787 matches
-
Albinei, indirect, prin învinuirea adusă publicațiilor românești în genere (deci și Albinei, care o merită cu prisos) că se mulțumesc numai cu traduceri din limbi străine, fără nici un interes pentru romîni 1 - învinuire pe care Kogălniceanu o reeditează și în Propășirea din 1844. Tot bine primește Asachi și apariția Repertoriului dramatic al lui Alecsandri, un alt reprezentant al curentului critic și al cărui acest Repertoriu chiar era o manifestare de critică aproape a tuturor curentelor sociale ale vremii. Ba, cu această
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cu M. Kogălniceanu, se continuă cu C. Negruzzi, A. Russo, Alecsandri și se sfîr-șește cu dl Maiorescu - ca să nu citez decât pe corifei, pe cele câteva personaje reprezentative care l-au întrupat. El are ca organe de luptă Dacia literară, Propășirea, Romî-nia literară, Steaua Dunării și Convorbiri literare cât au apărut în Iași (adică cât a fost o cultură "moldovenească" deosebită; sau în vremea formării culturii românești, care coincide cu formarea statului român, cu alte cuvinte, până piesa sa proprie - Băcălia
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sa! -, "alături de România literară". Alecsandri, consta-tînd această înrudire de gradul întîi între Convorbiri și România literară - "surori" - și recunoscând Convorbirilor "calitățile necesare unei foi ce țintește a dezvolta gustul frumosului și distrage spiritele din rătăcirea politică" (ca și Dacia literară, Propășirea, România literară, adăugăm noi; vezi "introducerile" acestor reviste), e "gata" a le "da mâna cu toată inima"1 . Nu e adevărat, dar, că "direcția nouă" începe de la 1860 cu V. Alecsandri, cum zice undeva dl Maiorescu 2, și cu atât
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
școli critice, chiar dacă au spus ceea ce trebuia de spus și chiar dacă au scris mult, au avut o activitate scurtă și o răspândire restrânsă a scrierilor lor. Dar nu e așa: România literară - ca să nu mai vorbesc de Dacia literară, de Propășirea, de Steaua Dunării și de alte publicații - apărea în 500 exemplare, ceea ce e mult pentru acea vreme. Apoi, să nu se uite, acești oameni, în vreme de douăzeci de ani, în Iași, care era "Moldova", au exercitat o mare înrîurire
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a prețuit o operă literară numai fiindcă este românească. Nici pentru el producerea unei opere românești nu era un merit, dacă opera nu i se părea bună. Așa, de pildă, să se citească articolul de critică, publicat de Alecsandri în Propășirea, în anul 1844, îndreptat împotriva "stanțelor epice" (Prințul romîn) ale lui Aristia. Citez numai începutul: "Bateți din palme, românilor, și strigați ura! căci în sfârșit, după o lungă-largă așteptare de vreo câteva mii de ani, v-ați învrednicit a dobândi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
datoria de a cultiva limba (Boala maimuțărelii), situația intelectualilor de la țară (Mucenicii satelor), soarta femeii și a țărăncii (Roaba pământului!), necesitatea ridicării satului ș.a., dovedind o înaltă conștiință civică. Tribun al Basarabiei, cum a fost considerat, ziaristul a militat pentru propășirea provinciei sale, marginalizată în contextul României Mari. După cedarea teritoriului de dincolo de Prut, va scrie pagini mișcătoare, îndeosebi în gazetele „Raza” și „Basarabia” - adunate în parte în volumul Iubim Basarabia (1998) -, despre drama refugiaților („Jelui-m-aș și n-am
ŢEPORDEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290152_a_291481]
-
alt roșu nu făcea parte. În Parlament erau liberali din celelalte nuanțe, moderate: Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Ionescu. Cu toate acestea, sufletul popular mergea către roșii, fiindcă aceștia reprezentau o putere politică organizată, cât și o mare speranță de propășire. 4. Altă afirmație gratuită; în perioada la care se referă Bacalbașa, cele două partide, liberal și conservator, nici nu erau constituite ca atare, existau încă unele grupări care mai oscilau între cele două „tabere“, chiar dacă ar fi să-i amintim
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
