1,071 matches
-
RELATIV" Pronumele relative absolute compuse cel ce și ceea ce precum și pronumele cine (și pronumele în structura cărora acesta intră) nu au variante adjectivale. Celelalte pronume cunosc și variante adjectivale. Locuțiunea interogativ-relativă ce fel de are numai valoare adjectivală. MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIVTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIV" Sub aspect semantic, adjectivele pronominale relative nu mai substituie singure substantive denumind „obiecte” din realitatea extralingvistică, ci împreună cu substantivul, cu care intră într-un raport general-particular; substantivul determinat reprezintă generalul (specia), iar substantivul înlocuit (de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
compuse cel ce și ceea ce precum și pronumele cine (și pronumele în structura cărora acesta intră) nu au variante adjectivale. Celelalte pronume cunosc și variante adjectivale. Locuțiunea interogativ-relativă ce fel de are numai valoare adjectivală. MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIVTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIV" Sub aspect semantic, adjectivele pronominale relative nu mai substituie singure substantive denumind „obiecte” din realitatea extralingvistică, ci împreună cu substantivul, cu care intră într-un raport general-particular; substantivul determinat reprezintă generalul (specia), iar substantivul înlocuit (de adjectivul pronominal sau de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronumele cine (și pronumele în structura cărora acesta intră) nu au variante adjectivale. Celelalte pronume cunosc și variante adjectivale. Locuțiunea interogativ-relativă ce fel de are numai valoare adjectivală. MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIVTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIV" Sub aspect semantic, adjectivele pronominale relative nu mai substituie singure substantive denumind „obiecte” din realitatea extralingvistică, ci împreună cu substantivul, cu care intră într-un raport general-particular; substantivul determinat reprezintă generalul (specia), iar substantivul înlocuit (de adjectivul pronominal sau de întreaga sintagmă substantiv-adjectiv pronominal) reprezintă particularul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIV" Sub aspect semantic, adjectivele pronominale relative nu mai substituie singure substantive denumind „obiecte” din realitatea extralingvistică, ci împreună cu substantivul, cu care intră într-un raport general-particular; substantivul determinat reprezintă generalul (specia), iar substantivul înlocuit (de adjectivul pronominal sau de întreaga sintagmă substantiv-adjectiv pronominal) reprezintă particularul: „Nu știu care roman a fost tipărit primul.” șromanul Moromeții/ Moromeții (subînțeles romanul) a fost tipărit primul.ț Sub aspect morfologic, adjectivele pronominale relative se deosebesc de pronumele corespunzătoare prin absența particulei deictice a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semantic, adjectivele pronominale relative nu mai substituie singure substantive denumind „obiecte” din realitatea extralingvistică, ci împreună cu substantivul, cu care intră într-un raport general-particular; substantivul determinat reprezintă generalul (specia), iar substantivul înlocuit (de adjectivul pronominal sau de întreaga sintagmă substantiv-adjectiv pronominal) reprezintă particularul: „Nu știu care roman a fost tipărit primul.” șromanul Moromeții/ Moromeții (subînțeles romanul) a fost tipărit primul.ț Sub aspect morfologic, adjectivele pronominale relative se deosebesc de pronumele corespunzătoare prin absența particulei deictice a, la genitiv-dativ: „Nu știi cărei fete
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
