1,376 matches
-
întreaga creație lirică a lui I. Poetului i-au fost uneori reproșate versatilitatea stilistică, multiplicarea uneori deconcertantă a formulelor discursului liric, desele schimbări de registru. De fapt, pluralitatea expresiei, coexistența fațetelor diverse reprezintă însușiri definitorii ale profilului său liric. Relativ prolific - unsprezece cărți în douăzeci de ani -, poetul nu a putut evita instalarea într-un anumit manierism șaptezecist, deși originalitatea tonului nu îi poate fi contestată. Referindu-se la volumul de debut, Laurențiu Ulici semnala însușiri precum energetismul, orgoliul mesianic, grandilocvența
IUGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
dispuși să și le asume Bismarck și monarhul său. Cu toate acestea, ținând cont de influența pe care Germania o avea la Viena nu putem spune că întâlnirile de la Breslau și Postdam nu au avut un rol benefic. Și mai prolifice au fost însă discuțiile purtate de suveranul român la 25 august 1883 cu împăratul Frantz Joseph, Kalnoky și prințul Reuss, ambasadorul Germaniei 90. Ele vor reprezenta temelia pe care Brătianu va clădi viitorul tratat. O izbândă importantă era și acceptarea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
decât atât, liderii maghiari își imaginau probabil că, în cursul negocierilor cu românii, ar putea obține autonomia pentru Transilvania, dacă nu chiar concretizarea unei soluții trialiste: un stat româno-transilvăneano-ungar92. Această din urmă variantă putea lăsa un imens spațiu de manevră prolificei imaginații maghiare; s-ar fi putut constitui într-o excelentă soluție temporară, până când conjunctura istorică s-ar fi dovedit favorabilă eliminării componentei românești a statului trialist. În plus, maghiarii puteau spera că asistența militară și politică românească s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Premiul pentru poezie al Universității din Bilbao (Spania). Piesele sale de teatru au fost reprezentate în țară, în Marea Britanie și în Franța. Prima lui carte, Doamna Bovary sunt ceilalți, a apărut în 1993. Remarcându-se ca unul dintre cei mai prolifici și polimorfi scriitori nouăzeciști, G. interesează mai ales prin proza și teatrul său. Proza scoate efecte umoristice fie din cultivarea dilemelor fantasticului, fie din scrieri deghizate sub forma romanului cu cheie. În Misterele Bucureștilor (1997) și în Enigme în orașul
GARBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287166_a_288495]
-
se adaugă Septimiu Sever Secula, Iosif Hodoș sau Sextil Pușcariu. Alte colaborări vin de la G.I. Ionnescu-Gion, Al. Vlahuță și N. Iorga. Se reproduc și articole de Titu Maiorescu, B.P. Hasdeu, C. Dobrogeanu-Gherea. Cronica dramatică este ilustrată mai ales de Vulcan, prolific autor dramatic și inițiator al mișcării pentru teatru românesc în Transilvania, de Emilia Lungu, Sofia Vlad-Rădulescu, M. Strajanu, iar mai târziu de Ilarie Chendi și Sextil Pușcariu. Un loc bine determinat l-a ocupat în economia revistei, încă de la numărul
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
însemnat reprezentant al acelei renașteri culturale din epoca lui Teodoric pe care am amintit-o mai sus: prin inteligență, prin angajare politică, prin capacitățile sale intelectuale, el se detașează net de personalitățile minore și, în esență, fără valoare, cum este prolificul Ennodius care, cum vom vedea, va activa fără nici un folos în aceeași perioadă. Născut la Roma în jurul anului 475 într-o familie foarte nobilă, atât pe linie maternă cât și pe linie paternă, el s-a bucurat, grație senatorului Quintus
