5,338 matches
-
totdeauna un semn iconic, aspect contraintuitiv și ermetic al semioticii peirciene. Astfel pata de sînge (emblemă a unei crime atroce comise în preajma unei biserici) configurează imaginea lui Crist consacrată de tradiția imagologică. În plan lingvistic intră în categoria semnelor indiciale pronumele demonstrative, pronumele personale, adverbele aici/acolo, numele proprii; * semnul simbolic nu se leagă de obiectul său nici printr-o relație fizică, nici printr-o relație de similaritate; raportul cu obiectul este stabilit printr-o convenție a comunității care utilizează semnul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semn iconic, aspect contraintuitiv și ermetic al semioticii peirciene. Astfel pata de sînge (emblemă a unei crime atroce comise în preajma unei biserici) configurează imaginea lui Crist consacrată de tradiția imagologică. În plan lingvistic intră în categoria semnelor indiciale pronumele demonstrative, pronumele personale, adverbele aici/acolo, numele proprii; * semnul simbolic nu se leagă de obiectul său nici printr-o relație fizică, nici printr-o relație de similaritate; raportul cu obiectul este stabilit printr-o convenție a comunității care utilizează semnul respectiv (un
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pot fi figurate însă și entități ficționale (licorne, centauri, marțieni, personaje romanești). Sinsemnul indicial rematic nu face decît să indice o prezență (plînsul sau strigătul disperat al cuiva, o nenorocire; doliul, un deces în familia celui care îl arborează, iar pronumele personale, persoanele care îl folosesc în context). Sinsemnul dicent ține locul unui referent care îl afectează direct (girueta mișcată de vînt, urma pașilor imprimată pe sol etc.). Legisemnul iconic atribuie unei calități caracterul de generalitate (de la o figură geometrică, cercul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
atribuie unei calități caracterul de generalitate (de la o figură geometrică, cercul caracterizat prin "circularitate" la un model sau arhetip: Père Goriot, "icon" al părintelui devotat). Legisemnul indicial rematic indică posibilitatea de a fi realmente afectat de obiect, exemplul canonic fiind pronumele demonstrativ, așa cum se va incorpora în fiecare replică particulară. Legisemnul indicial dicent este un semn convențional (legi-semn) cu o actualizare specifică (o sirenă de pompieri indică în momentul concretizării sale existența unui incendiu, dar în același timp șoferilor un anumit
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pată roșie evocînd senzația de roșu Sinsemn iconic rematic O diagramă individuală (un panou rutier anume) Sinsemn indicial rematic Un strigăt spontan Sinsemn indicial dicent Girueta Legisemn iconic rematic O diagramă în general Legisemn indicial rematic Un nume propriu, un pronume demonstrativ Legisemn indicial dicent Un strigăt auzit pe stradă Legisemn simbolic rematic Un substantiv comun Legisemn simbolic dicent O propoziție vizînd un caz individual Legisemn simbolic argument Un silogism, o teorie științifică Din definiția generală a semnului ca ceva care
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
CATAFORĂ) După domeniul de utilizare (stilistică sau sintaxă), teremenul de anaforă își schimbă sensul. În stilistică desemnează repetarea unui cuvînt sau grup de cuvinte la începutul unor versuri sau fraze succesive. În sintaxă, elementul anaforic trimite la contextul lingvistic anterior (pronumele la nume, termenul generic "problemă", "fapt", "chestiune" la paragraful precedent). ANALIZĂ De la Louis Hjelmslev termenul desemnează ansamblul procedurilor utilizate în descrierea unui obiect semiotic considerat ca un tot de semnificație. Această descriere este considerată descendentă, spre deosebire de sinteză, definită ca ascendentă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
