2,781 matches
-
principalele evenimente ale anului transpuse în sărbători liturgice în care sufletul exultă de bucurie și-i mulțumește lui Dumnezeu pentru darul mântuirii. Viziunile poetului sunt însă, după o interpretare proprie, așa cum le percepe sufletul său, în amestecul de sacru și profan pe care-l reprezintă viața însăși. Astfel este poemul: „Cântec de Florii“. Versificația este la acest poet, după toate regulile prozodiei, iar muzicalitatea conferă un spor de lumină, imaginilor create. El procedează prin antiteză și scoate în lumină, viața simplă
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
spre ușița coliviei, să o deschid”. Spațiul acțiunii e urban, în speță, Bucureștiul, care nu mai are misticismul interbelic și decența anterioară, iar faptul se vede în febra electorală, când gestul partidelor de a împărți unele produse oamenilor, naște reflexe profane. Din cauza aglomerației, autorul scosese mâna în care ținea un corn de patiserie, pe geamul troleibuzului. La prima stație nu poate coborî: mai multe femei așteaptă la scară, să li se ofere cornuri, crezând că și troleibuzul are scop electoral. Dezamăgirea
Opinii despre veşti incerte () [Corola-blog/BlogPost/339681_a_341010]
-
specifice din societățile tradiției. E. Durkheim amintește că trăsătura distinctivă a gândirii religioase, care se află la fundamentul oricărei vieți sociale, constă în principal în divizarea lumii în două domenii, „unul cuprinzând tot ceea ce este sacru, celălalt tot ceea ce este profan” [1] re aceste două domenii. Actorii politici, asemenea sfinților, nu supraviețuiesc decât dacă sunt adorați și, în acest sens, ei depind de oameni. Ceea ce contează, în cele din urmă, sunt mijloacele folosite în propagarea ideilor. Astfel, putem vorbi de o
UN URCUS AL CUNOASTERII SINELUI de GEORGE FILIP, POET – CANADA în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340767_a_342096]
-
de crezut, crede. Postește post negru toată ziua și noaptea, este inteligent și lucrează. ● Acolo unde nu mai este evlavie, rugăciune, smerenie, sfințenie, unde nu se mai aude glasul lui Dumnezeu nici macar îndepărtat precum un ecou, se deschide larg orizontul profan, se întrevăd granițele nepăzite, largi deschise, de liberă trecere ale iadului. ● Inteligență luciferica, inteligență care mișcă mai ales mințile orgolioase peste măsură, ne ispitește continuu să căutăm să facem pace chiar și cu păcatul, cu minciună, cu uratul. Este complicitatea
TEOLOGUMENA – DESPRE PUTERILE ÎNTUNERICULUI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341032_a_342361]
-
pentru noi lăstari și muguri într-un loc cu o climă ciudată, fără “White Christmas”? Au loc revelații, ochiul se deschide spre înăuntru, al tău și al oricărui lucru sau fapt ce te-nconjoară... și „nimicul” capăta sens, valoare, greutate... Profanul întâlnește sacrul și se-ncheie armistiții, teamă și speranța, în sfârșit, iau loc la masa tratativelor. Și, în prima fază, se naște un volum mic, mic, de 12 povestiri scurte, „Douăsprezece hierofanii - Între Australia și România” care, de data asta
HIEROFANIILE MIHAELEI CRISTESCU – O INCURSIUNE „PE TĂRÂMUL FERICIRII, DE LA CAPĂTUL LUMII” de LOREDANA TUDOR-TOMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341459_a_342788]
-
Arde marea” și „Uită-te: îmi cade umbra!/pierd prin fum aripile/și cât veacul fulgerului/mă doare gândul”. Chiar dacă decriptarea filosofică a versurilor metaforic așezate într-o topică specială induc către splendoare, nu pot eluda frumusețea telurică, și deloc profană, a imaginilor și simțămintelor poetului pe care le bănuiesc tăinuite cu multă delicatețe, dar, în lirica negulesciană, până și vorbele sunt „de praf luminos”, permițând transcendentalul. O legănare fulgurantă între cele două praguri - material și imaterial - îi poartă poetului visele
POET AL NEMĂRGINIRII ÎN VIZIUNEA DOAMNEI ELIZA ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342048_a_343377]
-
întârziat ... ”, „Ca să-ți croiești viitorul, ai nevoie de o bună bucată de prezent.” „Ceasul nu (ne) sună după acelaș fus orar.”, „Venim pe rând, plecăm pe sărite ... ”,„E prea târziu să terminăm devreme.” În prelungirea tradiției sapiențiale evreiești, biblice și profane, o țintă predilecta a moralistului ironist este prostia omenească: „E de neimaginat cât de prost poate fi un om deștept.”, “Toți am fost tineri și proști ... Dar tinerețea a trecut.”, „Degeaba ai I.Q.-ul mare dacă nu-l folosești cu
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
al nostru și o întărire a poetului tocmai pentru a se înțelege că eternitatea este continuarea unei alte vieți lipsită de sunetul „dogit” al anunțării înserării și a căderii nopții. Două stări de fapt privite cu atâta șovăială de omul profan, care nu înțelege sensul potrivit al celor două lungimi ale timpului apunerii soarelui și a domniei fără echivoc a lunii în noapte. Sinestezia „glas amar” (Decor, 1965:39) întărește durerea sufletului de a sălășlui în templele umane uzate. El se
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