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Române și din nou magistrat, la Curtea Supremă de Justiție. Debutează cu o povestire (Săptămâna are șase zile), în „Luceafărul” (1966), iar în volum cu Fata și bătrânul (1968). Remarcat și elogiat de critică, se impune ca un prozator relativ prolific: publică volume de proză și eseuri în perioada 1970-1990. A colaborat la reviste literare („România literară”, „Luceafărul”, „Contrapunct” ș.a.) și la alte periodice (contribuții publicistice la cotidianul „România liberă”). A semnat traduceri din limba franceză, a scris scenarii de filme
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
etc. Debutează în presa literară în timpul studenției (1974, colaborând sistematic la „Echinox”), în special cu articole de critică. În 1985 tipărește volumul de povestiri Caravana cinematografică, fiind distins cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor. G. nu este un autor prolific și a doua carte, tot de proză scurtă, Trenul de noapte, urmează abia în 1989. După 1990 se afirmă în genul dramatic, publică romanul O sută de ani de zile la porțile Orientului (1992; Premiul Uniunii Scriitorilor) și devine un
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
înclină temporar balanța). Pe de alta, deconspiră și ilustrează fibra cinematografică a înzestrării imaginative, ca și a tehnicii lui G. El s-a bucurat de o primire excelentă încă din start, deși a rămas multă vreme - printre colegii mult mai prolifici de generație -, autorul unei singure cărți. O carte de care etichetele critice (ca de pildă, textualismul) s-au lipit grăbit și, uneori, ireversibil. Prozele din Caravana cinematografică demarează, de regulă, dintr-un fel de răscruce, de unde autorul își propulsează personajele
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
secretar de redacție, publicația grupează numeroși colaboratori, cu scopul de a constitui o nouă direcție literară, independentă de influența revistelor la care aderau marii scriitori ai epocii („Literatorul”, „Vieața” ș.a.). Încercarea va eșua, ca atâtea altele făcute de Panait Macri, prolific organizator de reviste și cercuri literare. Printre autorii de publicistică politică și culturală se numără C. Dimitrescu-Iași, semnatarul unei suite de articole dedicate esteticii (Frumosul muzical, Instinctul frumosului ș.a.), Cincinat Pavelescu, Ludovic Dauș și doctorul Al. Suțu, care studiază psihologia
ROMANIA LITERARA SI STIINŢIFICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289318_a_290647]
-
va crește în scrierile ulterioare. Autorul se va încerca, fără ecou, și în literatura non-SF: divertismentul aventurilor pentru adolescenți (Misiune specială, I-II, 1966) sau romanul mainstream (Viața începe la Milogu, 1980). Complementar manufacturii SF, Ș. a fost și un prolific autor de literatură de popularizare tehnico-științifică și istorică, semnând în această calitate lucrări precum Vecina noastră, Luna (1957), Adevărul despre năluciri (1961), Focul viu. Pagini din istoria invențiilor și a descoperirilor românești, lucrare de natură preprotocronistă (1963, în colaborare cu
STEFAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289898_a_291227]
-
mai însemnat reprezentant al renașterii culturale din epoca lui Teodoric pe care am amintit-o mai sus: prin inteligență, prin angajare politică, prin capacitățile sale intelectuale, el se detașează net de scriitori minori și, în esență, fără valoare, cum este prolificul Ennodius care, așa cum vom vedea, activează fără nici un folos în aceeași perioadă. Născut la Roma în jurul anului 475 într-o familie foarte nobilă, atît pe linie maternă, cît și pe linie paternă, el s-a bucurat, grație senatorului Quintus Aurelius
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
