1,932 matches
-
pătrund imagini ale viitorului 1, Întocmai vaporilor de alcool care, atunci când se ridică la cap, dezlănțuie În suflet tot felul de mișcări și revelează gânduri până atunci ascunse și secrete căci, după Euripide, «Delirul și nebunia bahică au mare forță profetică»2 atunci când sufletul, Încălzit șenthermosț și arzător șpyrodesț Într-o astfel de Împrejurare, respinge departe de el rezerva șde bun-simțț (F) pe care adesea o impune prudența omenească spre a Îndepărta sau a stinge starea de entuziasm șenthousiasmosț. 41. S-
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
superior, În vreme ce umezeala Înmoaie văzul și auzul și, (433) amestecându-se cu aerul, aburește, stinge strălucirea oglinzilor. Pe de altă parte, iarăși se poate foarte bine ca prin răcirea și condensarea pneumei să se impregneze și să se tonifice partea profetică a sufletului așa cum fierul se Întărește prin prelucrare 4. Întocmai cum cositorul topit o dată cu arama Împrumută acestui metal moale și poros mai multă coeziune și o densitate superioară, făcându-l totodată mai strălucitor și mai curat 5, nimic nu ne
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Început să-l ia În seamă. Cei mai Învățați dintre locuitorii din Delfi pretind chiar că ( D) numele acestui păstor s-a păstrat și că i se spunea Koretas 3. Iată acum ce cred eu. Între sufletul uman și fluidul profetic există același raport și aceeași legătură ca Între ochi și lumină, care sunt elemente ce corespund unul altuia. Ochiul, deși posedă facultatea de a vedea, nu poate să se bucure de acest privilegiu fără ajutorul luminii 4. Tot așa și
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
același raport și aceeași legătură ca Între ochi și lumină, care sunt elemente ce corespund unul altuia. Ochiul, deși posedă facultatea de a vedea, nu poate să se bucure de acest privilegiu fără ajutorul luminii 4. Tot așa și harul profetic, care este «ochiul sufletului»; și el are nevoie de un agent care să-l trezeascășisă-l pună În mișcare. Majoritatea oamenilor de pe vremuri erau convinși că Apollo și Soarele sunt una și aceeași divinitate. Iar cei care cunoșteau și știau să
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Ei Încercau să demonstreze că astrul solar este o creație și un efect pe care Zeul cel «fără-de-moarte» Îl produce neîncetat. În domeniul simțurilor Soarele deșteaptă, trezește și stimulează simțul vederii, după cum În suflete Apollo este cel care deșteaptă capacitatea profetică. 43. Cu toate acestea, cei care rămâneau convinși că nu există decât unul și același Zeu au avut dreptate când au atribuit acest Oracol deopotrivă lui Apollo și Pământului 1. Aduceau argumentul că Soarele, prin influența șdiathesisț și căldura sa
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
toate aceste fenomene au loc În sânul pământului datorită unei emanații șanathymiasisț care iese din străfunduri și prin care În chip necesar apar, dispar și apoi reapar asemenea fenomene fizice. Același lucru se petrece și cu vaporii care au forță profetică. Se cuvine să fim bine Înțeleși. Forța pe care o posedă nu este eternă, nici ferită de Îmbătrânire, ci dimpotrivă, supusă la tot felul de schimbări 2. Este foarte probabil că ploi torențiale le Înăbușă, că fulgere În căderea lor
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
D) Dacă ce spun eu nu vă pare de crezare, veți fi de acord cel puțin că Însăși Pythia este afectată când Într-un fel, când Într-altul de suferințe și transformări În acea parte a sufletului În careprimește suflul profetic. Ea nu păstrează mereu, În orice Împrejurare, aceeași dispoziție ca pe o armonie invariabilă. Multe sunt stările proaste și tulburările fizice de care suferă, dar și mai multe sunt cele despre care nici nu-și dă seama, care pun stăpânire
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
preoții o tot stropeau din răsputeri (B) și revărsau potop de apă peste animal, aproape să-l Înece, acesta În fine a reacționat șdându-le semnul doritț. Ce s-a Întâmplat atunci cu Pythia? Zic unii că ea a coborât În locul profetic șmanteionț, cu adâncă amărăciune și Împotriva voinței ei; de la primele răspunsuri era evident - se vedea clar după vocea ei răgușită - că nu izbutea să vorbească. Era Întocmai unei corăbii care se zbuciumă Încolo și Încoace, plină fiind de o exalație
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
