1,903 matches
-
exegeze ale Vechiului și Noului Testament. I se atribuie unele observații despre Psalmi și Daniel, mai numeroase acestea din urmă, care derivă probabil dintr-un comentariu propriu-zis care s-a pierdut, sau dintr-un ciclu de omilii consacrate acestui text profetic. Dintre acestea, o parte însemnată este dedicată istoriei Suzanei și, în ansamblu, constituie dovada unui interes accentuat pentru conținutul moral al cărții. Există și fragmente de exegeză ale primului capitol din Matei, însă mai amplu și cu un conținut mai
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Z. Ornea, Corespondența lui Mircea Eliade, RL, 1993, 23; Cristian Bădiliță, Jurnalul unui „om împlinit”, RL, 1993, 39-40; Mac Linscott Ricketts, Pentru Mircea Eliade din devoțiune, JL, 1993, 45-48; Gh. Bulgăr, Mircea Handoca, „Mircea Eliade. Câteva ipostaze ale unei activități profetice”, LL, 1993; Al. Andriescu, Mircea Eliade, „Jurnalul”, CL, 1994, 7-8; G. Gibescu, Ipostazele personalității lui Mircea Eliade, VR, 1994, 11-12; Mircea Muthu, Tânărul Mircea Eliade, TR, 1995, 13; Teodor Vârgolici, Pe urmele lui Mircea Eliade, ALA, 1997, 354; C. Stănescu
HANDOCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287408_a_288737]
-
focului Încrucișat al unui antiintelectualism de dreapta și de stânga, intelectualii «de partid» dând adesea un prost exemplu: «trădarea» și complicitatea lor cu unele din tiraniile cele mai criminale ale secolului al XX-lea au pecetluit destinul «ideologilor», intelectualii lor profetici. În acest context trebuie amintit angajamentul lui Pierre Bourdieu În câmpul intelectual pentru un intelectual colectiv, Îndeosebi de la sfârșitul anilor ’80 - prin crearea revistei Liber, a Parlamentului scriitorilor, etc, - și criticile sale asupra neoliberalismului și a «intelectualului negativ», apostolul sau
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
rezistenți. Exilul s-a constituit Într-un spațiu transfrontalier unificând opoziții eterogene, consacrat drept spațiu simbolic al libertății. Mobilizarea politică a scriitorilor și intelectualilor români s-a realizat după 1989, În legătură cu transformările intervenite În fostul «bloc» și cele câteva acțiuni profetice care au marcat reprezentările colective ale opoziției și rezistenței la «comunism» au fondat noul discurs și au legitimat noile structuri de opoziție intelectuală și politică. Ele au făcut posibilă o primă alternanta politică și o adevarată democratizare a spațiului politic
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
total) apărau doar dreptul de expresie al scriitorilor disidenți. Dacă acțiunile colective apăreau mai curând slabe și Întârziate, vocile solitare ale disidenților, amplificate de mass-media occidentală, apăreau mai profunde și mai eroice. Această conjunctură a fost favorabilă impunerii figurii intelectualului profetic după 1989, fie că acești profeți erau sau nu «disidenți». Critică regimului politic prăbușit era considerată că o previziune a schimbării, evenimentele le confirmau acțiunile. O nouă viziune asupra lumii, ai cărei inspiratori sau măcar purtători erau, beneficia de o
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
nu «disidenți». Critică regimului politic prăbușit era considerată că o previziune a schimbării, evenimentele le confirmau acțiunile. O nouă viziune asupra lumii, ai cărei inspiratori sau măcar purtători erau, beneficia de o largă mediatizare. Se pot cita printre acești intelectuali profetici scriitori cunoscuți precum Mircea Dinescu, poetul care-l Înfruntase pe dictator și-i anunțase fugă, Doina Cornea, o femeie În măsura de a da lecții de curaj bărbaților, un pastor protestant, Laszlo Tokes, reprezentant al minorității maghiare, un fost ziarist
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
lider informal al Frontului Salvării Naționale și inspiratorul principalelor decizii politice din momentul «revoluției». Puterea de predicție a «sfârșitului comunismului» și suferințele suportate de unii pe parcursul a mai multor ani aduceau o nouă legitimitate politică. În opoziție cu acesti intelectuali profetici, alți intelectuali au jucat În aceeași perioadă un rol pe care l-am putea considera drept cel de «profeți ai-mai-răului». Dacă primii Își găseau legitimitatea Într-o profeție măcar În parte realizată, ca partizani ai instituțiilor liberale, ai societății civile
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ai «teoriilor complotului», atribuind Întotdeauna criză pe care o traversează țară dușmanilor străini și agenților lor din interior, ei cheamă la o nouă revoltă populară pentru a-i elimina pe uzurpatori și pe profitorii «mafioți» ai revoluției. Unii dintre intelectualii profetici au putut să-și consolideze pozițiile de-a lungul vremii datorită punerii În funcțiune a noilor structuri politice sau intelectuale, fiind aleși În fruntea lor. Alții și-au conservat singularitatea și au rămas În marginea mișcărilor pe care le-au
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
