11,157 matches
-
a Adunării generale a O.N.U. a punctului intitulat: "Acțiuni pe plan regional în vederea îmbunătățirii relațiilor de bună vecinătate dintre state europene aparținând unor sisteme social-politice diferite", 19 august 1960. Aducând pentru prima dată în atenția O.N.U. problematica dezvoltării colaborării pașnice între popoarele continentului european, inițiativa diplomației românești s-a finalizat prin adoptarea de către Adunarea generală a rezoluției nr. 2129 (XX), aprobată prin aclamații la 21 decembrie 1965, "Măsuri de luat la nivel regional în vederea îmbunătățirii relațiilor de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
O.N.U. de cercetare în domeniul dezarmării (U.N.I.D.I.R.). Lucrări Constantin Ene s-a distins, de asemenea, în activitatea de studiu. Ca analist, a abordat o gamă largă de teme și subiecte internaționale din sfera sa de preocupări, îndeosebi problematica păcii și războiului, a cooperării și securității, a instituțiilor și organizațiilor internaționale, contribuțiile sale articole și studii fiind inserate în reviste științifice și publicații din țară și străinătate. A contribuit, printre altele, în calitate de coautor, la două lucrări de sinteză asupra
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în această organizație, la 7 octombrie 1993, diplomatul român a contribuit la o participare activă și de substanță la ansamblul activităților organizației și la aderarea țării noastre la un număr record de convenții ale Consiliului Europei în principalele domenii ale problematicii drepturilor omului, democrației și statului de drept. Cooperare regională. Ca reprezentant al României în Comitetul Înalților Funcționari al C.E.M.N., Nicolae Micu a acționat ca factor de apropiere a pozițiilor și de înțelegere între membrii acestui for. Astfel, el a contribuit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de ministru de externe. A participat în calitate de membru al delegațiilor române la lucrările Comisiilor mixte de colaborare economică și tehnico-științifică cu numeroase țări din Africa și Asia. A condus delegația M.A.E. român la Consfătuirea unor țări europene consacrată problematicii Oceanului Indian (Berlin, 1981) și la Reuniunea Grupului de lucru pentru refugiați (Geneva, 1995). A avut consultări cu M.A.E. rus privind cooperarea economică la Marea Neagră și situația din Orientul Mijlociu (Moscova, 1995), precum și cu privire la problematica Mării Mediterane (Moscova, 1987) și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Consfătuirea unor țări europene consacrată problematicii Oceanului Indian (Berlin, 1981) și la Reuniunea Grupului de lucru pentru refugiați (Geneva, 1995). A avut consultări cu M.A.E. rus privind cooperarea economică la Marea Neagră și situația din Orientul Mijlociu (Moscova, 1995), precum și cu privire la problematica Mării Mediterane (Moscova, 1987) și situația din Asia de Sud (București, 1988), a fost membru al delegației române la negocierile cu partea sovietică pentru delimitarea platoului continental în Marea Neagră (Moscova, 1978). A participat la reuniuni ale grupei multilaterale de informare reciprocă curentă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Ambasada României din Paris: 1963-1968; Consilier, director-adjunct în Ministerul Afacerilor Externe: 1969-1973; Director în Ministerul Afacerilor Externe: 1973-1974; Ambasador în Statele Unite Mexicane: 1974-1980; Redactor șef adjunct la Publicațiile pentru Străinătate: 1980-1992. Activitatea diplomatică Răspunzând afinităților sale manifestate în presă pentru problematica relațiilor internaționale (a lucrat 10 ani în secția externă a ziarului de tineret, pe care a și condus-o, semnând săptămânal cronica evenimentelor internaționale), a fost repartizat să lucreze în Ministerul Afacerilor Externe, la Direcția Presei. Astfel, 1 februarie 1960
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a relațiilor româno-mexicane, au fost realizate consultări sistematice pe probleme, atât bilaterale, cât și multilaterale, cu cei patru subsecretari de la Ministerul de Externe, cu directorul general politic pentru Europa Orientală, cu directorii generali ai afacerilor economice, afacerilor culturale, organizațiilor internaționale. Problematica consultărilor multilaterale s-a referit la analizarea posibilităților de extindere și consolidare a colaborării României cu subgrupul latino-american, U.N.C.T.A.D. V de la Manila, reuniunea de la București a "Grupului celor 77" înaintea Conferinței O.N.U. pentru știință și tehnologie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la principalele acțiuni și inițiative de politică externă ale țării respective, cum au fost: vizitele președintelui mexican în S.U.A., cuvântarea sa la O.N.U. în problemele energetice, vizitele în Mexic ale președinților S.U.A., Franței, Bulgariei, Poloniei, Cubei, Columbiei, Guatemalei. Problematica latino-americană zonală și sub-zonală a făcut, de asemenea, obiectul informărilor. Menționăm în acest sens evenimentele din Nicaragua, El Salvador, probleme referitoare la O.S.A., S.E.L.A. etc. Acordul semnat de ambasador cu ministrul de externe Roel, în 1978, pentru desființarea vizelor la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
