4,744 matches
-
religioase. Moralizator se vrea și primul său volum de proză scurtă, Chipuri, apărut în 1912. Subiectele au în atenție destine nefericite, dar narațiunile sunt prea modeste ca expresie literară. Convins de rostul moralei sănătoase, religioase, el se declară revoltat de proliferarea în Europa a unor forme de artă care abdicaseră de la regulile clasice, făcând în Modernismul. Simbolism-impresionism-expresionism (1926) o analiză plină de sarcasm a noilor orientări. Încearcă să deceleze cauzele acestor „devieri”, recunoaște dreptul noilor generații de a se manifesta altfel
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
dacă miturile, parabolele și „șopârlele” vizează cadrul sau doar „cazul” narațiunii; de asemenea, deplasarea sistematică a poveștii spre actul povestirii (concretizată prin multiplicarea naratorilor și acompaniată de recursul frecvent la procedee livrești și autospeculare) e interpretabilă ca o aluzie la proliferarea sistematică a minciunii în perioada comunistă („Arma mea favorită a fost întotdeauna minciuna” - declară un narator) sau doar ca o mărturie a agnosticismului derivat din caracterul fatalmente fictiv a ceea ce se numește „realitate”. În orice caz, amfibologia generalizată se plătește
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
Liei, tânăra iubită, regăsirea amanților și traiul lor promiscuu într-o Dobroge aproape pustie - joacă un rol secundar în această scriere „selenară și densă ca un acvarium de meduze” (Perpessicius), unde alternanța vocilor narative creează o structură polifonică și o proliferare incontrolabilă a subiectivismului și a impresionismului confesiv. S-a vorbit, în acest sens, de autenticitate în accepție gidiană ori camilpetresciană (G. Călinescu), opinie discutabilă având în vedere predispoziția evident calofilă a esteticii lui V. („E o socoteală a neputinței acea
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
for pentru luare-aminte. Asumându-și dubla condiție de istoric și publicist - „ipostaze care nu înseamnă în fond decât modalități diferite de exprimare în cadrul unui singur program” -, Z. speră să preîntâmpine, pe cât posibil, izolarea primejdioasă a istoriei ca disciplină, să împiedice proliferarea diletantismului patriotard, care face „mari deservicii atât istoriografiei, cât și spiritului public” și, implicat astfel în „viața epocii”, să răspundă la nevoia ei de îndrumare. „Istoria ca opțiune civică” reprezintă la Z. „un anumit mod de asumare a duratei”. Tot
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
structura rodopsinei din celulele cu conuri ale retinei contribuind la vederea nocturnă. De asemenea ea participă la menținerea integrității tegumentelor și mucoaselor, la nivelul membranelor celulare joacă un rol antioxidant puternic îndepărtând radicalii liberi de oxigen, are acțiune antiinfecțioasă favorizând proliferarea limfocitelor T și acționează asupra celulelor canceroase din colon, plămân și sân. Vitamina participă la sinteza hormonilor steroizi, la proteinogeneză și osteogeneză. Ea are rol și în troficitatea epiteliului genital, în condiții de deficiență poate apare moartea embrionului, avortarea lui
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
un rol important în prevenirea bolilor cardio vasculare, a îmbătrânirii celulare, în menținerea troficității sistemului muscular în menținerea sănătății aparatului reproducător și în prevenirea apariției cancerului. Ea scade sinteza colesterolului, reduce adezivitatea trombocitelor la nivelul vaselor de sânge și limitează proliferarea limfocitelor T. Organismul uman are rezerve mari de vitamină astfel că deficiența apare foarte rar. Cele mai importante surse alimentare de vitamină sunt uleiurile vegetale, în special cele de germene de grâu, legumele cu frunze verzi, laptele, untul, ficatul și
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
hai -/ Azi cerne în vatră mălai”; „La ora patru dinspre zori,/ Trei pești zburători/ Din nu se știe ce ocean/ Rămaseră fără un ban./ O-la-la”. Câteodată e fantast în genul lui E. A. Poe, exemplul cel mai ilustrativ, poate, fiind imaginea proliferării infinite a lunilor. În permanență e depravat, „sărman” și „blestemat”, ca Paul Verlaine. Iată-l, „trestie sfâșiată de vânt”, într-o tavernă, ce „miroase-a pământ,/ A cer și a fete frumoase”, bând fără contenire, noapte și zi: „Ne-am
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
decantare pe fundul marilor bazine. 4) Materiile nutritive (nitrați, fosfați) Acest tip de substanțe nutritive, respectiv nitrați și fosfați, provoacă fenomenul de eutrofizare a apelor curgătoare line, lacurilor ori mărilor. Aceasta se datorează faptului că excesul de nutrimente favorizează o proliferare, chiar o explozie de alge care se descompun rapid, consumând enorme cantități de oxigen. Fără oxigen apa devine locul unor procese de fermentație și putrefacție. Pe de altă parte, nitrații prezintă și alt incovenient în ce privește apa potabilă. În aceasta, în
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