Bakgarka a fost transformat în hotel și restaurant. Într-o curte, ascunsă parcă privirilor se află Biserică „Nașterea lui Hristos”, datând din secolul al XVI-lea, o minune arhitectonica și picturala, o sinteză de artă, știința, religie, viața sacra și profana, un mod de exprimare a unei viziuni proprii despre lume și viața. Biserică ale cărei părți au fost construite la date diferite este alcătuită dintr-un naos pentru bărbați, un pronaos pentru femei, o galerie și o capelă. Este de
ÎN BULGARIA, PE URMELE DOMNITORILOR ROMÂNI, ALE ŢARILOR ŞI ALE SFINŢILOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341859_a_343188]
-
în: Ediția nr. 1188 din 02 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului AMNARUL ȘI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU Motto: Eu sunt un monstru pentru voi, urzind un dor de vremuri noi. (George Bacovia) Cuvinte cheie: amnar, amar, regim diurn, om, entitate, literat, profan, Două concepte care au definit și vor determina de-a lungul timpului starea de fapt a omului perpetuu, a literatului și a ideilor, a profanului și a termenilor, se vor distinge în acest studiu ca fascicule unduitoare ale unor energii
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
dor de vremuri noi. (George Bacovia) Cuvinte cheie: amnar, amar, regim diurn, om, entitate, literat, profan, Două concepte care au definit și vor determina de-a lungul timpului starea de fapt a omului perpetuu, a literatului și a ideilor, a profanului și a termenilor, se vor distinge în acest studiu ca fascicule unduitoare ale unor energii matriciale. Două elemente cu totul diferite, care au strălucit, una prin lumină, cealaltă prin înțelepciune au susținut perpetuu două popoare, român și italian, înrudite prin
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
nu a putut fi văzut acolo, pentru a-l înălța spre lumină, decât de cel inițiat în ale imaginației și care a dat valoare umbrelor petrecătoare de nevoi sumbre, tainice și devoratoare de idei. Întunericul nu face decât să înspăimânte profanul și să-l facă să îngenuncheze neluminii, pentru că purul și umbra sunt doar două componente care definesc existența imaginației literatului, poet sau prozator, în drumul pe care îl parcurge definindu-și arta: În peisajul orbitor, / cu privirile goale căutam pista
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
faptul că acestui lăcaș i s-a dat așteptarea ca interes de viață tumultuoasă: Așteptarea era echivalentul psihic al unui proces de eroziune a substanței nervoase. Moara sufletului lucra fără grăunțe, își măcina doar pietrele.[4] Gânditorul vieții rostuite a profanului îndestulat în grațiile nevolniciei huzurului, suspină pentru ideea neprețuită în cuvintele sărăcite de valoare, rostite în pauza râgâită și schimonosită a celui care toacă elementul luciferic de al schimbului și a valorii lui neînsemnate, banul. Schimb al nimicniciei și al
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
nimicniciei și al nonvalorii tronează peste cei bântuiți de întuneric; mulți, foarte mulți pentru că în rândul acestora intră și cei doritori de cerșeală, de hoții mărunte, de vicii, sodomii, sărăcia voită a cerșetorului este egală cu păcatul îmbogățirii dorite a profanului: La infinit se naște lumina din miezul cosmic, / auriu, de nufăr / Numai ciocănitoarea vestește rana copacului. Dar nu mai sufăr.[5] Suferința este mana neocolitoare a sufletului gânditor, rezultat al unor experiențe peste care inițiații trec: Pe drum cărunt, cu
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
în tot ceea ce facem. Și iar ne înșelăm când afirmăm că pe pământ suntem singuri și neajutorați. Trăim din impresii și unii dintre noi se hrănesc cu lumina oarbă a închipuirii. E un joc al fantasmelor albastre, al adâncirii omului profan în neștiut. Literatul mimează neînțelegerea jocului pentru că el este un dat al lumii acesteia, în lumea profană a pământului rămâne un exaltat, un vehement al facerii ființei prin ființă: Creatorii au identitate accentuată. Ei se particularizează ca personalități prin raportare
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
Trăim din impresii și unii dintre noi se hrănesc cu lumina oarbă a închipuirii. E un joc al fantasmelor albastre, al adâncirii omului profan în neștiut. Literatul mimează neînțelegerea jocului pentru că el este un dat al lumii acesteia, în lumea profană a pământului rămâne un exaltat, un vehement al facerii ființei prin ființă: Creatorii au identitate accentuată. Ei se particularizează ca personalități prin raportare la comunitate și dovedesc o vitalitate specifică.[12] Creează, dau strălucire cuvântului și îl așează acolo unde
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
al facerii ființei prin ființă: Creatorii au identitate accentuată. Ei se particularizează ca personalități prin raportare la comunitate și dovedesc o vitalitate specifică.[12] Creează, dau strălucire cuvântului și îl așează acolo unde îi este cu adevărat locul, nu unde profanul îl aruncă umplându-l de abjecții, de neintitulări mestecate în criza de timp a afacerii, a minimalizării importanței cuvântului și aducerii acestuia în nesclipiri. Suntem născuți din mama-om pe care pruncul o cunoaște încă din pântece. Unii plâng când