activitate publicistică, semnând în ziare și reviste, cu precădere la publicațiile la care a lucrat, cronici de politică externă, articole, analize, note de călătorie etc. Este coautor la un Glosar pe probleme internaționale, analiza și comentariile sale referindu-se la problematica dezarmării. După întoarcerea de la post din Franța și din Mexic, a realizat, vreme îndelungată, cicluri de emisiuni la redacția emisiunilor pentru străinătate ale radioului, referitoare la relațiile româno-franceze și, respectiv, româno-mexicane. A acordat numeroase interviuri în presa din străinătate și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
economice româno-libiene. A pregătit vizita în România a șefului statului libian, colonelul Moammer al-Kadhafi, și vizitele șefului statului român în Libia. Relațiile economice erau diversificate, avantajoase ambelor țări, dar relațiile politice erau tensionate. Colonelul Kadhafi nu agrea implicarea României în problematica Orientului Mijlociu, relațiile româno-israeliene, eforturile României de dezvoltare a relațiilor cu Egiptul, mai ales după vizita președintelui egiptean, A. Sadat, la Ierusalim și încheierea Tratatului de pace între Egipt și Israel. Activitatea de Consilier și Însărcinat cu afaceri a.i. în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ambasador în Regatul Spaniei s-a încheiat la 28 aprilie 2006. Pensionat la data de 5 mai 2006. La 2 aprilie 2007, se reangajează în Ministerul Afacerilor Externe, pe funcția de director adjunct la Direcția Asia-Pacific și America Latină, dedicându-se problematicii latino-americane. Activitate publicistică În afară de articole și poezii originale, în reviste românești și străine, a publicat cinci volume de poezii originale: "Timpul știut", 1973 Editura Eminescu "Împărăția sorilor", 1978 --" -"Semințe de timp", 1982 --" -"Litera imperfectă", 1985 --" -"Exerciții de melancolie", 2001, Editura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
român în statul Brunei Darussalam. În 1991, a fost reprezentantul personal al președintelui României la instalarea noului președinte al Republicii Dominicane. A fost expert al delegației guvernamentale care a vizitat Afganistanul, în decembrie 1984. S-a ocupat un timp de problematica dezarmării pe plan european, reprezentând A.D.I.R.I. la întâlnirea Est-Vest pe probleme de dezarmare (Belgrad, 1976). c) a negociat numeroase și variate documente de colaborare bilaterală și multilaterală în domeniile politic, economic, cultural științific etc., între România și diferitele state
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
1977, este conducătorul delegației române la lucrările celui de-al VI-lea Congres balcanic al Crucii Roșii (Skopje Macedonia). Între 1976 1979, este șef al delegației române și respectiv, membru al delegațiilor române la lucrările: Reuniunilor O.N.U. privind problematica apei și a mediului înconjurător, Sesiunilor Comisiilor C.A.E.R. și ale Comisiilor mixte hidrotehnice româno-sovietice, româno-iugoslave, româno-bulgare și româno-ungare, Comitetului O.N.U., referitor la resursele naturale împărțite de două sau mai multe state (Kenya Nairobi), Consiliului Administrativ al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
-a sesiuni a Comitetului special pentru definirea agresiunii, de la Geneva (Buletinul de studii și informare al M.A.E./A.D.I.R.I. (15 pag.) și Revista de studii și cercetare juridică (30 pag.), numerele 2 și, respectiv, 3, din 1973). 3. Problematica apelor de frontieră. Contribuție la interpretarea și aplicarea concretă a Regulilor de la Helsinki (1966), referitoare la apele de frontieră ale României (Buletinul de studii și informare al M.A.E., 1973). 4. Problematica definirii agresiunii armate directe, indirecte, economice și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
2 și, respectiv, 3, din 1973). 3. Problematica apelor de frontieră. Contribuție la interpretarea și aplicarea concretă a Regulilor de la Helsinki (1966), referitoare la apele de frontieră ale României (Buletinul de studii și informare al M.A.E., 1973). 4. Problematica definirii agresiunii armate directe, indirecte, economice și culturale. Sesiunea a IV-a a Comitetului special pentru definirea agresiunii (New York, martie 1974), în Buletinul de studii și informare al M.A.E. (1974, 42 pag.). 5. Principiul egalității suverane de la afirmare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
definirea agresiunii (New York, martie 1974), în Buletinul de studii și informare al M.A.E. (1974, 42 pag.). 5. Principiul egalității suverane de la afirmare la aplicarea efectivă, în Revista "Lumea" nr. 21 (mai 1979, 3 pag., în limba engleză). 6. Problematica strâmtorilor Mării Negre (Moscow Journal of International Law, nr. 3/1991, 4 pag.). 7. Capitularea necondiționată și Planul Morgenthau, două concepte controversate. Implicațiile politico-juridice ale acestora la acordarea calității de beligerant a României la Conferința de pace de la Paris, 1946 (Revista