B) Poluanți chimici Conținutul ridicat al azotului din apă (sub forma compușilor nitrați, nitriți, azotul organic, amoniacul) antrenează o creștere excesivă a algelor și plantelor pe fundul râurilor. Sărurile nutritive (compușii sulfați, fosfați, cloruri) accelerează fenomenul de eutrofizare a râurilor, proliferarea masivă a anumitor alge în detrimentul altor specii. Metalele precum cadmiul, cuprul, mercurul, plumbul, zincul sau titanul sunt prezente în deversările lichide provenite de la diverse industrii: chimică sau metalurgică. Aceste substanțe fac parte din seria “materiilor inhibitorii pentru viață ‘’, fiind periculoase
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
ideea de posesiune demonică) asupra oamenilor. Pentru Renaștere este specifică o boală nouă, venită în Europa din America: sifilisul. În secolul al XVII-lea și al XVIII-lea apar bolile de pletoră (apoplexia, obezitatea, guta). Epoca Romantică este legată de proliferarea ftiziei, „febra somatică”, dar și de începutul utilizării drogurilor stupefiante (eteromania, opiomania, hașișul) ca o expresie a evadării omului în „universurile imaginare”. Secolul XX schimbă complet modul de viață, felul de a gândi și de a acționa al omului, dar
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a căutării”, al unui „efort de adaptare” la o lume în continuă schimbare. În sfera patologiei își face intrarea un concept medical nou: „sindromul general de adaptare” care se va impune în clinică prin „bolile de stres”. Asistăm la o proliferare necunoscută încă în istorie a bolilor psihice (nevroze, depresii, psihoze, diverse manifestări suicidare etc.). O nouă clasă clinică își câștigă locul în seria „speciilor medicale”: bolile psihosomatice. La acestea se adaugă bolile cardiovasculare, cancerul, SIDA, dar și boli specifice civilizației
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
merită”. În cadrul tematicii referitoare la personalitatea delirantă se disting trei tipuri de alienare delirantă și anume: Dezvoltarea delirantă a persoanei, menționată de K. Jaspers, din cursul delirurilor pasionale, paranoia etc., în care prevalează mecanismele de intuiție și cele de interpretare. Proliferarea imaginativă, extraordinar de luxuriantă, ca în cazul „delirului de imaginație” (E. Dupré) sau a „parafreniilor” (E. Kraepelin), în care predomină tendința de a substitui reprezentărilor colective ale realității logice o concepție fantastică despre lume, de tip baroc. Tipul sau grupa
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ele forme de tulburări psihotice colective, așa cum vom arăta în continuare. Factorii care produc alterarea stării de echilibru psiho-social colectiv sau individual în societățile deschise sunt, în mod absolut paradoxal legate de libertate și slăbirea controlului social. Acestea conduc la proliferarea unor manifestări antisociale sau dis-sociale specifice. Libertatea care favorizează deplina dezvoltare a persoanei umane și progresul colectivităților umane, dă naștere la libera inițiativă, dar, în egală măsură, și la competiția/concurența dintre indivizi. Se produc segregări sociale de tipul grupurilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai are un conținut precis. Ea este segmentată sau fărîmițată în numeroase forme de libertate care proliferează sub protecția unei multiple palete de drepturi ale omului (drepturile omului, drepturile femeii, drepturile copilului, drepturile consumatorului, drepturile salariatului etc). Vom asista la proliferarea unei mari forme de manifestări aberante de factură antisocială, care sunt în esența lor expresia unei tulburări a stării de sănătate mintală colectivă. Psihozele colective vor fi prezente ca manifestări sociale îngrijorător de frecvente. Notăm în sensul acesta o creștere
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
genera neliniște, angoasă, nevroză colectivă. Cultura de masă propagă mișcarea, agitația, trepidațiile, suspansul, atacurile, violența, sexualitatea liberă, descărcarea pulsională primară în absența oricărei cenzuri. Ea va genera angoase, fobii, conduite de violență, acte delictuale. În planul gândirii colective se notează proliferarea pseudoștiințelor (ocultism, magie, astrologie, bioenergie, radiestezie) care vor mobiliza, într-o manieră de tipul contagiunii psihice, întreaga opinie publică. Este cultivat interesul pentru miraculos, necunoscut, pseudo-descoperiri fantastice, imaginare, toate acestea fiind corelate simbolic cu angoasa, pe care caută să o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt factori favorizanți. Pe acest fond sufletesc colectiv, încep să apară forme de prelucrare a „factorilor de propagandă”, cu caracterul deformat emoțional-afectiv al absurdității, care înlocuiește treptat gândirea critică. Se menționează ca fiind specifice pentru aceste etape de criză socială proliferarea zvonurilor, a unor fabulații absurde sau fantastice, a unor știri neîntemeiate, zvonuri, informații false etc. Ele sunt preluate în mod automat și necritic de populație favorizând apariția unor reacții și conduite anormale, a unor idei colective absurde și a unei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fără de sfârșit, lipsită de continuitate. Dar a fost o „epocă grăbită”, care nu a apucat să se desăvârșească și a dat naștere unei lumi incerte, amenințată de nihilism. Un nihilism asortat însă cu ateism care se manifestă printr-o indefinită proliferare a credințelor, sectelor, ereziilor și dogmatismelor locale. Într-un fel, la sfârșitul secolului XX, secularizarea