1,083 matches
-
care fac urât de tot. Am cunoscut un magistrat, pe care l-a apucat într-o noapte. Domnule, făcea ca la menajerie, cânta ca păsările, dădea din aripi să zboare și ciugulea de pe jos. Îi intrase în cap că e privighetoare. Vasiliad: Azi doctorul trebuie să se dea și el după client, dacă vrea să trăiască. Clientul a auzit de cutare doctorie, a auzit de tratament cu injecții și alte comedii și, dacă nu-i dai, zice că nu te pricepi
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
este o deficiență de veșnicie. Și oamenii care mor în ea sânt singurele punți spre absolut. Când totul înflorește, muritorii devin voluptuoși ai stingerii, ca să salveze periferia metafizică a primăverii. La-nceput a fost Amurgul. Într-o lume fără melancolie, privighetorile ar începe să scuipe și crinii ar deschide un bordel. Atât bucuria, cât și veselia înviorează, dar una spiritul și alta simțurile. - A vorbit cineva de veselie în mistică? S-a auzit vreodată de vreun sfânt vesel? Dar bucuria însoțește
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
palate și drumuri, vezi cum, ajunse de lună, strălucesc asupra maselor întunecoase vârfurile turnurilor și pânzele de la corăbii pe râu. Și cu toate acestea centrul acestui tablou ești tu! tu! tu!... Nu s-aude nimic... decât departe-n vro grădină privighetoarea și s-aude vuind încet o roata de apă. Și tu privești tăcută și nevinovată asupra acestei lumi... Trandafirii înfloresc pe fața ta... Tu, regină a sufletelor, nu ești curată ca izvorul? mlădioasă ca chiparosul? dulce ca filomela? tânără ca
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
argint, corpul ei alb era și mai neted, și mai dulce, și mai strălucit. Adesea ea se prefăcea că se supără și se ascundea prin tufișele labirinticei grădini. Deși o strigam, ea nu răspundea până ce nu-mi prefăceam vocea în privighetoare, astfel încît, plângând dureros prin frunze, o vedeam cum vine în estaz și cu ochii umezi, până ce o prindeam în brațe și o mângâiam pe pieptul meu pe nebunateca copilă! Ca să petrecem făcurăm un joc de cărți. Regii, reginele și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
palate și domuri, vezi cum, întunecate * de lună, strălucesc asupra maselor întunecoase vârfurile turnurilor și pânzele de la corăbii pe râu. Și cu toate acestea centrul astui tablou ești tu! tu! tu... nu s-aude nimic, departe-n vo grădină cântă privighetoarea și s-aude vuind încet o roată de apă... și tu, floarea curățeniei, privești tăcută și inocentă asupra acestei lumi... rozele înfloresc pe fața ta, strălucesc mărgăritarii în gura ta... tu, regină a sufletelor,... nu ești tu curată ca izvorul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de palate și domuri, vezi cum, ajunse de lună, strălucesc asupra maselor întunecoase vârfurile turnurilor și pânzele de la corăbii pe râu. Și cu toate acestea centrul acestui tablou ești tu!... Nu s-aude nimic... de cât departe-n vro grădină privighetoarea. Și tu privești tăcută și nevinovată asupra acestei lumi... Tu, regină a sufletelor - nu ești curată ca izvorul? mlădioasă ca chiparosul? tânără ca luna plină, iubită ca o Dumnezeire? Privește... strada aceea strâmtă și întunecoasă, numai într-un singur colț
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și domuri, vezi cum, ajunse de lună, strălucesc asupra maselor întunecoase vârfurile turnurilor și pânzele de la corăbii pe râu. Și cu toate acestea centrul acestui tablou ești tu! tu! tu!... Nu s-aude nimic... decât departe-n vro grădină privighitoarea [privighetoarea] și s-aude vuind încet o roată de apă. Și tu privești tăcută și nevinovată asupra acestei lumi... Trandafirii înfloresc pe fața ta... Tu, regină a sufletelor - nu ești curată ca izvorul? mlădioasă ca chiparosul? dulce ca filomela? tânără ca
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
povestește, bălaie ca o lacrimă a soarelui, dacă soarele a plâns vodată. În nopți cu lună, când se primbla prin întune [coa ]sele dumbrăvi de laur ale castelului răsărit din rădăcini de stânci, ea auzea un glas frumos, parcă de privighetoare, totuși era de om. O arfă, asemenea sunetului blând și regulat al valurilor mării, o acompania. Era un paria cântăreț, care o iubea pe fata de-mpărat. Ea-l văzu răsărind prin crenge în lumina de lună - era nalt și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