organicistă a lui Herder în abordarea naționalismului. Într-un articol "omagial" publicat în ziua de 15 ianuarie 2000, în cotidianul de largă audiență România liberă, adică exact la 150 de ani de la nașterea poetului, H.-R. Patapievici scria, la modul profetic, că "steaua lui Eminescu a apus" pentru totdeauna. De ce? Tocmai fiindcă așa prezice canonul postmodernist: "Ca poet național, el nu mai poate supraviețui, deoarece noi ieșim din zodia naționalului". Al doilea motiv profunzimea: Profund el nu poate fi considerat deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a contradicției. Asta duce, între altele, la un globalism care amenință să fie iarăși totalitar, deși se pretinde, surprinzător, o diversificare fără limite. Simulacrele se dovedesc a fi un fals coridor, care, de fapt, omogenizează: "trebuie să reintroducem conflictul zice profetic Lupașcu în contra tuturor experiențelor contemporane de asistență, de pace, de non-conflict și de egalitate între oameni, de non-contradicție, de acord, de partide politice la care se aderă în virtutea aceleiași ideologii, care suprimă libertatea" (L'énergétique sociologique, 1982). Acesta e paradoxalul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a pariat că-l va întrece pe emul. Și-a pus toată energia la bătaie și când a fost gata i-a așezat în față rivalului opera. Acesta a stat o clipă pe gânduri și, recunoscându-se învins, a exclamat profetic: "E atât de minunată pictura, încât, în curând, vei muri, fiindcă ți-ai ars tot seul!" Într-adevăr, prețul capodoperei a fost moartea creatorului, ca în mitul Meșterului Manole. Cred că un lucru similar s-a petrecut și cu Victor
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
se constituie de asemenea �n jurul mă?inii, care, �n diversele sale implică?îi, devine, �n anumite privin?e, un model. Astfel, F. Ț. Marinetti (1876-1944) anun??, �n al s?u Manifeste du futurisme (Paris, 1909), �n acela?i timp profetic ?i iconoclast, �c? splendoarea lumii s-a �mbog??it cu o frumuse?e nou?: frumuse?ea vitezei�. Efectiv, A. Șanț�Elia (1888-1916), at�ț �n al s?u Manifeste de l�Architecture futuriste din 1914, c�ț ?i �n proiectele
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
fiecare avar de proprietarul ei. Deși Dedal nu avea cum să înțeleagă imediat - și cu atât mai puțin zidarii, în starea de abrutizare în care se aflau - ajunseseră atât de departe peste vreme încât zăceau de afecțiuni psihosociale futuriste, supte profetic de piatră înspre prezent asemeni unei igrasii nesănătoase. Ca și cum nu cioplitorii ar fi ajuns peste timp, ci viitorul le-ar fi ieșit în întâmpinare incisiv, prematur și bulversant, precedând și Sfinxul de pe drumul către Teba, și alte forme de monstruozitate
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
un nabab galactic al frigorificului ar face un gest de larghețe cu precizie astronomică ireproșabilă? Cuprinși de-o febră glaciară, câți dintre semeni nu s-ar converti pe loc la cultul lui și n-ar pleca atunci urechea la țipetele profetice ale pinguinilor, urmându-i legănat și cu alai prin muribundul deșert alb al Antarcticei? Abia atunci când blonda ridică înspre el ochii ei sticloși ca lentilele unui binoclu înfipt în polul seninătății, băiatul simți în mână arsura brațării ei. Ochiul unui
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
unic în istoria insulei și rarisim în istoria universală**. Regele Eduard VIII a avut una din cele mai scurte domnii din istoria Marii Britanii: 20 ianuarie 10 decembrie***. De altfel, regele George V, exasperat de "incartadele" prințului moștenitor, se exprimase cîndva profetic: After I am dead, the boy will ruin himself in twelve months. Fusese prea optimist. În opinia lui Baldwin, Eduard era half child, half genius. Iată principalele evenimente pe plan intern și internațional care au avut loc în cele 11
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
în istorie o garanție sigură împotriva izbucnirii unui război: Pactul Ribbentrop-Molotov nu l-a împiedicat pe Hitler să atace URSS prin surprindere la 22 iunie 1941. De altfel, după semnarea Tratatului de la Versailles din 1919, mareșalul Foch a exprimat ideea profetică precum că pacea este un armistițiu între două războaie. Pe de altă parte, pentru a cita doar un singur exemplu contrar, timp de peste două milenii în care Roma și Cartagina nu s-au războit nu a existat un tratat de
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
vlahi în Arabia” în „Buletinul Societății Regale Române de Geografie”, vol. XXXVI, 1915, 47 fasc. I, p. 100-106, autor care citează un articol de Bogdan Petriceicu Hașdeu, „Pe unde sunt și pe unde au fost românii”, în „Calendar pentru toți, profetic, amuzant și popular, an VI, București, 1867, p. 1-8, articol care demonstrează că Hașdeu a cunoscut opera lui Eutychius, publicată de bizantinistul Porfirio Uspenschi la 1848 . Un alt călugăr englez, John Levis Burckadt, la 1822, dă amănunte interesante despre vlahii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