modernă a fost „atacată” de o „desecularizare” bizară, dovedită prin marele număr de mișcări religioase și prin noi practici magice, care își au rădăcinile în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Este morfologia naivității - normală la vârsta copilăriei, dar anormală și periculoasă la vârsta maturității. Toți aceștia - adică o mare parte a populației - sunt receptivi la cultura de masă și pot fi ușor manipulați. Începând din anii ’60-’70, adică odată cu proliferarea la nivel planetar a mijloacelor audiovizuale - și în special a televiziunii -, răspândirea culturii de masă moderne și postmoderne se poate realiza fără nici un fel de bariere. În această perioadă însă s-a adâncit prăpastia culturală și a proliferat enorm „ciclopismul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vizibilă a crizei, ca simptom, joacă un rol auxiliar în explicație; însă, atunci când factorul destructurant este identificat în criza morală sau în delegitimarea progresivă a regimurilor, ponderea fenomenului vizat crește și se nuanțează în înțelegerea și explicarea contextului. Apariția și proliferarea „rândurilor de așteptare” sunt considerate de unii autori ca intrinseci sistemului economic de tip socialist, înscrise în dinamica socialismului real. Pavel Câmpeanu (1994, pp. 117-118) sintetizează această dinamică fundamentală a socialismului în tendința acumulării mijloacelor de producție, iar Katherine Verdery
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sociali nu scoate din joc factorul economic, ci doar deschide un evantai mult mai larg de posibilități în căutarea explicațiilor, insatisfacția cu privire la nivelul de trai fiind una dintre ele, poate chiar principala. O altă sursă a penuriei și, implicit, a proliferării cozilor, indirectă de această dată, este lipsa de performanță a întreprinderilor socialiste. Dacă slăbiciunea regimului pentru investițiile în industrie, mai ales în cea grea, ne dă o explicație pentru penuria de bunuri de consum, ea nu ne lămurește însă cu privire la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
insatisfacția populației față de criza alimentară. În cazul României, stalinismul economic, adică subordonarea politică severă a logicii specifice câmpului, se asociază, atât în anii ’50, cât și în anii ’80, cu apariția crizelor de alimente, a raționalizării cu ajutorul cartelelor și cu proliferarea cozilor. E adevărat, studiile despre fenomenul cozii în socialismul real sunt aplicate mai ales pe „rândurile de așteptare” din anii ’80, însă fenomenul a existat și în anii ’50, chiar dacă, poate, nu a avut amploarea celorlalte. Instituirea câmpurilor cu dublă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și slăbirea progresivă a legitimității regimului. Nu voi insista nici eu pe cele două tipuri de delegitimare; precizez doar că „rândurile” contribuie la ambele, numai că în categorii socioprofesionale diferite, pentru identificarea cărora sunt necesare investigații suplimentare. Așadar, aș adăuga proliferarea cozilor printre celelalte fenomene pe care Daniel Chirot le nominalizează la cauza morală a prăbușirii regimurilor: birocratizarea excesivă, răspândirea tiraniei mărunte, creșterea capitalului educațional, crearea instituțiilor sociale alternative ș.a., care privilegiază dezgustul față de sistem. Prin aceasta nu subscriu necondiționat la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
emisfere. De asemenea, migrarea neuronală corectă și alinierea celulelor nervoase depind nu numai de neuronii înșiși, ci și de scheletul glial și de componentele matricei extracelulare. Formarea celulelor gliale apare între săptămâna 12 de sarcină și săptămâna 24 postnatal, restul proliferării gliale apărând până la sfârșitul primului an de viață. Mielinizarea începe la aproximativ 12 săptămâni de sarcină, continuă pe toată durata sarcinii, a copilăriei, chiar și la vârsta adultă și urmează un model predeterminat, începând în sistemul nervos periferic, apoi în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
24 de sarcină, continuă până la câțiva ani după naștere sau chiar mai mult și include alinierea, orientarea și stratificarea neuronilor corticali, elaborarea celulelor gliale și stabilirea de sinapse, astfel încât creierul își mărește volumul de aproximativ patru ori. De asemenea, apar proliferarea și diferențierea intensă a dendritelor (dentritogeneza), precum și moartea celulară selectivă și necesară (apoptoză) în procesul de diferențiere funcțională a zonelor cerebrale. În acest context de dezvoltare a creierului uman pot apărea o serie de anomalii care determină diferite forme de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
teritoriu, întregul spațiu terestru fiind accesibil rețelelor foarte mari. Odată cu noile progrese, și aria utilizatorilor rău intenționați s-a mărit, precum și variantele de furt informatizat. Integrarea puternică a sistemelor apare ca o consecință a îmbunătățirii formelor de comunicație și a proliferării rețelelor de calculatoare. Pe același canal de comunicație sunt transmise tot felul de date. În plus, introducând o dată eronată în sistem, de la un banal punct de vânzare, ea pătrunde cu rapiditate în zeci de fișiere și, implicit, aplicații ale firmei
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]