au putut să influențeze strategiile de reproducere familială, acolo unde ruptură era necesară pentru ca să poată reuși reproducerea socială. Întreprinzătorii noii ordini morale Perioadă cea mai recentă (după 2000) se caracterizează prin declinul celor două dintre figurile intelectuale dominante Înainte, intelectualul profetic și intelectualul politizat, În folosul unei figuri concurente, cea a intelectualului expert și mediatizat. Această schimbare de dominantă nu reprezintă Întotdeauna o schimbare de persoane, În numeroase cazuri fiind vorba de o modificare a rolurilor acelorași «persoane publice», Într-o
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
lui Nicolae Iorga. Articolele de revistă, studiile, pamfletele, portretele, polemicile. Șuvoi incandescent, fluid, frământat, torturat - rostogolind stâncile și pietrișul erudiției, turbureala patimii, și covârșind. Covârșind prin viziunea nesfârșită, sângerată de jăraticul amurgurilor apocaliptice, frântă de zăbala fulgerelor cu tăinuite și profetice tâlcuri. Viziune ce orbește ochii și apleacă frunțile. Și înfioară, rodnic, adâncurile sufletului. MIRCEA ELIADE N. Iorga a fost uluitor în însușiri ca și-n defecte, a fost mare-n cele slabe și slab în cele mari, a scânteiat și
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
astfel de programe speră să fie descoperiți, să devină faimoși, să ajungă celebrități. Dacă unele dintre aceste programe necesită un minim de talent și cunoștințe, pentru cele mai multe este suficient ca participanții să se prezinte și să fie ei Înșiși. Prezicerea profetică a lui Andy Warhol, cu mai mult de treizeci de ani În urmă, că În America fiecare dintre noi va avea cincisprezece minute de faimă, este acum trăită În fiecare seară la posturile americane de televiziune, oameni obișnuiți se așează
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și de scepticism, literatura lui S. nu își refuză rostul de a provoca, de a neliniști spiritele și de a propune soluții. E unul din puținii scriitori de azi, aproape singurul, pentru care literatura nu și-a pierdut originara misiune profetică. În consecință, romanele sale se structurează pe două mari planuri. Într-o primă instanță, ele materializează o capacitate de observație morală, socială și politică ieșită din comun. Cu suverană luciditate și severitate, nelăsându-se îmblânzit de nici o iluzie, ochiul prozatorului
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
optzecismul spiritual, „Cuvântul”, 2001, 5; Vasile, Proza, 255-260; Dan C. Mihăilescu, România pe la 2030, „Ziarul de duminică”, 2002, 20; Răzvan Codrescu, Recviem pentru România, „Puncte cardinale”, 2002, 7; Elisabeta Lăsconi, Revoluții și mutații metafizice, ALA, 2002, 634; Ion Simuț, Romanul profetic, „Ziua literară”, 2002, 23; Tudorel Urian, Călare pe două lumi, RL, 2003, 13; Claudiu Groza, Europa de mucava, APF, 2003, 5; Bogdan Alexandru Stănescu, Fuga în piatră, LCF, 2003, 30. N. M.
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
încheierea la biografia lui Possidius pe care o vom cita mai jos, p. 000. în opera sa, Augustin examinează întreaga Carte a Psalmilor, și nu doar secțiuni ale acesteia, așa cum se făcuse pînă atunci. în schimb, dintre cărțile biblice, cele profetice nu s-au bucurat de o atenție particulară din partea lui Augustin, așa cum se întîmplase în cazul lui Ieronim. Cercetătorii au observat că aceasta este o atitudine specifică exegezei occidentale: Ieronim, care constituie o excepție, trebuie considerat un exeget inspirat de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
să denunțe lipsa de entuziasm a creștinilor pentru a sublinia starea gravă în care se găsea Biserica. b) Către Biserică O astfel de atitudine nu e doar moralizatoare, așa cum au observat cei mai mulți cercetători, ci și foarte angajată: e o atitudine profetică, așa cum bine a înțeles Leonardi. într-adevăr, e tipică pentru profet acuzația de idolatrie adresată lumii necreștine, îndepărtate de Dumnezeu; tocmai în starea aceasta se găsește Biserica. în patru cărți, dintre care prima e dedicată laicilor, cea de-a două
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
al lui Dumnezeu a devenit creștinul, nefăcînd excepție clericii, pe care Cassian îi vedea ca pe niște sfinți. c) Cîrmuirea lui Dumnezeu Opera cea mai cunoscută a lui Salvian, în care este reluată și extinsă în mod totalizator această viziune profetică, este Cîrmuirea lui Dumnezeu (De gubernatione Dei), avînd și un alt titlu, Judecata de acum a lui Dumnezeu (De praesenti iudicio). Cîrmuirea lui Dumnezeu e cea care susține lumea, și nu guvernarea omenească, care, spune Salvian, chiar în acele vremuri
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
