840 matches
-
Seri./ Nopți,/ Efuzii de parfume/ Și nuanțe./ Orașul damnat.", De artă). Alteori latura socială a noilor versuri este explicită. Nu e, totuși, la Bacovia pură reorientare politică, căci în volumul din 1926, Scântei galbene, Serenada muncitorului exprima aceeași preferință pentru proletar în opoziție cu burghezul, doar că, în acest volum din 1946, tematica socială devine ceva mai pregnantă, dar pare să lipsească de aici exaltarea noii lumi, acordul explicit cu aceasta și versurile par să păstreze ceva din nostalgia pentru o
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
însă că, sub condeiul bătrînului scriitor, din noțiune de chimie, atomul devine noțiune de filozofie și morală 4). Tînărul Eminescu valorizează, de asemenea, în chip moralizator cuvîntul „atom”: „în veci aceleași doruri [spune el în penultima strofă din „împărat și proletar”] mascate cu altă haină./ Și-n toată omenirea în veci același om -/ în multe forme apare a vieții crudă taină./ Pe toți ea îi înșală, la nime se distaină./ Dorinți nemărginite plantînd într-un atom”5). „Atom” este pus aci
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Macedonski 4). Bacovia, unul dintre foarte puținii scriitori care nu-și inventează dușmani, se răzvrătește totuși în contra lor. Motivul - formulat într-un interviu - e că „mediul burghez [l-a] presat”, l-a supus „acelorași legi de aramă” ca pe toți proletarii 5). Orientarea sa antiburgheză e întrucîtva surprinzătoare, fiindcă el însuși făcea parte dintr-o familie de mici burghezi, ba chiar a celor mai antipatici dintre aceștia: a băcanilor 6). La data la care își publică „Serenada muncitorului”, la noi, o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
peste clopotniți a făcut case, peste sfinți bancheri, peste poeți șoferi, peste catedrale a întins conductele latrinelor sale; burghezia a înlocuit biserica cu cinematograful, familia cu bordelul, mama cu patroana de bordel, soția cu cocota, fecioara cu «domnișoara», meseriașul cu proletarul, palatul cu «vila», mănăstirea cu cazarma, sfînta împărtășanie cu cecul, Evanghelia cu cartea de bucate. (...) Șiret și imbecil, îndrăzneț și laș, parfumat și murdar, stăpîn și slugă, necredincios și superstițios, sîngeros și sentimental, zburător și patruped, [burghezul] a invadat, a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
politeistului” Conachi (al cărui „repertoriu” cuprindea 13 nume de femei) pînă la Ileana celor citați e nu numai o distanță de două generații, ci și de numeroase prefaceri sociale și de mentalitate. în Bacovia e, în măsuri aproape egale, și proletarul intelectual, și aristocratul, acesta din urmă stimulat de influența lui Al. Macedonski. în chip clar, ideea propriei superiorități poetul o formulează însă abia spre sfîrșitul vieții, într-una din „divagări”: „Eu am fost un fenomen din naștere... superior oamenilor și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de mediul care le este cel mai familiar: magazinele de îmbrăcăminte pentru bărbați, tonomatul de înghețată de la Schrafft's, farmaciile Ligett și cafenelele. În mod intenționat Wilson i-a făcut pe funcționari să experimenteze o nouă subiectivitate, cea a unui proletar fără loc de muncă, ce nu poate decât să viseze la un mediu cândva familiar, dar care îi este în prezent inaccesibil din cauza șomajului sau a unui parc păzit cu strictețe, un mediu devenit utopic din cauza dorințelor ce îi sunt
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
acuzație încă nedemonstrată; iar la clasă, ce să mai spui: hârțogăraia inutilă, stufoasele și cretinele activități extracuriculare îl sufocă pe bietul profesor în contextul în care conținutul materiei pe care o predă la clasă este ultima dintre grijile acestuia, biet proletar exploatat și minimalizat în societatea de tranziție. Haida-de!, îmi veți spune, dar olimpicii, dar școlile de elită, dar miile de liceeni care pleacă la universități occidentale, dar marii profesori?- Știu și eu ce să răspund la aceste întrebări, mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
binefăcătoare ale civilizației care îi obligau măcar la mimarea unei conduite sociale decente, ci, potrivit profeților de berărie, asistăm la adevărata revoluție a comunicării, la un orgiastic bal al democratizării imprecației, la momentul clamat de secole de nihiliști în care "proletarii cuvântului" puteau, în deplină libertate, să le trântească în față, meritat, fără fasoane, așa-zișilor "boieri ai minții" flegma grea a urii, meschinăriei și imposturii, plină de mizeria lor sufletească și de impotența lor spirituală. Din acest motiv, al confruntării