general-particular; substantivul determinat reprezintă generalul (specia), iar substantivul înlocuit (de adjectivul pronominal sau de întreaga sintagmă substantiv-adjectiv pronominal) reprezintă particularul: „Nu știu care roman a fost tipărit primul.” șromanul Moromeții/ Moromeții (subînțeles romanul) a fost tipărit primul.ț Sub aspect morfologic, adjectivele pronominale relative se deosebesc de pronumele corespunzătoare prin absența particulei deictice a, la genitiv-dativ: „Nu știi cărei fete i se potrivește mai bine acest nume.”/„ Nu știi căreia dintre fete i se potrivește mai bine acest nume.” Această deosebire de structură
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
singular)/-or (M., F., G.D., plural): cărui/cărei/căror. Locuțiunea adjectivală ce fel de este invariabilă; determină substantive masculine (neutre) sau feminine, la singular sau la plural, numai la nominativ-acuzativ: „Nu știu ce fel de floare/trandafir/flori ai dori.” SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIVTC "SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIV" În structura sintactică a sintagmei nominale, adjectivul pronominal relativ intră în relație de dependență cu substantivul, realizând funcția de atribut: „Era tânăr - (...) cu atât mai rău... ce viață-l așteaptă pe el?” (M. Eminescu, Proză
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
G.D., plural): cărui/cărei/căror. Locuțiunea adjectivală ce fel de este invariabilă; determină substantive masculine (neutre) sau feminine, la singular sau la plural, numai la nominativ-acuzativ: „Nu știu ce fel de floare/trandafir/flori ai dori.” SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIVTC "SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIV" În structura sintactică a sintagmei nominale, adjectivul pronominal relativ intră în relație de dependență cu substantivul, realizând funcția de atribut: „Era tânăr - (...) cu atât mai rău... ce viață-l așteaptă pe el?” (M. Eminescu, Proză literară, p. 27), „Orice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de este invariabilă; determină substantive masculine (neutre) sau feminine, la singular sau la plural, numai la nominativ-acuzativ: „Nu știu ce fel de floare/trandafir/flori ai dori.” SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIVTC "SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIV" În structura sintactică a sintagmei nominale, adjectivul pronominal relativ intră în relație de dependență cu substantivul, realizând funcția de atribut: „Era tânăr - (...) cu atât mai rău... ce viață-l așteaptă pe el?” (M. Eminescu, Proză literară, p. 27), „Orice gând ai împărate, și oricum vei fi sosit,/ Cât
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
I, p. 59), „ Voi credeați în scrisul vostru, noi nu credem în nimic!” (Ibidem, p. 35) și atribut: „Și mi-a răspuns că nu e în grădina lui./ E-adevărat. Nu este mormântul nimănui.” (T. Arghezi, I, p. 69) ADJECTIVUL PRONOMINAL NEGATIVTC "ADJECTIVUL PRONOMINAL NEGATIV" Numai pronumele niciunul cunoaște și o variantă adjectivală: nici un. Structural, adjectivul se deosebește de pronume prin absența particulei deictice -a, la genitiv-dativ: „N-a dat nimic niciunui copil”/„ N-a dat nimic niciunuia.” La nominativ-acuzativ, forma
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Voi credeați în scrisul vostru, noi nu credem în nimic!” (Ibidem, p. 35) și atribut: „Și mi-a răspuns că nu e în grădina lui./ E-adevărat. Nu este mormântul nimănui.” (T. Arghezi, I, p. 69) ADJECTIVUL PRONOMINAL NEGATIVTC "ADJECTIVUL PRONOMINAL NEGATIV" Numai pronumele niciunul cunoaște și o variantă adjectivală: nici un. Structural, adjectivul se deosebește de pronume prin absența particulei deictice -a, la genitiv-dativ: „N-a dat nimic niciunui copil”/„ N-a dat nimic niciunuia.” La nominativ-acuzativ, forma de feminin se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se deosebește de pronume prin absența particulei deictice -a, la genitiv-dativ: „N-a dat nimic niciunui copil”/„ N-a dat nimic niciunuia.” La nominativ-acuzativ, forma de feminin se deosebește la nivelul celui de-al doilea component: nicio fată/ niciuna. Adjectivul pronominal negativ realizează funcția sintactică de atribut în propoziții negative: „N-a mai plecat nici un student.” IV. NUMERALULtc "IV. NUMERALUL" Gramatica Academiei (și celelalte gramatici curente) fixează locul numeralului, în sens tradițional, între părțile de vorbire care se declină, pe baza