general asupra unei propoziții particulare subsumabile acelui principiu. DEIXIS Mod de actualizare a componentelor spațiale, temporale, personale în raport cu situația de enunțare. Termenul de deixis desemnează atît referința la spațiul și timpul enunțării, cît și ansamblul mărcilor dependente de situație: DEICTICELE (pronume demonstrative, personale, adverbe). Cele trei tipuri esențiale de deixis: personal, spațial, temporal se articulează în jurul axei ego/ hic/nunc (eu/tu, aici/acolo, azi/mîine). DENOTAȚIE (în raport cu conotație) Sensul denotativ este semnificația fundamentală, codificată a semnului lingvistic; noțiunea de identitate
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
per-mite aprofundarea și specificarea. Printr-o analiză lexicologică, putem număra cuvintele pronunțate de fiecare interlocutor, viteza pronunției, procentul de timp consacrat fiecărui subiect (siguranță, șomaj, Europa, impozite etc.), bogăția vocabularului fiecărui participant la dezbatere, de câte ori și-a întrerupt adversarul, utilizarea pronumelui personal (eu, mie), imperativele (trebuie, este necesar), nuanțele (cred, se poate...). Toți acești indicatori sunt prețioși, deoarece conferă relief valorilor și contravalorilor interlocutorilor aflați în centrul analizei: frecvența cu care sunt invocate, asocierile sau "intensitatea" lor (utilizându-se o scară
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
precum "un pact", "următoarele acțiuni/ întrebări" sau "astfel". SAC 1 = "Noi realizăm un pact." • schemă de interpretare cuprinde două tipuri de actanți: (1) Careul actanților participanți este format din EU EI VOI 1 VOI 2. Aceste trei vârfuri vor forma pronumele personal de persoana I, NOI, care poate reprezenta toți cetățenii țării. Includerea lui EI în acest careu al relațiilor este subliniat implicit în sintagma "Să nu uităm că disputele electorale trec ..." Modul de adresare "Dragi compatrioți" ne-a determinat să
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
unui presupus eveniment evolutiv negativ. SAC 4 = "Votanții ar trebui să judece". • schemă de interpretare cuprinde două tipuri de actanți: (1) Actanții participanți în SAC 4 sunt votanții (VOI). (2) Rolurile tematice sunt următoarele: * agenți activi: cetățenii români; * posibil experimentator: pronumele relativ-interogativ "cine" este marcator al identității viitorului; * tema: posibilele întrebări (despre "șeful Statului", "cel care asigura stabilitatea") • schemă de predicație este construită pe următoarea incluziune: μ(α), unde μ are drept agent cetățenii, iar α are drept experimentator viitorul Președinte
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
fruntea sus și pot privi cu sinceritate în ochii dumneavoastră." → Sunt integru și sincer. • schemă de predicație este continuarea firească a celei de a două părți a schemei de predicație din SAC 4, si anume oferă implicit un nume acelui pronume relativ-interogativ cine care intră în procesul identitar (α). •schemă rezultativa este structurată pe timpul prezent, dar care include și axa trecutului, deoarece orice identitate trebuie consolidată pe acțiuni înfăptuite. Astfel, cu siguranta aspectualizarea va fi continuativa, în ceea ce privește atributele lui Ion Iliescu
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
hoți, la impostori, la mafioți! Structura narativa pe care se axează piesă verbală metafictivă a lui C.-V. Tudor poate fi analizată prin sistemul semiotic al lui Kress și van Leeuwen (2006): a) participanți reprezentați și participanți interactivi. Elementele deictice (pronumele personale) sunt indici ai participanților creați de C.-V. Tudor. Triada electorală este reprezentată de participanții interactivi: candidat contracandidați electorat. Această relație este reprezentată că spațiul mental-țintă, "locuit" de NOI/ EU (PRM/ CV Tudor) EI/ EL (contracandidați) VOI (alegătorii). Aceeași
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