hărțuit cu percheziții inopinate și confiscări de manuscrise, dintre care unele salvate și ajunse la Arhivele Statului din București. Târziu, în anii 2001-2003, în „Revista română” au fost publicate versuri, acte, documente și scrisori din acest fond. Este cel mai prolific scriitor aromân, deși a publicat foarte puțin din tot ceea ce a scris. A lăsat în schimb peste 30 de caiete, în copii împărțite prietenilor, spre a fi sigur că ceva va putea fi salvat totuși de confiscare. Creația lui cea
BOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285783_a_287112]
-
Perdaful” (1873). Cea dintâi scriere semnată este anecdota Trei surzi, apărută în 1881 la „Contemporanul”. Folclorul l-a atras din copilărie, dar nu a făcut operă de culegător. Conștient de valoarea psihologică deosebită a creației populare, el a versificat, din ce în ce mai prolific, pe teme folclorice, creând anecdote. Acestea, impropriu numite „populare”, au cunoscut o rapidă difuzare și s-au bucurat de aprecieri favorabile din partea lui B. P. Hasdeu, A. D. Xenopol, Al. Vlahuță, N. Iorga. Succesul obținut cu primul volum, Anecdote populare (1888
SPERANŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
Nastasia. A avut, în fine, Lăpușneanu și doi fii nelegitimi: pe Aron (care va fi Domn în Moldova - Aron Tiranul) și pe Petre Cazacul, și el o prezență efemeră în jilțul voievodal al Moldovei. Doar Petru Rareș a fost mai „prolific”. Copiii lui (făcuți cu cele două soții legitime - Maria și Elena-Ecaterina Brancovici -, cu săsoaica Ecaterina din Brașov și cu încă o concubină) - Maria, Ana, Stana, Maria, Bogdan, Chiajna, Ion, Iliaș, Ștefan, Constantin, Ruxandra, Iancu Sasul, Bogdan-Constantin și Eufrosina - alcătuiesc un
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o monografie consacrată lui Gheoghe Șincai, cărturar al Școlii Ardelene. Însă preferințele i se relevă nu numai în natura subiectelor explorate, ci mai ales în punctele de vedere pe care și le asumă. Astfel, e un critic de întâmpinare destul de prolific, după cum o dovedesc cronicile reunite în Carnet critic (1969; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj), Răsfrângeri (1973; Premiul Uniunii Scriitorilor), Istorie literară și poezie (1974) și Mișcarea literară (1981). Totuși, comentariile „de actualitate” trădează, dacă nu neapărat dezorientarea, cel puțin o
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
Cartea, promovată intens în anii 1950-1953, a suportat în scurt timp o avalanșă de critici dure. Subiectul îl constituie viața deținuților comuniști în închisorile perioadei interbelice. Scris în spiritul realismului socialist, romanul compune tezist chipuri, destine, atmosfera din temniță etc. Prolific, V. a mai produs texte în care evenimentul istoric apare falsificat și mai evident (Ioan din Marghita) sau a căror importanță literară este nulă. De observat ar fi doar aria tematică diversă: viața evreiască în romanul Aviva, fiica ghetoului (1947
VAIDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290409_a_291738]
-
adaptări, prelucrări ale unor informații, articole, scurte piese literare, noutăți și curiozități de tot felul și din toată lumea, preluate din reviste românești („Albina” „Revista științifică «Adamachi»” „Natura”) și străine („Nature”, „Journal de voyages”, „Kosmos”) - pentru a putea stăpâni această materie prolifică, abundentă, redactorii o ordonează în rubrici bine structurate, iar o rubrică nouă odată acceptată în sumar se va păstra, chiar dacă uneori își modifică puțin titlul. Majoritatea sunt miscelanee: „Tot globul în revistă”, „De toate”, „Noutăți științifice”, „Varietăți”, „Din toată lumea” etc.