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aceia; • un sens concret, variabil: tinerii, studenții aceștia = acești studenți trei = trei studenți În sintagme de tipul „Soacra cu trei nurori”, termenul trei are valoare adjectivală, dar nu de adjectiv calificativ (așa cum rezultă din interpretarea Gramaticii Academiei), ci de adjectiv pronominal; din cele două straturi semantice proprii pronumelui trei (ca și aceștia, de exemplu), în trei nurori, stratul semantic obiectiv este exprimat de substantivul nurori; adjectivul pronominal rămâne să exprime numai sensul abstract (cantitativ - trei, de apropiere - aceste: trei nurori, aceste
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dar nu de adjectiv calificativ (așa cum rezultă din interpretarea Gramaticii Academiei), ci de adjectiv pronominal; din cele două straturi semantice proprii pronumelui trei (ca și aceștia, de exemplu), în trei nurori, stratul semantic obiectiv este exprimat de substantivul nurori; adjectivul pronominal rămâne să exprime numai sensul abstract (cantitativ - trei, de apropiere - aceste: trei nurori, aceste nurori). Planul semantic al termenului (pronume) trei, întrebuințat adjectival nu reprezintă interpretarea lingvistică a unor trăsături intrinseci obiectului, ca în cazul adjectivului calificativ: frunză verde (verde
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
raportului dintre cele două planuri ale limbii: planul semantic și planul expresiei, în constituirea unităților lexicale verbale, inventarul verbului românesc cuprinde cinci categorii de verbe: • simple: a iubi, a visa etc. • compuse: a binecuvânta, a binevoi etc. (foarte puține) • verbe pronominale: a se ofili, a-și reveni etc. • expresii verbale: a-i fi dor, a-i fi teamă etc. • locuțiuni verbale: a-și aduce aminte, a da seamă etc. Verbe pronominaletc "Verbe pronominale" Fără să le acorde o atenție specială, Gramatica
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a binecuvânta, a binevoi etc. (foarte puține) • verbe pronominale: a se ofili, a-și reveni etc. • expresii verbale: a-i fi dor, a-i fi teamă etc. • locuțiuni verbale: a-și aduce aminte, a da seamă etc. Verbe pronominaletc "Verbe pronominale" Fără să le acorde o atenție specială, Gramatica Academiei consideră verbe pronominale în capitolul consacrat diatezei reflexive, „verbele constituite cu pronume reflexive în dativ sau în acuzativ, incluse în mod obișnuit în sfera reflexivului” (așa procedase și Gramatica Academiei, ediția
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a-și reveni etc. • expresii verbale: a-i fi dor, a-i fi teamă etc. • locuțiuni verbale: a-și aduce aminte, a da seamă etc. Verbe pronominaletc "Verbe pronominale" Fără să le acorde o atenție specială, Gramatica Academiei consideră verbe pronominale în capitolul consacrat diatezei reflexive, „verbele constituite cu pronume reflexive în dativ sau în acuzativ, incluse în mod obișnuit în sfera reflexivului” (așa procedase și Gramatica Academiei, ediția I) care aparțin diatezei active, “întrucât pronumele reflexiv poate fi înlocuit printr-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
printr-un pronume personal sau printr-un substantiv în același caz cu el”. (vol.I, p. 210) Considerând că în aceste sintagme: verb + pronume reflexiv, „pronumele reflexiv are funcțiune de complement direct sau complement indirect”, autorii capitolului vorbesc de verbe pronominale obiective: a se îmbrăca etc.; a-și croi drum etc.; verbe pronominale reciproce: aseiubi (unul pe altul) etc., a-și zice tu etc.; verbe pronominale posesive: a-și da pălăria pe ceafă etc.; verbe pronominale eventive: a se îngălbeni etc.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