la fapte și aprig la vorbă. Și totul arde! Acest mesaj lingvistic folosit în campania electorală din 2004 pentru primarul capitalei poate fi interpretat în două modalități: * Pe de o parte, este construit pe strategia omofoniei: substantivul ardei versus verbul + pronumele personal, persoana a III-a, plural arde-i. Acest ultim cuvânt a fost folosit de Traian Băsescu în alegerile pentru președinție în sintagma Arde-i la vot! Expresia idiomatica (a arde la fund), adaptată la contextul politic, are drept semnificat
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Larson [2001] 2003: 177-183). Odată lumea/ contextul subiectiv schimbat, sensul, de asemenea, suferă o modificare. În mesajul verbal " Corupția se îndoapă zilnic din ceea ce îți aparține. Înlătură-i pe dăunători! Ai acum cea mai bună Soluție anti-corupție" indexicalitatea pronominala pentru pronumele personal, persoana a II-a, arată faptul că subiectul este o ființă umană. Celor patru obiecte le vor fi atribuite noi sensuri: brânză va avea calitatea de mâncare, lâna va fi asociată cu calitatea de material textil folosit pentru articole
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
modal implicit "a trebui" transmite o modalitate volitiva polarizată negativ: "nu vrea să vadă pe nimeni și nu vrea să audă de nimeni" (p. 370). Atitudinea de izolare poate părea surprinzătoare, având în vedere magnitudinea stimei dobândite prin frumusețe. Dar pronumele negativ "nimeni" nu are o referențialitate universală, ci, dimpotrivă, o referențialitate situaționala petitorii din același mediu social; * marcator modal redundant al secvențialității narative. Menționată de trei ori în text, "voința Ilenei era sfântă" delimitează trei etape importante ale existenței personajului
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
x); -exerciții de sesizare a intonației corecte/incorecte a unor propoziții interogative sau enunțiative (propriu zise și exclamative); -exerciții de identificare și corectare a unor Îmbinări de cuvinte incorecte În cadrul unui enunț (substantiv și adjectiv, prepoziții și substantiv, prepoziție și pronume, subiect și predicat). I.4. Să sesizeze mijloacele non-verbale (gesturi, mimică) folosite În comunicare. -exerciții de sesizare a unor mijloace nonverbale (gesturi, mimică)prin care se pot comunica diferite stări, atitudini etc.; -exerciții de mimă; -exerciții de sesizare a corespondenței
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
text narativ dat; -exerciții de argumentare a folosirii dialogului În textele narative; -exerciții de citire pe roluri. III.6. Să recunoască În texte diferite elemente de construcție a comunicării studiate. -exerciții de identificare a părților de vorbire Învățate: substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul; -exerciții de identificare a părților principale de propoziție Învățate (subiect, predicat) și a părților secundare de propoziție. III.7. Să manifeste interes pentru lectura unor texte variate (literare sau nonliterare). -exerciții de exprimare a propriilor opinii, gânduri, sentimente
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
În silabe, ortografia și punctuația Într-un text propriu. -exerciții de aplicare a regulilor de despărțire În silabe În dictări și autodictări, copieri sau În scrierea unor enunțuri proprii; -exerciții de scriere corectă a cuvintelor care Încep cu litera “e” (pronume, formele verbului “a fi”); -exerciții de scriere corectă a cuvintelor care conțin vocale În hiat: “ii”, “ee”; -exerciții de folosire corectă a majusculei; -exerciții de utilizare corectă a cuvintelor scrise cu cratimă; -exerciții de utilizare corectă a semnelor de punctuație
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
Întrebări. 3. Elemente de construcție a comunicării Lexicul Cuvântul (actualizare). Cuvintele cu formă diferită și sens asemănător (actualizare). Cuvintele cu sens opus (actualizare). Noțiuni de fonetică Sunetul și litera. Vocalele și consoanele. Scrierea și pronunțarea cuvintelor care Încep cu e (pronume personale, verbul a fi). Scrierea și pronunțarea cuvintelor care cuprind diftongi. Scrierea și pronunțarea cuvintelor care conțin vocale În hiat: ee, ii, (fără terminologia dată) și a cuvintelor care conțin x. Silaba. Despărțirea cuvintelor În silabe (probleme de scriere). Morfologia