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
neînțelegerile, tainicele ascunzișuri ale memoriei în perpetua mișcare a dansului angelic al ideilor. Arta este o îndeletnicire dăruită de puterea celestă celui născut să fie artist, amnarul dându-i puterea de a lumina obscurul însă nu a-l dezvălui în fața profanului pentru că nici așa nu ar înțelege taina luminii, iar amarul este gustul stării produs de cel care, din spatele creatorului, nu a înțeles-o, în schimb, i-a pătat-o cu dorința snoabă de a o avea. A sădi, în întunericul
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
să depășească pozițiile unilaterale și reducționiste. Astfel discernământul este o măsură a realismului gândirii și acțiunii Sfântului Vasile cel Mare. Inclusiv, în efortul înaintării pe calea cunoașterii, deși Sfântul Vasile cel Mare este o persoană cu deschideri semnificative către cultura profană, el arată că nu trebuie să ne risipim exagerat într-o astfel de cunoaștere. Sfântul Vasile mărturisește: „nu este de puțină importanță pentru mântuire de a nu dori dobândirea oricărei cunoștințe la întâmplare, ci de a cunoaște cea mai folositoare
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
ierarh în slujba lui Iisus Hristos. El vorbește nu pentru a căuta succese personale; el vorbește pentru a face bine altora; nu pentru a-i încânta, ci pentru a-i mișca și îndrepta. Câtă deosebire, în această privință, între retorii profani ai timpului și între predicatorul creștin. < >, zice el către auditorii săi. < >”.[12] Rezumat Studiul de față dorește să scoată în evidență gândirea Sfântului Vasile cel Mare despre educația creștină și pastorație, întemeiată pe învățătura Bisericii, cuprinsă în Sfânta Scriptură, apoi
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
tine, Sfinte Vasile, Dumnezeu - Cuvântul, tărie bună Bisericii Sale, cel ce cu tunetul cuvintelor tale amuțești gurile ereticilor”. Omilia 22 către tineri - Autoritatea Sfântului Vasile în recomandările făcute celor tineri Atitudinea și gândirea Sfântului Vasile cel Mare față de relația culturii profane cu învățătura creștină reprezintă temeiuri semnificative în conturarea unei poziții echilibrate și înțelepte în această problematică deosebit de complexă. În acest domeniu, Sfântul Vasile cel Mare s-a remarcat prin poziția sa de mijloc, evitând pozițiile extreme și reducționiste. El depășește
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
problematică deosebit de complexă. În acest domeniu, Sfântul Vasile cel Mare s-a remarcat prin poziția sa de mijloc, evitând pozițiile extreme și reducționiste. El depășește atitudinea unor autori creștini care polarizau într-o manieră categorică relația dintre creștinism și cultura profană, opunându-le categoric. Totodată, Sfântul Vasile cel Mare nu încearcă nici o formulă de acomodare sau justificare a Revelației prin învățătura exclusiv omenească. În contextul actual al unei societăți dominată de puterea informației, structurarea unei relații oneste între învățătura creștină și
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
constructiv în această problematică. În acest sens, poziția Sfântului Vasile cel Mare cuprinde repere semnificative și de mare actualitate, inclusiv pentru lumea contemporană. Autoritatea Sfântului Vasile în recomandările făcute celor tineri este dată de instruirea sa de excepție în cultura profană dublată și transfigurată de experiența sa duhovnicească și eclesială. Sfântul Vasile cel Mare nu recomandă sfaturi gratuite, detașate de experiența sa de viață. Puterea și revelația atitudinii exprimate de marele sfânt capadocian provin din asumarea cu maturitate a încercărilor vieții
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
metodologie selectivă în cultivarea unei relații adecvate între teologie și cultură. Un criteriu esențial îl reprezintă discernământul. Este nevoie de cultivarea discernământului, de exersarea unei minți capabile să selecteze ceea ce este potrivit cu învățătura creștină. Cei care se preocupă cu cultura profană nu trebuie să se lase amăgiți de farmecul autorilor sau lucrărilor. Educația intelectuală nu trebuie încredințate acestor autori. Sfântul Vasile cel Mare menționează în acest sens: „Să nu vă minunați, dar, dacă vă spun că prin propria mea cercetare am
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
să-i urmați oriunde v-ar duce, ci să primiți de la ei atât cât vă este de folos și să știți ce trebuie să lăsați la o parte”. Un alt criteriu îl reprezintă orientarea educației spre valorile vieții veșnice. Cultura profană propunea anumite valori legate de existența omenească, de afirmarea în contextul lumii prezente. Sfântul Vasile arată că adevăratele valori depășesc condiția biologică și ele ne orientează eshatologic spre viața veșnică a împărăției lui Dumnezeu. Aceasta este viața adevărată propovăduită de
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]