unei stele”, „zambila primăverii” ce Împarte „desfătător miros”, albeața și delicatețea crinului etc. Să urmărim puțin tehnica așteptării la Gr. Alexandrescu. Ca și parfumul zambilei, „ființa de iubire” se simte de departe. Pasul ușor „abia se Însemnează” pe iarba mlădioasă, privighetoarea o ia drept trandafir, zefirul sărută fruntea grațioasă, florile grădinii o privesc cu pizmă, În făptura ci se unesc „cu grație cerească” garoafele și crinii (De ce suspin). Gr. Alexandrescu are preferință, se vede limpede, pentru domeniul floral. O predilecție manifestă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un veritabil tranchilizant pentru spirit. Ea ne Învață limba coexistenței pașnice În universul material: „Sus, paingul pe un frasin, urzind pînza-i diafană, Cu-al său fir de-argint subțire face-o punte-aeriană, Iar În leagăn de matasă gangurul misterios Cu privighetoarea dulce se Îngînă-armonios. Jos pe la tulpini, la umbră, fluturii, flori zburătoare, Se-ndrăgesc În părechere pe sîn alb de lăcrimioare, Și, ca roi de petre scumpe, gîndăceii smălțuiți Strălucesc, vie comoară, pe sub ierburi tăinuiți. O pătrunzătoare șoaptă umple lunca, se
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de armonii corupătoare, iar poiana tăinuită este inima lui. Aici se adună aristocrația luncii („floarea oaspeților”) pentru a asista la un recital de gală. Tot ce are natura mai de seamă participă la o reuniune mondenă a cărei vedetă este privighetoarea. Tablou alegoric, antropomorfism fastuos. G. Călinescu găsea poemul conceput pe o idee falsă. Retorica peisajului cuprinde, cu toate acestea, cîteva imagini remarcabile. Este, Întîi, o imagine de ordinul fluidității: „zbor luciri de lună”, „roi de flăcări ușurele, lucioli scînteietoare / trec
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Mesager și paznic În același timp: prins În părul numitei Bica, trandafirul să apere prin spinii lui femeia iubită de o posibilă mînă străină (CÎntec grădinăresc). Din lumea păsărilor, Conachi caută corespondențe, În stilul epocii, cu păsările elegiace, singuratice: turtureaua, privighetoarea. Ienăchiță compara ibovnica lui cu puișorul canar, Pann introduce mierlița, cucul. I.C. jură pe șoim și, Încă o dată, pe turturică și privighetoare. „Filomela” devine un simbol romantic curent. Din sfera micilor viețuitoare, Conachi dă atenție fluturelui, iar dintre arbori alege
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mînă străină (CÎntec grădinăresc). Din lumea păsărilor, Conachi caută corespondențe, În stilul epocii, cu păsările elegiace, singuratice: turtureaua, privighetoarea. Ienăchiță compara ibovnica lui cu puișorul canar, Pann introduce mierlița, cucul. I.C. jură pe șoim și, Încă o dată, pe turturică și privighetoare. „Filomela” devine un simbol romantic curent. Din sfera micilor viețuitoare, Conachi dă atenție fluturelui, iar dintre arbori alege fagul („copaciul mare”), sub crengile căruia are Ioc mistica Întîlnire și se desfășoară marele ceremonial. 18. Dintre instrumentele muzicale, Conachi găsește o
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ale omului. Omul, în starea sa firească, are trebuințe de puține lucruri: mâncarea, locuința, îmbrăcămintea. Aceste pentru existența personală. De aceea o nație trebuie să îngrijească de clasele care produc obiectele ce corespund acestor trebuințe. Românul care mânca limbi de privighetoare se putea hrăni și cu pîne, dar fără aceasta nu putea; el purta purpura, dar îi trebuia postav; locuia în palat, dar îi trebuia casă. Oricât de modificate prin lux ar fi aceste trebuințe, ele sunt în fond aceleași. {EminescuOpIX
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mai crudă. Iată dar materialul de oameni supus acestui tratament: 200 de lucrătoare 10 tăietori cu mașina a tutunului prost 3 tăietori cu mașina a tutunului bun 2 cari desfac tutunul cu trompa 1 amestecător 1 tăietor de hârtie 3 privighetori a lucrătorilor 3 amploiați superiori 1 diurnist Iată dar 224 de oameni, a patra parte dintr-o mie, care nu cunosc nici sărbătoare, nici altă odihnă decât somnul. Se poate că regia, câștigând puțin sau nimic din toată afacerea, să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
omului. Omul în stare[a], sa firească are trebuință de puține lucruri: mâncarea, locuința, îmbrăcămintea. Aceste pentru existența personală. De aceea o nație trebuie să 'ngrijească de clasele cari produc obiectele ce corespund acestor trebuințe. Romanul care mânca limbi de privighetoare se putea hrăni și cu pîne, dar fără aceasta nu putea, el purta purpură, dar îi trebuia postav, locuia în palat dar îi trebuia casă. Oricât de modificate prin lux ar fi aceste trebuințe, ele sunt în fond aceleași. Producătorul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ca un ideal vetust. Cele patru criterii caracteristice pentru l’amour courtois: vasalitatea umilă, eticheta, adulterul și religia iubirii apar parodiate în Povestirile din Canterbury în figura lui Avesalon, cel care nu poate dormi din cauza chinului dragostei, cântă ca o privighetoare, așa cum ar trebui să o facă toți îndrăgostiții, și i se adresează iubitei cu termeni desprinși parcă din Cântarea Cântărilor.30 Tendința medievală de a aprecia sau a devaloriza rolul femeii se înscrie în rândul altor contraste și dualități specifice