comentariul lui Primasius, care, în sine, nu e foarte semnificativ, este important măcar pentru faptul că a făcut să ne parvină unele din interpretările lui Tyconius. Comentariul lui Primasius este foarte alegorizant, autorul intenționînd să stabilească o legătură între textul profetic și Biserica din vremea sa ori cea de la începuturi. Spre deosebire de Tyconius, Primasius nu descoperă în textul Apocalipsei evidentele referiri la Imperiul Roman. Scriitorul își încheie opera cu un rezumat, de teamă să nu se întindă prea mult. Primasius a mai
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
minori. în prefețele celor două scrieri, Chiril recunoaște că alții au făcut acest lucru înaintea lui, însă speră să poată spune ceva nou și (așa afirmă în comentariul la cei 12 profeți) să contribuie la clarificarea pasajelor obscure ale discursului profetic. Efrem din Antiohia (în Fotie, Biblioteca, cod. 229) și florilegiul intitulat Doctrina Sfinților Părinți despre întruparea Logosului atestă că Chiril a comentat și Psalmii, iar în unele manuscrise ce conțin serii de pasaje biblice s-au găsit și comentarii fragmentare
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
îndeplinire. Chiril conchide că exegetul trebuie să procedeze ca albina, adică să aleagă și să adune lucrurile din Sfintele Scripturi care pot ilustra misterele referitoare la Cristos (Comentariu la Iona, ed. Pusey, vol. I, pp. 562-565). Spre deosebire de elementele narative, discursul profetic nu are nevoie, crede Chiril, de interpretarea alegorică pentru a dezvălui un sens cristologic, caracteristica sa fiind tocmai faptul că este o profeție despre Cristos. în acest sens, deși se bazează oarecum pe alegorie, comentariul la Isaia pune în evidență
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
fost călugăr la Tyr, apoi în Palestina, la lavra lui Gherasim din apropierea Iordanului, înainte de a întemeia, prin 520, propria sa mănăstire la Sindenai, la 9 kilometri de Cezareea (în Palestina). După cum spune Evagrie Scolasticul (Istoria Bisericii IV, 7), avea calități profetice și a prevestit cutremurul care a distrus Antiohia în 528. Probabil că nu a scris nimic, dar au rămas de la el niște Capitole (kephalaia e unul din titlurile din manuscrise; primul editor, în 1683, a intitulat scrierea Alloquia, „Conversații”, și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
exegeze ale Vechiului și Noului Testament. I se atribuie unele observații despre Psalmi și Daniel, mai numeroase acestea din urmă, care derivă probabil dintr-un comentariu propriu-zis ce s-a pierdut sau dintr-un ciclu de omilii consacrate respectivului text profetic. Dintre acestea, o parte însemnată este dedicată povestirii Suzanei și, în ansamblu, constituie dovada unui interes accentuat pentru conținutul moral al cărții. Există și fragmente de exegeză ale primului capitol din Matei, însă mai amplu și cu un conținut mai
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de educația prin roman: o anumită listă de �romane obligatorii" ar putea să schimbe devenirea celui care le citește. între acestea, Pe falezele de marmură, în cunoscuta traducere a lui Ion Roman. Considerată unanim de citici drept cartea cea mai profetică despre Germania care a fost scrisă în chiar timpul nazismului (în 1940 circulau vreo 35000 de exemplare, până la interzicere), alegoria întoarcerii din război a povestitorului și a fratelui său Otto și stabilirea lor într-o sihăstrie (schitul de la Rauten) e
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
Ieronim (407) și al lui Theodoret al Cyrului (433), comentarii în care, pe lângă elementele specifice, se remarcă și multe elemente comune. Exegeza pe care autorii menționați o propun profeției veterotestamentare este una cristologică și eshatologică. Înainte de toate, ei accentuează caracterul profetic al Cărții lui Daniel, opunându‑se, prin aceasta, tradiției iudaice, al cărei canon o include în rândul „Scrierilor” (Ketubim) și nu în rândul „Profeților” (Nebiim). Septuaginta în schimb o include în cea de‑a doua categorie, așezând‑o imediat după
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
relatat un vis al regelui Nabucodonosor, pe care nici unul dintre magii de la curte nu l‑a ghicit și nici nu l‑a putut tâlcui. Episodul este un midraș la Geneză, cap. 41, când Iosif este chemat să tâlcuiască un vis profetic al lui Faraon. Capitolul este alcătuit din trei părți: vv. 1‑13 (Nabucodonosor cheamă magii de la curte și le cere să îi descopere visul și tâlcuirea lui), vv. 14‑45 (Daniel povestește visul și îi dezvăluie semnificația), vv. 46‑49
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Ieronim. Ultimul episod relevant pentru discursul anticristologic este cel al deznodământului eshatologic, în care se reia tema duratei persecuțiilor (Dan. 12,5‑13). Vedenia cuprinde două răspunsuri din partea „bărbatului îmbrăcat în veșminte de in”, arhanghelul Gavriil, cel care rostește cuvintele profetice. Primul este foarte neclar și se referă la „o vreme, vremuri și o jumătate de vreme” (+∅Η 6∀4Δ∈< 6∀4Δ™ < 6∀ℜ ≈:4ΦΛ 6∀4Δ≅¬). Același arhanghel aduce apoi câteva lămuriri: „De la vremea când va înceta jertfa cea necontenită
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]