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Comediile d-lui Caragiale” În 1885, dar mulți nu au Înțeles cum vine problema aceasta nici azi, după cum mulți au Întrebat „de ce s-a pus accent mai mult pe „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie?” și pe „Împărat și proletar” În manualele școlare, ca și cum poezia lui Eminescu ar trebui clasificată În funcție de criterii sociologizante. Nu poezia lui Eminescu e „vinovată” ci vulgarizatorii ei de ieri și de azi, pentru că eliminarea acestui poem din studiul creației poetului este echivalentă cu acceptarea ideii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Ori Eminescu avea ceva de spus. Atitudinile, trăirile simpatetice ori empatetice, aspirațiile subiective specifice geniului constituie cheia demersului cognitiv și, de ce nu, capacitatea de receptare venită din disponibilități interioare individuale, semnificantul, după ultimele teorii textualiste. Poezia (În speță „Împărat și proletar”, „Scrisoarea III” și altele) nu reproduce evenimente istorice și nici concepte sociale, dimpotrivă, așa cum arată Hegel, „arta este modul de a cuprinde ideea absolută” prin intermediul unui fapt particular. Eminescu era prea profund ca să reducă fondul poemului la ideile proletarului și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și proletar”, „Scrisoarea III” și altele) nu reproduce evenimente istorice și nici concepte sociale, dimpotrivă, așa cum arată Hegel, „arta este modul de a cuprinde ideea absolută” prin intermediul unui fapt particular. Eminescu era prea profund ca să reducă fondul poemului la ideile proletarului și la Comuna din Paris, cu consecințele lor În plan social; o demonstrează cu prisosință variantele. Meditația lui avea un punct cardinal, mai precis, „ideea absolută”, cum spune Hegel. Lumea a fost și rămâne clădită pe inechitate. Celebra Revoluție din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Încă nu trăise experiența Vienei și a Berlinului. În cei cinci ani a acumulat nu numai un vast univers intelectual, dar s-a adăpat și la marile izvoare ale Înțelepciunii. A-l considera Însă pe Eminescu În poemul „Împărat și proletar” un adept al ideilor socialiste, fie și utopice, este una din aberațiile care s-au putut debita În legătură cu creația sa stimulată de Împrejurări „favorabile”. Se impune totuși o precizare; ea nu trebuie scăpată din vedere. Problema poeziei eminesciene este cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din revoltă și nesupunere la norme și reguli prestabilite. Demonismul și titanismul sunt expresia lirică și epică a unor asemenea atitudini. În acest orizont spiritual se Înscriu „Geniu pustiu”, „Înger și demon”, o proiectată dramă „Demon și Înger”, „Împărat și proletar”, „Mureșan”, partea a doua a poemului „Scrisoarea III” și multe altele, părți organice ale Întregului univers eminescian. - Motivele poetice nu se constituie ca proiecții ale realului, ci reprezintă expresia unor zbateri interioare În virtutea ideii că poezia are o funcție mesianică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
unor zbateri interioare În virtutea ideii că poezia are o funcție mesianică, chiar dacă „elanul sufletesc al răzvrătirii” crează un conflict cu „luciditatea Înțelegerii... că esența omenească nu poate fi schimbată prin prefacerea formelor sociale.” Ca și În „Memento mori”, „Împărat și proletar” este o continuare și o derivație a „Panoramei...” (G. Călinescu) și sugerează un crâmpei „din drama zguduitoare a omenirii” În care „se descifrează din mersul istoriei destinele generale ale lumii. Lumea „este sortită să se zbată Între aceleași limite... fără
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ști tot ce ți se ascundea, deși citeai și cărți apărute înainte de instalarea comunismului! Nu știu cât puteai realiza la acea vârstă existența și funcționarea cenzurii. Poetul pesimist Bacovia XE "Bacovia, George" , deși scria de rău despre burghezi și cu simpatie despre proletari, nu era totuși în canonul literaturii socialist-realiste, deci trebuia cenzurat, ținut departe de ochii unuia ca tine, avid cititor fără orientare. M.I.: Da, Bacovia XE "Bacovia, George" nu era deloc în canonul vremii. Nu-i auzisem nici numele, deci pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
ci, mai curând, ecoul desperatei căutări a valorilor creștine fundamentale concentrate în simbolul marianic: iubirea, mila, iertarea. Omul care suferea pentru întreg „neamul nevoii” (o expresie auzită la el în momente de adâncă depresie), fie bogat ori sărac, împărat ori proletar, prințesă ori cusătoreasă, a propus numeroase expresii poetice și filosofice pentru Ființă, dincolo de concretul dramatic al existenței umane. Este, într-adevăr, dificil de răspuns de ce omul poate fi și înger, și diavol, de ce, 48 vorba lui Blaise Pascal, când omul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
șefi promovați de Soviete erau doar niște staliniști înrăiți, care nu înțelegeau nici măcar faptul că, în cazul unei invazii rusești, ca în Ungaria sau Cehoslovacia, țăranul deposedat de pământul străbun nu avea ce să-și apere, la fel ca și proletarul din fabrică. Să i fim însă recunoscători cercetătorului american pentru a fi adus informații noi asupra unor aspecte ascunse din istoria României. Apelul la sinteze și rapoarte interne abia desecretizate face din cartea sa un instrument de informare valoros. Este