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Alianței, obținerea unui tratament nediscriminatoriu față de țările din Europa Centrală și de Est în procesul dezvoltării raporturilor de parteneriat în cadrul C.O.C.O.N.A., extinderea colaborării cu N.A.T.O. pe plan politic, militar, tehnologic și științific în special în problematica conversiei industriei de armamente, dar și în modernizarea tehnologiilor militare, pregătirea cadrelor, a planificării militare, controlul armamentelor, bugetelor militare, a structurilor forțelor armate și de comandă, dezvoltarea graduală a relațiilor de parteneriat și găsirea unor soluții care să ducă la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Ceremonial și Protocol Diplomatic pentru tinerii diplomați din M.A.E. (1993). A publicat, în țară și în străinătate, articole și studii pe teme de politică externă. A participat la diverse simpozioane, mese rotunde și reuniuni organizate în România pe problematica vieții internaționale și de politică externă. Este membru fondator al Casei Americii Latine din București, al Asociației Române de Politică Externă și al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România, fiind membru în Consiliul Director al acestora. IOAN SBÂRNĂ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
I, a pregătit și asigurat prezența României la mai multe reuniuni din domeniul dezarmării la New York și Geneva. aprilie 1982, trimis în calitate de Consilier diplomatic la Misiunea Permanentă a României pe lângă O.N.U. din New York. A avut în răspundere exclusivă problematica dezarmării și cea a securității internaționale aflată pe agenda Comisiei I a Adunării generale a O.N.U. A făcut parte din organele de conducere ale Comisiei și a condus diferite Grupuri de lucru pentru negocierea reducerii cheltuielilor de înarmare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și cu transferul în România a 30 milioane dolari S.U.A. La înapoierea în țară, a fost felicitat de miniștri care coordonau activitatea ARCOM și CONTRANSIMEX, inclusiv de șeful statului, cu ocazia unei primiri a ambasadorului libian la București. A cunoscut problematica complexă a relațiilor româno-libiene, deoarece a fost inițiatorul stabilirii de contacte politice, economice, comerciale și de cooperare în domenii de interes reciproc între cele două țări, urmărind, din partea M.A.E., modul cum s-au derulat contractele încheiate după stabilirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în Europa, încă divizată în acea perioadă. A publicat numeroase studii, articole, comentarii și analize privind diferite aspecte ale politicii externe promovate de statul român, cu precădere în revistele și publicațiile Lumea, Analele de Istorie, Magazin Istoric, abordând în special problematica securității și cooperării europene, sub aspectul implicării opiniei publice. A ținut expuneri și prelegeri pe probleme de politică externă în institute de învățământ superior din România Cu ocazia stagiului de perfecționare, efectuat la sediul Organizației Internaționale a Muncii din Geneva
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a recupera avansul deținut de România în relația cu R.F.G.; au fost sugerate propuneri de a se menține și fructifica această poziție avantajoasă pentru modernizarea țării; temele curente ale agendei internaționale, îndeosebi locul celor două state germane în ecuația dezarmării, problematica C.S.C.E.; A contribuit la realizarea vizitei președintelui României la Berlin în 1977. Revenit în Centrala M.A.E., a activat, în perioada 1980 -1985, la referentura R.D.G.; a contribuit la pregătirea și realizarea, în 1980, a vizitei președintelui Consiliului de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
introducând, astfel, în dialogul intern una dintre primele evaluări vestice despre sensul și finalitatea tranziției în noile democrații. A tradus și comentat în presa de profil economic din România evaluări ale unor personalități austriece din viața politică și economică asupra problematicii integrării europene, modelării viitorului Europei și globalizării, pentru a lărgi paleta punctelor de vedere și a oferi surse de inspirație și repere pentru poziționări românești. S-a implicat în înnoirea cadrului juridic bilateral în domeniile cultural și consular pentru obținerea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
diplomat ca o datorie elementară de a susține racordarea discursului intern pe temele respective la surse de autoritate europeană în materie. În perioada 2004-2005, a activat ca prim-colaborator al ambasadorului României la Praga. A avut în responsabilitate, în principal, problematica integrării europene. A urmărit conduita R. Cehe în primul an de la integrarea în UE, maniera proactivă în care își înțelege statutul de membră a acesteia. A informat despre dificultățile adaptării la rigorile comunitare, despre continuarea dezbaterii interne asupra proiectului european
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
evenimente politice semnificative în direcția normalizării raporturilor intergermane, în contextul destinderii pe plan european și internațional, influențată pozitiv de pașii făcuți pe calea îmbunătățirii climatului între superputeri, S.U.A. și U.R.S.S. Pe această coordonată s-au înscris înțelegerile realizate în problematica dezarmării, cum a fost Tratatul de interzicere a experiențelor nucleare din 1963, urmat de o serie de acorduri privind reducerea armamentelor clasice și nucleare, respectiv, de nedisiminare a acestora din urmă. Acest climat propice a înlesnit obținerea de rezultate pozitive
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]