1,324 matches
-
numai din punct de vedere politic, ci și economic și mai ales spiritual. Era apoi nu în ultimul rând un document împotriva „spălării creierului” care izbutise în România. De aceea, nu a fost de mirare (ci întru totul logic) că Proclamația de la Timișoara a devenit textul-program al manifestației-maraton din Piața Universității (22 aprilie - 13 iunie 1990), al cărei scop l-a constituit tocmai crearea unei conștiințe naționale în vederea unor alegeri nemanipulate, în care comuniștii (criptosau neocomuniști, cum li se spunea) să
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
22 aprilie - 13 iunie 1990), al cărei scop l-a constituit tocmai crearea unei conștiințe naționale în vederea unor alegeri nemanipulate, în care comuniștii (criptosau neocomuniști, cum li se spunea) să nu mai aibă câștig de cauză. Nu în ultimul rând, Proclamația de la Timișoara avea ca scop manifest reeuropenizarea României, efort de pionierat remarcabil, așa cum îl privim astăzi, la 15 ani de la consumarea istoriei, când politicienii autohtoni poartă bătălii de imagine tocmai pentru a demonstra că fiecare dintre ei muncește din greu
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
de pionierat remarcabil, așa cum îl privim astăzi, la 15 ani de la consumarea istoriei, când politicienii autohtoni poartă bătălii de imagine tocmai pentru a demonstra că fiecare dintre ei muncește din greu pentru integrarea europeană a țării. Cum punctul 8 al Proclamației a fost mărul discordiei între puternicii zilei și protestatarii anticomuniști din Piața Universității, mi se pare firesc să citez partea cea mai consistentă a lui, dar și punctul 7, pe care îl consider la fel de important (cititorul este rugat să treacă
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
privilegiile materiale deosebite oferite de acesta. Un om care a făcut o asemenea alegere nu prezintă garanțiile morale pe care trebuie să le ofere un Președinte. ș...ț Se cuvine precizat că nu doar punctele 7 și 8, ci întreaga Proclamație constituie un text foarte lucid din punct de vedere politic, cu scopul de a dejuca tocmai manipularea la ordinea zilei din perioada imediat următoare revoluției din decembrie 1989. Proclamația avea apoi un caracter pragmatic și limpede (propunea, de pildă, un
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
cuvine precizat că nu doar punctele 7 și 8, ci întreaga Proclamație constituie un text foarte lucid din punct de vedere politic, cu scopul de a dejuca tocmai manipularea la ordinea zilei din perioada imediat următoare revoluției din decembrie 1989. Proclamația avea apoi un caracter pragmatic și limpede (propunea, de pildă, un model după care să se desfășoare privatizarea). Coerența și promptitudinea documentului făceau din el un program concret pentru noua societate românească. Proclamația avea, în mod firesc și previzibil, și
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
perioada imediat următoare revoluției din decembrie 1989. Proclamația avea apoi un caracter pragmatic și limpede (propunea, de pildă, un model după care să se desfășoare privatizarea). Coerența și promptitudinea documentului făceau din el un program concret pentru noua societate românească. Proclamația avea, în mod firesc și previzibil, și un caracter justițiar, însă doar în sens normativ; nu se miza în nici un caz pe „țapi ispășitori”, ci doar pe un stâlp simbolic al infamiei. George Șerban (dar și alții) introduce o nuanță
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
firesc și previzibil, și un caracter justițiar, însă doar în sens normativ; nu se miza în nici un caz pe „țapi ispășitori”, ci doar pe un stâlp simbolic al infamiei. George Șerban (dar și alții) introduce o nuanță esențială în definiția Proclamației de la Timișoara și, implicit, a revoluției din decembrie 1989 (atât cât a fost ea), vorbind despre o revoluție spirituală ulterioară (dependentă de revoluția din stradă din decembrie 1989), care a început în primăvara anului 1990, prin redactarea și răspândirea Proclamației
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
Proclamației de la Timișoara și, implicit, a revoluției din decembrie 1989 (atât cât a fost ea), vorbind despre o revoluție spirituală ulterioară (dependentă de revoluția din stradă din decembrie 1989), care a început în primăvara anului 1990, prin redactarea și răspândirea Proclamației, considerată a fi documentul (întârziat doar temporal) spiritual, moral și ideologic al revoluției din decembrie 1989. Ce ar mai fi de spus ar fi faptul că variante ale punctului 8 din Proclamația de la Timișoara au fost aplicate, după căderea comunismului
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
în primăvara anului 1990, prin redactarea și răspândirea Proclamației, considerată a fi documentul (întârziat doar temporal) spiritual, moral și ideologic al revoluției din decembrie 1989. Ce ar mai fi de spus ar fi faptul că variante ale punctului 8 din Proclamația de la Timișoara au fost aplicate, după căderea comunismului, în țări precum Cehia ori Polonia, dar nu în România. Pentru pasionații de ucronii, Proclamația este și astăzi un document ispititor într-un sens anume: ne putem întreba cum ar fi arătat