el”. (vol.I, p. 210) Considerând că în aceste sintagme: verb + pronume reflexiv, „pronumele reflexiv are funcțiune de complement direct sau complement indirect”, autorii capitolului vorbesc de verbe pronominale obiective: a se îmbrăca etc.; a-și croi drum etc.; verbe pronominale reciproce: aseiubi (unul pe altul) etc., a-și zice tu etc.; verbe pronominale posesive: a-și da pălăria pe ceafă etc.; verbe pronominale eventive: a se îngălbeni etc. (pp. 210-211). Această poziție a autorilor Gramaticii Academiei stă în strânsă legătură
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronumele reflexiv are funcțiune de complement direct sau complement indirect”, autorii capitolului vorbesc de verbe pronominale obiective: a se îmbrăca etc.; a-și croi drum etc.; verbe pronominale reciproce: aseiubi (unul pe altul) etc., a-și zice tu etc.; verbe pronominale posesive: a-și da pălăria pe ceafă etc.; verbe pronominale eventive: a se îngălbeni etc. (pp. 210-211). Această poziție a autorilor Gramaticii Academiei stă în strânsă legătură cu modul de înțelegere a diatezei reflexive: ar aparține acestei diateze numai verbele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
autorii capitolului vorbesc de verbe pronominale obiective: a se îmbrăca etc.; a-și croi drum etc.; verbe pronominale reciproce: aseiubi (unul pe altul) etc., a-și zice tu etc.; verbe pronominale posesive: a-și da pălăria pe ceafă etc.; verbe pronominale eventive: a se îngălbeni etc. (pp. 210-211). Această poziție a autorilor Gramaticii Academiei stă în strânsă legătură cu modul de înțelegere a diatezei reflexive: ar aparține acestei diateze numai verbele care nu permit înlocuirea pronumelor reflexive de care sunt însoțite
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
față de a uita) sau chiar existența lor ca unități lexicale în sistemul vocabularului limbii este condiționat(ă) de prezența pronumelui reflexiv (a se sinucide, a se căciuli, a se întâmpla etc.). Complementaritatea acestor perspective ne permite să considerăm categoria verbelor pronominale o clasă lexicală, care reacționează într-un mod specific la categoriile diatezei verbale, și nu o clasă gramaticală, variantă sintactică a sintagmelor verb+pronume reflexiv. Acestor sintagme verb+pronume reflexiv li se adaugă sintagme cu structura verb+pronume personal în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
într-un mod specific la categoriile diatezei verbale, și nu o clasă gramaticală, variantă sintactică a sintagmelor verb+pronume reflexiv. Acestor sintagme verb+pronume reflexiv li se adaugă sintagme cu structura verb+pronume personal în categoria mai amplă a verbelor pronominale. Sunt verbe pronominale, verbele însoțite în permanență, din diferite motive (lexicale, semantice, semantico-sintactice), de un pronume reflexiv, în acuzativ (mai ales) sau în dativ, forme scurte neaccentuate (și care nu trebuie confundat cu „morfemul” de diateză) sau de un pronume
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
specific la categoriile diatezei verbale, și nu o clasă gramaticală, variantă sintactică a sintagmelor verb+pronume reflexiv. Acestor sintagme verb+pronume reflexiv li se adaugă sintagme cu structura verb+pronume personal în categoria mai amplă a verbelor pronominale. Sunt verbe pronominale, verbele însoțite în permanență, din diferite motive (lexicale, semantice, semantico-sintactice), de un pronume reflexiv, în acuzativ (mai ales) sau în dativ, forme scurte neaccentuate (și care nu trebuie confundat cu „morfemul” de diateză) sau de un pronume personal, în acuzativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronume personal, în acuzativ sau dativ. Gradul de solidaritate dintre verb și pronume diferă de la un grup de verbe la altul, fiind în același timp diferită și condiția lexicală și gramaticală a pronumelui. În funcție de acest grad de solidaritate, între verbele pronominale se pot identifica trei categorii: • verbe pronominale absolute; în structura acestor verbe, prezența pronumelui reflexiv este obligatorie. Pronumele nu poate fi omis, fie pentru că aceasta este singura formă sub care se prezintă verbul în limba română literară (a se abține
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]