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ci, mai curând, ecoul desperatei căutări a valorilor creștine fundamentale concentrate în simbolul marianic: iubirea, mila, iertarea. Omul care suferea pentru întreg „neamul nevoii” (o expresie auzită la el în momente de adâncă depresie), fie bogat ori sărac, împărat ori proletar, prințesă ori cusătoreasă, a propus numeroase expresii poetice și filosofice pentru Ființă, dincolo de concretul dramatic al existenței umane. Este, într-adevăr, dificil de răspuns de ce omul poate fi și înger, și diavol, de ce, 48 vorba lui Blaise Pascal, când omul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
șefi promovați de Soviete erau doar niște staliniști înrăiți, care nu înțelegeau nici măcar faptul că, în cazul unei invazii rusești, ca în Ungaria sau Cehoslovacia, țăranul deposedat de pământul străbun nu avea ce să-și apere, la fel ca și proletarul din fabrică. Să i fim însă recunoscători cercetătorului american pentru a fi adus informații noi asupra unor aspecte ascunse din istoria României. Apelul la sinteze și rapoarte interne abia desecretizate face din cartea sa un instrument de informare valoros. Este
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
alții, bucătarul Ceaușeștilor, maestrul lor de vânătoare etc. Ceea ce rezultă este o "cărămidă" cu tandrețe, invidie și nostalgie folosesc cuvântul solidă, așezată, modestă și temeinică, începând cu începutul, nașterea la Scornicești în douăzeci și șase ianuarie 1918, familia, școala, Bucureștiul proletar, în care s-a format, continuând cu istoricul mișcării muncitorești și contextul internațional, ascensiunea în aparatul puterii, anii de apogeu ai popularității, 1965-1971, sclerozarea ideologică a lui și a aparatului, și sfârșind cu execuția din curtea unei cazarme de la Târgoviște
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
din punct de vedere artistic), acuza de societate castratoare, violatoare și, nu în ultimul rând, lobotomizatoare la adresa Rusiei sovietice. „Ploșnițele” lui Maiakovski erau: mai întâi gângania propriu-zisă (ploșnița normalis, proiectată ca fiind mai puțin periculoasă decât omul-ploșniță), apoi pesonajul Prisâpkin (proletar pe cale să devină om nou, însă doritor să-și uite originea, spălarea creierului fiind stopată în cazul său printr-un incendiu mortificator; resuscitat în viitor, el este perceput de creierele spălate ale regimului totalitar perfecționat ca fiind burta-verdis vulgaris); dar
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
câmpului cultural). Sunt importante nuanțările care apar între o revistă sau alta Spiritul antiputere din multe reviste avangardiste poate fi justificat și printr-o tensiune și suspiciune întreținute în diverse feluri (nu doar prin credința în lumea de jos, a proletarilor și a săracilor eploatați sau doar prin insurecția împotriva literaturii burgheze): „Mișcarea de avangardă, scrie Dan Gulea, a fost constant în atenția organelor statului, revistele «Contimporanulă și «Integrală fiind atent supravegheate pentru alcătuirea unor dosare care nu se vor concretiza
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
socialismului nu știau unde va duce sistemul lor. Și aceasta pentru că dezmoștenirea celor bogați, asociată cu propaganda voalată în rândul proletariatului care în gândirea lui simplă credea că va deveni proprietar, a creat o mișcare socială abil manipulată sub lozinca “Proletari din toate țările, uniți-vă". Prin urmare, apologeții socialismului urmăresc instaurarea colectivismului pentru a realiza egalitatea. Pentru aceasta atacă instinctul de familie prin suprimarea proprietății (eludând caracterul ei familial), prin desființarea dreptului de moștenire, prin emanciparea femeii (care devine egală
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
printre care și Iugoslavia, hotărând și soarta ei”. Parcă și mai dogmatic decât Gheorghiu-Dej, liderul polonez vorbește despre necesitatea creșterii solidarității cu Uniunea Sovietică, invocând citate din Jdanov sau Stalin. Ultimul spunea prin 1928 că există două variante: unirea tuturor proletarilor și „asupriților” din lume sau „concesii principiale capitalului internațional”. Conducătorii „clicii thermidoriene a lui Tito” ar fi pășit pe cel de-al doilea drum. Experiență ultimilor ani ar demonstra, în opinia aceluiași propagandist comunist, susținerea pe care statul sovietic a
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
trese pe uniforma de pușcăriaș, gradele fiecărui deținut sînt vizibile oricui, ținuta făcîndu-i să capete un aer special, care-i determină pe ceilalți să le acorde exact cît merită pentru treapta socială la care au ajuns. Societatea deținuților are aristocrații, proletarii și devianții ei, ierarhiile fiind foarte vizibile. Criteriile oficiale de clasificare (după delictul făcut, clasă socială de proveniență, origine etnică sau regională, vîrstă, tip de arest: prevenitv, primar, recidivist, etc.) se traduc în împărțirea lor în diferite spații de detenție
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]