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
decembrie 1989. Ce ar mai fi de spus ar fi faptul că variante ale punctului 8 din Proclamația de la Timișoara au fost aplicate, după căderea comunismului, în țări precum Cehia ori Polonia, dar nu în România. Pentru pasionații de ucronii, Proclamația este și astăzi un document ispititor într-un sens anume: ne putem întreba cum ar fi arătat o Românie fără Ion Iliescu în rol de președinte, o Românie în care Ion Iliescu ar fi putut candida la președinție sau la
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
o Românie fără Ion Iliescu în rol de președinte, o Românie în care Ion Iliescu ar fi putut candida la președinție sau la altă funcție înaltă în stat doar în anul 2000, dacă ar fi fost adoptat punctul 8 al Proclamației de la Timișoara? Golania după 15 ani La 22 aprilie 1990, în Piața Universității din București lua naștere un miting-maraton de protest împotriva echipei de neocomuniști care se instalase la putere imediat după revoluția din decembrie 1989. Maratonul avea să dureze
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
imediat după revoluția din decembrie 1989. Maratonul avea să dureze până în zorii zilei de 13 iunie, când ultimii protestatari au fost evacuați în mod violent și abuziv. Textul care se dovedise a fi Constituția simbolică a maratonului de protest era Proclamația de la Timișoara, acesta fiind motivul pentru care în Piața Universității s-a strigat mai întâi „Proclamația de la Timișoara, lege pentru toată țara!”, „Apel din Timișoara, trezește, Doamne, țara!”, „16-22, cine-a tras în noi?”, „Iliescu pentru noi este Ceaușescu II
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
când ultimii protestatari au fost evacuați în mod violent și abuziv. Textul care se dovedise a fi Constituția simbolică a maratonului de protest era Proclamația de la Timișoara, acesta fiind motivul pentru care în Piața Universității s-a strigat mai întâi „Proclamația de la Timișoara, lege pentru toată țara!”, „Apel din Timișoara, trezește, Doamne, țara!”, „16-22, cine-a tras în noi?”, „Iliescu pentru noi este Ceaușescu II!”, „Ceaușescu nu fi trist, Iliescu-i comunist!”, „Adevărata emanație a Revoluției - Proclamația de la Timișoara!” etc. Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
a strigat mai întâi „Proclamația de la Timișoara, lege pentru toată țara!”, „Apel din Timișoara, trezește, Doamne, țara!”, „16-22, cine-a tras în noi?”, „Iliescu pentru noi este Ceaușescu II!”, „Ceaușescu nu fi trist, Iliescu-i comunist!”, „Adevărata emanație a Revoluției - Proclamația de la Timișoara!” etc. Aceste sloganuri și multe altele incriminau lipsa de voință a noii Puteri de a descoperi cine a acționat violent împotriva demonstranților din decembrie 1989, lipsa de apetență etică a președintelui interimar Ion Iliescu, fost aparatcik comunist, și
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
radio și televiziune; încetarea presiunilor asupra mass-media; numirea unui civil ca ministru de Interne; trimiterea în judecată a militarilor din Ministerul de Interne și din Ministerul Apărării Naționale care au participat la represiunea din decembrie 1989; adoptarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, adică obstrucționarea foștilor membri ai nomenclaturii și foștilor securiști de a accede în straturile Puterii. Manifestația-maraton declanșase de fapt o a doua revoluție, spirituală de data aceasta. Acuzându-i pe protestatarii din Piața Universității că ar fi „golani
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
postcomunism (dar valabil și pentru comunism, impus fiind de „limba de lemn”). Un rol special în sensibilizarea legată de revoluția din decembrie 1989, după consumarea acesteia și după o minimă decantare a evenimentelor și a semnificației lor, l-au avut Proclamația de la Timișoara și fenomenul „Piața Universității 1990”: dar acestea nu au avut ecoul necesar la nivelul conștiinței colective românești, ci, dimpotrivă, atât Proclamația, cât și maratonul protestatar din Piața Universității au fost marginalizate și minimalizate de majoritatea populației. Iar astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
după consumarea acesteia și după o minimă decantare a evenimentelor și a semnificației lor, l-au avut Proclamația de la Timișoara și fenomenul „Piața Universității 1990”: dar acestea nu au avut ecoul necesar la nivelul conștiinței colective românești, ci, dimpotrivă, atât Proclamația, cât și maratonul protestatar din Piața Universității au fost marginalizate și minimalizate de majoritatea populației. Iar astăzi recuperarea acestor două momente marcante pentru ideea de revoluție interioară (care continua revoluția exterioară din decembrie 1989, revoluția din stradă) este extrem de dificil