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
fără terminologia dată) și a cuvintelor care conțin x. Silaba. Despărțirea cuvintelor În silabe (probleme de scriere). Morfologia. Cuvântul parte de vorbire Substantivul. Substantive comune și substantive proprii. Numărul. Adjectivul. Acordul adjectivului În număr cu substantivul pe care Îl determină. Pronumele. Pronumele personal. Persoana. Numărul. Pronumele personal de politețe recunoaștere și utilizare În comunicare. Numeralul recunoaștere. Probleme de ortografie și de ortoepie: scrierea numeralelor simple. Verbul. Persoana. Numărul. Probleme de ortografie și de ortoepie a verbelor a fi și a lua
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
terminologia dată) și a cuvintelor care conțin x. Silaba. Despărțirea cuvintelor În silabe (probleme de scriere). Morfologia. Cuvântul parte de vorbire Substantivul. Substantive comune și substantive proprii. Numărul. Adjectivul. Acordul adjectivului În număr cu substantivul pe care Îl determină. Pronumele. Pronumele personal. Persoana. Numărul. Pronumele personal de politețe recunoaștere și utilizare În comunicare. Numeralul recunoaștere. Probleme de ortografie și de ortoepie: scrierea numeralelor simple. Verbul. Persoana. Numărul. Probleme de ortografie și de ortoepie a verbelor a fi și a lua. Sintaxa
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
cuvintelor care conțin x. Silaba. Despărțirea cuvintelor În silabe (probleme de scriere). Morfologia. Cuvântul parte de vorbire Substantivul. Substantive comune și substantive proprii. Numărul. Adjectivul. Acordul adjectivului În număr cu substantivul pe care Îl determină. Pronumele. Pronumele personal. Persoana. Numărul. Pronumele personal de politețe recunoaștere și utilizare În comunicare. Numeralul recunoaștere. Probleme de ortografie și de ortoepie: scrierea numeralelor simple. Verbul. Persoana. Numărul. Probleme de ortografie și de ortoepie a verbelor a fi și a lua. Sintaxa Partea de propoziție. Funcția
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
98. 226 Idem, p. 102. 227 G. Călinescu, "E. Lovinescu: Mite", în volumul Ulysse, ed. cit., p. 227. 228 În opinia lui Ioan Holban, prezența autorului în propriul discurs narativ "este una din invariantele romanelor: sub travesti-ul transparent al pronumelui personal (eu în Bizu) sau sub masca vocii calificate a criticului (în Romanul lui Eminescu, mai ales), autorul consemnează, comentează, trăiește totul alături de personajele sale, proiecții ale subiectivității creatoare" (Ioan Holban, op. cit., p. 43). 229 Pompiliu Constantinescu, "E. Lovinescu, memorialist
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
perioadei abundă, toate, în utilizarea substantivelor înecate de adjective. În comunism, nu există practic actualitate, referințele temporale fiind înlocuite de unele personale; timpul pare să fie, de altfel, unul din marii dușmani ai regimului, singurul care putea sugera schimbarea"240. Pronumele personal "eu" este înlocuit cu "noi", colectivul înlocuind individul. "Limba de lemn" conține elemente lexicale și unități frazeologice fixe, cu sens predeterminat. Ea are drept scop formarea unui anumit tip de gândire, denaturarea adevărului, eliminarea receptorului care reacționează la mesaj
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
dat un exemplu. Cei rămași au făcut ciocul mic" (p. 15). Discursul poartă mărcile revoltei, împotrivirii, desprinderii de colectiv, refuzului acceptării sistemului represiv și nevoii de individualizare a disidenților de mai târziu. V.3.1. Cuplul fericit Autoarea jonglează cu pronumele "eu", "noi" și "mine", fiecare având semnificație diferită: "eu" e marca personajului narator, "mine" e un alter-ego transformat într-un geamăn complice, iar "noi" e, paradoxal, alteritatea pe cale de dispariție. Personajul-narator alcătuiește un cuplu împreună cu sine însuși sau cu un
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]