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o apere de orișice ponos.”985 Cresida mereu ezită dacă să-l accepte sau nu pe îndrăgostit în viața ei, și, în cele din urmă, se lasă convinsă mai mult de forțe externe: imaginea lui Troil călărind, cântecul de dragoste, privighetoarea, Pandar și șiretlicurile lui, decât de propria voință, pe care o părăsește în mâna atotputernicului destin. O percepem ca pe un personaj feminin labil, schimbător. Identificăm așadar indicii în text care anticipă evoluția ulterioară a femeii și nu mai fac
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de pământ (Spalax leucodon), veverița (Sciurus vulgaris), părușul, 116 șoarecele gulerat (Apodemus tauricus). Musticidele sunt reprezentate prin dihorul de stepă (Mustela everamani) și dihorul pătat (Vormela peregusna). Dintre păsări se remarcă ghionoaia (Picus viridis), ciocănitoarea (Dendracopos minor), mierla (Turdus merula), privighetoarea (Luscinia), presura (Emberisa calandra), pițigoiul (Brus lungrubis), cucul (Cuculus canarus), pupăza (Upupa epops), vrabia (Paseres domesticos), fazanul comun, sturzul (Sturus vulgaris), ciocârlia (Arlando arvensis), potârnichea (Perdix perdix), prepelița (Coturnix cortunix), graurul (Sutrnus vulgaris), ciocârlanul (Gallerida cristada), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
arvensis), potârnichea (Perdix perdix), prepelița (Coturnix cortunix), graurul (Sutrnus vulgaris), ciocârlanul (Gallerida cristada), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul sălbatic, gaița (Garrulus glanderius), stanca (Coloeus monedula spermologus) ș.a. Păsările migratoare prezente în zonă sunt: cucul, pupăza, barza, codobatura, ciocârlia, graurul, grangurul, prepelița, privighetoarea, mierla, rândunica, lăstunul. Păsări sedentare sunt: ciocârlanul, cinteza, vrabia, pițigoiul, bufnița, cioara, potârnichea, fazanul. În anii 1965-1990, prezența lacului din zona Valea Iepei a determinat biotopuri cu faună specifică: pește, păsări, batracieni, etc. Tot aici se găsesc: rața sălbatică (Anas
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ca un ideal vetust. Cele patru criterii caracteristice pentru l’amour courtois: vasalitatea umilă, eticheta, adulterul și religia iubirii apar parodiate în Povestirile din Canterbury în figura lui Avesalon, cel care nu poate dormi din cauza chinului dragostei, cântă ca o privighetoare, așa cum ar trebui să o facă toți îndrăgostiții, și i se adresează iubitei cu termeni desprinși parcă din Cântarea Cântărilor.30 Tendința medievală de a aprecia sau a devaloriza rolul femeii se înscrie în rândul altor contraste și dualități specifice
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o apere de orișice ponos.”985 Cresida mereu ezită dacă să-l accepte sau nu pe îndrăgostit în viața ei, și, în cele din urmă, se lasă convinsă mai mult de forțe externe: imaginea lui Troil călărind, cântecul de dragoste, privighetoarea, Pandar și șiretlicurile lui, decât de propria voință, pe care o părăsește în mâna atotputernicului destin. O percepem ca pe un personaj feminin labil, schimbător. Identificăm așadar indicii în text care anticipă evoluția ulterioară a femeii și nu mai fac
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ochi la judecata, jupîneasa? Vin' peste gîrla, Bessy, la mine. BUFONUL: Barca-i are o crăpătura, Ea nu poate da din gură De ce nu cutează la tine să treacă. EDGAR: Necuratul vrăjmaș îl urmărește pe bietul Tom cu viers de privighetoare. Hopdanț țipă în burtă lui Tom după doi heringi albi. Nu croncani, înger negru, n-am mîncare pentru tine. KENT: Cum te simți, șir? Nu stă așa buimac; Vrei să te-așezi și odihnești pe perne? LEAR: Procesul lor, întîi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ridice și ei în văzduh. La început și-au construit diferite feluri de aripi, apoi, treptat, aparate de zbor perfecționate. Planoarele, de exemplu, seamănă cu păsările în zborul lor. ,, Oricât de mare ar fi pădurea, tot are nevoie de o privighetoare ca să-i dea strălucire’’. 15 APRILIE - ZIUA PĂDURII Pădurile prin varietatea lor de culori și forme, înfrumusețează peisajul unei regiuni și cuprinsul așezărilor omenești. Frunzele și florile plantelor emană în aer substanțe care distrug microorganismele dăunătoare. Arborii, sub influența luminii
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
cam așa: Într-o seară de vară o vioară cânta/, / Aici lângă inima mea.../ Nu s-a supărat, nu l-a admonestat, nu i-a înlăturat mâna care i se lipise de inimă. Mâna lui grosolană lângă o inimă de privighetoare, în timp ce sunetele curgeau în continuare: "/Și pe strunele ei, ca și din.../" iar mâna tot nu se dezlipea. O fermecase cineva. Se înțepenise și pace! Mâna era fericită însă buzele... Cineva uitase de ele. Melodia șoptită se consumase pe neobservate
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]