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
nu întrezărește nicicum președintele Băsescu este tocmai ideea de revoluție interioară care ar fi trebuit să fie inițiată după prăbușirea regimului Ceaușescu și a comunismului în România. Această revoluție interioară (cu scopul purificării morale a românilor) a fost inițiată prin Proclamația de la Timișoara, în martie 1990, și continuată pasional de fenomenul „Piața Universității 1990”. Intelectuali de elită au vorbit atunci despre revoluția interioară care să dubleze revoluția (exterioară) din decembrie 1989, tocmai în scopul regăsirii memoriei bune a românilor. Era nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
ca o mantilă de corridă, evitându-se tăcerea capului represiunii comuniste. Oare de ce? De ce este necesară lustrația? Termenii lustrație și lustrare au sunat, la început, în urechile românilor, ca niște cuvinte ciudate și dificile. Deși lansate încă din 1990 (vezi Proclamația de la Timișoara ori fenomenul „Piața Universității 1990”), poate nu chiar sub aceste cruste sonore, ci sub acelea mai simple și inteligibile de purificare ori curățire, ele au început să aibă rezonanță și impact doar din 2005, de când au fost inițiate
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
cu puteri depline în conducerea statului și delimitarea prerogativelor regale. Pus în fața explozivei situații, Carol al II-lea va ceda finalmente, după „mesajul fatal” al generalului Antonescu, parvenit regelui în seara zilei de 5 septembrie 1940 prin lt. col. Elefterescu. În proclamația Către români, lansată vineri dimineața (6 septembrie 1940), așa cum mărturisește și în Însemnări zilnice, Carol n-a „făcut decât o delegație fără a abdica în mod formal”, o formulă indicată de Urdăreanu, care lăsa deschisă calea revenirii pe tron, atunci când
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
din vara lui 1940 și de plasarea zecilor de mii de refugiați din provinciile cedate, de reluarea vieții normale la scara întregii țări, în noile condiții teritoriale și economico-sociale. În acest scop, printre procedurile mult abordate se numără apelurile și proclamațiile adresate populație pentru respectarea ordinii, lansate prin presă și chiar apelul la Biserică, pentru exercitarea influenței în în accest scop.. Conducătorul statului, în proclamația Către țară din 6 septembrie 1940, arăta că „un trecut grav și dureros s-a închis
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
noile condiții teritoriale și economico-sociale. În acest scop, printre procedurile mult abordate se numără apelurile și proclamațiile adresate populație pentru respectarea ordinii, lansate prin presă și chiar apelul la Biserică, pentru exercitarea influenței în în accest scop.. Conducătorul statului, în proclamația Către țară din 6 septembrie 1940, arăta că „un trecut grav și dureros s-a închis”, iar peste el nu va „trage valul uitării, ci al dreptății”. În afară de păstrarea ordinii în stat, generalul îndemna românii la muncă, căci „nu vorbe
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
13 aprilie 1869, Bakunin îi scria unuia dintre prietenii săi spunîndu-i că a întîlnit "unul dintre acești tineri fanatici... credincioși fără Dumnezeu, eroi fără fraze": Serghei Ghenadevici Neciaev. Neciaev sosise la Geneva pe 4 martie 1869. El afirma, într-o proclamație adresată "studenților Universității, ai Academiei și ai Institutului de Tehnologie", că reușise "grație fericitei sale îndrăzneli, să scape de zidurile fortăreței Petru și Pavel"... (Franco Venturi, op. cit., vol. I, pag. 633). O asemenea evadare, ca și multe altele, reprezintă o
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
pe Patricia Hearst, fiica unei importante personalități a presei americane. Teroriștii cer o răscumpărare de mai multe milioane de dolari... "în merinde care vor trebui distribuite celor mai nevoiași". În plus, familia Hearst va trebui să publice în presă diverse proclamații emanînd de la același grup. Această formă de criminalitate, pretinzîndu-se cu scop politic, imposibil de distins de crimele de drept comun, mai ales atunci cînd adepții sau intelectualii revoltei fac apel la criminali profesioniști, s-a răspîndit în lume, traducînd tensiunile
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
bianuală. Șase teroriști, printre care și Carlos, iau cu asalt pe 22 decembrie 1975 clădirea OPEP, ucigînd un polițist, rănind grav doi funcționari ai delegațiilor Libiei și Kuweitului și un bodyguard irakian. Teroriștii pun condițiile obișnuite, printre care o lungă proclamație ce trebuia transmisă pe toate canalele și publicată în toate cotidianele, semnată, de data aceasta, Brațul Revoluției arabe. Cereri de răscumpărare sînt adresate Arabiei Saudite și Iranului în schimbul reprezentanților lor. În realitate, puterile arabe știu că au "pățit rușinea" în fața
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]