spargerea imanentului și paralizarea mistică a istoriei prin apariția transcendentă a Divinității și Judecata de Apoi. Dar ce înseamnă că această revelație pe care a primit-o înălțimea spirituală a lui Ioan este dăruită omenirii, ce reprezintă o asemenea donare profetică a peisajului finalității total-convulsive? Și ce reprezintă oferirea mărturiei cristice apocaliptice către ființa umană? În liniștea impetuasă a unei galerii de artă, capodopere picturale stau prinse de pereții verticali și tăcuți precum niște străjeri ancestrali. Vizitatorii dotați cu sensibilitatea estetică
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
decadent, o mască-capcană dincolo de care zeul privește și surpinde același surâs demonic ce tentează, spre a pierde, spița umană în aluncările unei maleficități ucigătoare. După evocarea viziunilor ce relevă conflictul dintre forțele divine reprezentate simbolic de înger, cei doi martori profetici, femeia înveșmântată cu soarele și forțele demonice ipostaziate mereu sub titulatura de balaur sau fiară, apare, în textul Apocalipsei, enunțarea unui act malefic aplicativ, operațional-direct asupra majorității oamenilor: este vorba despre închinarea la icoana fiarei și despre însemnarea cu numărul
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
biblice și elemente ale mitologiei grecești într-un stil de o indiscutabilă maturitate stilistică. A. străbate astfel, într-o obsesie a originarului, o cale multimilenară a poeziei, până dincolo de cuvântul înșelător împerecheat în metafora care deformează realul, căutând viziunea, revelația profetică. Veșnica dubitație existențială argheziană între credință și tăgadă este reluată într-un mod precreștin, în sensul înțelegerii pastorale a cosmosului, prefigurând astfel o cale de ieșire din infern: „Iov trecea în lumea cealaltă fără pic de regret, / fără pic de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
toate obiectele și nădejdile, / Toate dorurile și puterile în acel drum / În acea corabie care iată că-ntr-o bună zi / Se-arată de neînchipuit în fața ta.” Într-un limbaj în care „expresionismul țărănesc” al poetului (Eugen Simion) dobândește accente profetice, rostirea tinzând spre uscăciunea tendențioasă a formulării biblice, A. descrie ținuturile străbătute ca pe niște „vămi ale pustiei” („Înaintez? Opritu-m-am? Sunt singur absolut / Începe-ascensiunea mea prin vămile văzduhului”), pe care numai Poetul are tăria și determinarea să le străbată, în virtutea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
tumultuoasă convențională, sugerând un fel de „neosămănătorism antropologic și etnografic” (I. Negoițescu). Dar când, purificat în asceza gândului întors în sine, aprins de lumina adevărului transcendent, poetul indică drumul mântuirii eliberatoare de propria individualitate inconstantă și efemeră, îndemnul său este profetic imperativ, de o adâncă semnificație existențială, de o înțelepciune originară și etern valabilă: „Eu sunt făcut numai din ochi / Io am Lumină, veșnică vedere. // Toate sunt strânse în acest vas de foc / și toate au viață dintr-o dată / Cu veșnicia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
asemenea, abandonarea vechilor interpretări ale lui Machiavelli atât ca prieten al tiranilor, cât și al republicii. În special în propria Italie a lui Machiavelli, cititorii au văzut în apelul către un lider național în capitolul 26 al Principelui ca fiind profetica pentru unificarea Italiei realizată în 1860. Faptul că noua guvernare italiană nu era nici o monarhie absolută nici o republică democratică, ci mai curând o monarhie constituțională cu un parlament ales, a făcut distincția radicală a lui Machiavelli între principate și republici
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
abordare completă a filosofiei blakeene este Leopold Damrosch, Jr., care (în Symbol and Truth în Blake's Myth din 1980) decide, în urma tentativei de a demonstra existența unei structuri coerențe, că respectiva structura este permanent amenințată de dezintegrare, deoarece "poemele profetice ale lui Blake sunt, finalmente, foarte stranii și foarte dificile" (1980, p. 349). Și Kathleen Raine merită o mențiune aici, măcar pentru finețea interpretărilor, cu toate că lucrarea să în două volume din 1968, Blake and Tradition, par să-și rateze țintă
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
of the Most Sublime Poetry" (E: 730). O asemenea profesiune de credință nu face decât să confirme ipoteza unei unități de semnificație din interiorul unui ansamblu dificil și aparent obscur. De aceea voi incerca sa arat, în continuare, ca poemele profetice, desi subminate de o organizare deficitară, de fire narative desfășurate în paralel și greu de urmărit și de repetiții retorice, sunt esențialmente construcții logice, chiar unitare. În pofida faptului că retorica lui Blake devine, fără îndoială, absconsa adesea, poetul pare a
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]