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
fi ministru de Externe și, în două legislaturi, președinte al Camerei. În 1921 fiul său Lascăr moare într-un duel. În vara anului următor, în timpul unei excursii la mănăstirea Agapia, scriitorul trece la cele veșnice. Va fi înmormântat la Focșani. Prolific în toate genurile scrisului literar, Z. debutează editorial simultan cu versuri și proză, volumul Fără titlu reunind atât poeme, cât și nuvele, de fapt descrieri, schițe, biografii sau fragmente de biografii romanțate. Poemele, unele lirice, cu elemente de pastel, idilă
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
de Mircea Veroiu (1982), fiind și coscenarist la filmul Lansarea, în regia lui Dan Necșulea (1984). I s-au decernat Premiul „Cutezătorii” pentru volumul Azor cel verde (1972) și Premiul pentru publicistică, acordat de Consiliul Ziariștilor (1982). Gazetar și scriitor prolific, T. abordează cu un conformism perseverent mai toate temele impuse oficial în anii ’60-’80 din secolul trecut. Narațiunile din volumul de debut, Prin parbriz râdea o fată, vor să ilustreze aspecte din viața muncitorilor de la Șantierul Naval din Galați
TANASACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]
-
și dinamică a ziaristului, dar și la mijloace ale prozatorului modern, cum ar fi fracturarea fluxului temporal, întretăierea planurilor narative, sondarea inconștientului și exploatarea valențelor simbolice ale situațiilor și gesturilor. Eseuri, poezii sau povești pentru copii completează opera unui scriitor prolific, nu întotdeauna și semnificativ. SCRIERI: Călătorie cu bucluc, București, 1955; Lauda tinereții. Cronică de reporter de pe șantierul Salva-Vișeu, București, 1956; Pământul spânzuratului, București, 1957; Paralela 45, I-III, București, 1958-1981; Anul 15, București, 1959; Afișe de bal, București, 1960; Ore
POP-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
devine consistent, viu, e creat prin povestirea-visare. În altă parte un personaj exclamă: „Bă, dacă nu v-aș visa eu, pe voi și cu satu acesta cu sfinți, nici măcar n-ați fi, prăpădiților !”. Prin remarcabilul său debut, P., prozator puțin prolific, se anunță a fi din stirpea lui Ștefan Bănulescu. SCRIERI: Vremelnicie pierdută, București, 2001. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, În așteptarea unui debut, L, 1996, 34; Răzvan Voncu, Secvențe literare contemporane, II, București, 2001, 77-78; Daniel Cristea-Enache, Sticla vrăjită, ALA, 2002
POPESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
din ultimii ani, unde oamenii se numesc Gogoneață, Cașuba, Titirișcă, textul incluzând și reproducerea unui interviu al lui Zinoviev, cu referiri la Gorbaciov. În afara ciclurilor se află și un roman mai vechi, Cei doi din dreptul Țebei (1973). Autor tot atât de prolific și în teatru, P. se remarcă și aici în primul rând prin plurimorfismul creației. Nimeni nu a introdus pe acest tărâm atât de numeroase tehnici noi de construcție dramatică. Peste treizeci de piese, precedate și urmate de altele rămase în
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
este redactor la „Vestea satelor”, „Frontul plugarilor”, „Scânteia satelor”, „Agricultura nouă” și redactor-șef adjunct la „Albina”. Debutează la „Cuvântul liber” în 1935, colaborând apoi și la „Azi”, „Meridian”, „Timpul”, „Fapta”. Prima carte, nuvela Întovărășirea, îi apare în 1949. Reprezentant prolific al realismului socialist, N. este unul dintre condeierii care, dând tiparului și câte două romane pe an, neabătându-se nici un moment de la „linia partidului”, au contribuit la rescrierea falsificată a unor perioade din istoria interbelică și postbelică. Se găsesc în
NEDELCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288400_a_289729]
-
Decalogul”, „Făurar”, „Tinerețea”, „Apărarea” ș.a. A dus o viață agitată politic, a cutreierat Europa, ajungând în cele din urmă în Statele Unite ale Americii, unde sfârșește în sărăcie și boală (suferea de tuberculoză). P. este unul dintre autorii aromâni mai puțin prolifici. A scris poezie, a transpus pentru prima dată în aromână Luceafărul, precum și alte cincisprezece poeme eminesciene. Își publică prima culegere de versuri, Grailu a geanlui, grai di moarti (1939), în vremurile tulburi din preajma celui de-al doilea război mondial. Poezia
PERDICHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288756_a_290085]