este prea lung?696 **) Apropos: de ce Kirileanu și nu Chirileanu 697. 692 Comisia de atestare de la Consiliul Culturii, care a analizat lucrarea, nu a pus problema vreunei personalități ce ar fi trebuit scoasă. Fiecare dintre acestea șiau adus contribuția la propășirea spiritualității din zonă. 693 Pictor scenograf la Teatrul de Comedie, originar din Fălticeni. Rămas În Apus pentru doi ochi de fată blondă, o nordică, i-am văzut numele pe afișul unui spectacol teatral la Suceava, după doi ani de la plecarea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Constituției. De aceea a fost cazul să ne dăm mâna, pentru a face ca națiunea să respingă această încercare de a izbi în demnitatea națională. Am reușit. Domnul Codreanu crede ca și mine că ideea națională este factorul vital în propășirea unei națiuni. Domnia sa crede ca și mine că Statul cu toată puterea sa trebuie să perfecteze calitățile fără seamăn de frumoase ale poporului român, susținător de stat și să-i dea posibilitatea ca punându-i-se la dispoziție mijloacele materiale
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Constituției. De aceea a fost cazul să ne dăm mâna, pentru a face ca națiunea să respingă această încercare de a izbi în demnitatea națională. Am reușit. Domnul Codreanu crede ca și mine că ideea națională este factorul vital în propășirea unei națiuni. Domnia sa crede ca și mine că Statul cu toată puterea sa trebuie să perfecteze calitățile fără seamăn de frumoase ale poporului român, susținător de stat și să-i dea posibilitatea ca punându-i se la dispoziție mijloacele materiale
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
maxime din Cicero, Voltaire, Chamfort, Pascal, Vauvenargues, Fénelon, Axel Oxenstiern, J. G. Fichte. Completând, din punct de vedere cultural și literar, acțiunea politică a „Gazetei de Transilvania”, F. pentru m., i. și l. a militat, concomitent cu „Dacia literară” sau „Propășirea”, pentru crearea unei literaturi originale, inspirată din tradițiile populare și istorice ale românilor. Totodată, a susținut consecvent ideea luminării prin cultură, a trezit interesul pentru lectură și pentru creația literară, a pus în circulație producția literară autohtonă și poezia populară
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
care le începuse despre Ștefan Petică și Artur Enășescu la „Tribuna nouă” „Floarea soarelui”, „Târnava”, „Universul literar”, „Universul”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Provincia literară” (Sibiu), „Foaia interesantă”, „Izbânda”, „Luceafărul literar și critic”, „Munca literară”, „Cuget clar”, „Îndreptar”, „Frământări”, „Banatul literar”, „Propășirea”, „Preocupări literare”, „Basarabia”, „Provincia” ș.a. Între 1933 și 1935 a scos, la București, „Reacțiunea literară”. A semnat și Petru Șoltuz sau Savel Bornar. Părăsind Bucureștiul pentru a se retrage în satul natal, din 1963 până în 1967 a fost profesor de
DRAGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286840_a_288169]
-
în mare parte, pe seama „streinizmului”, condamnând „stăpânirea grecilor”. El are destulă simpatie și înțelegere pentru țărănime, după cum nu vede cu ochi buni luxul și trândăvia marii boierimi, care și-a pierdut „simțul patriotismului”. D. aprobă ceea ce ar putea ajuta la propășirea economică și culturală a Moldovei, dar în general e sceptic, chiar ironic față cu tendințele înnoitoare din viața politică și socială. Mișcarea de la 1848 este zugrăvită în tente oarecum caricaturale. Din punct de vedere literar, asemenea momente, când detașarea face
DRAGHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286850_a_288179]
-
Cantemir (1844). D. a fost un scriitor popular, mai ales datorită stilului său vioi, clar și accesibil. Era un colaborator apreciat al publicațiilor epocii: „Albina românească”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Dacia literară”, „Curierul românesc”, „Curier de ambe sexe”, „Propășirea”, „Zimbrul”, „Almanah pentru învățătură și petrecere”, „România literară”, „Revista română”. Poeziile lui, cu accent patriotic, satiric sau meditativ, sunt lipsite de pretenții. O comedie originală, nesemnată și netipărită, compusă prin anii 1835-1840, îl poate așeza pe autor printre primii noștri
DONICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
o notă nouă, redacția anunță în articolul-program că „însuși titlul [...] e un program. Cugetul din Moldova își cere dreptul la viață.” Gândul de a fi „o răsfrângere a conștiinței neamului românesc obijduit altădată”, dar căruia îi este deschisă calea spre „propășiri mai frumoase și mai desăvârșite”, a dominat întreaga activitate a revistei, nefiind zdruncinat nici în 1940, cănd „din exil” redacția declară ferm că este în continuare „pe aceeași linie: unirea spirituală va aduce întregirea hotarelor”. C.m. și-a propus să
CUGET MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286553_a_287882]
-
I. Heliade-Rădulescu și C. Negruzzi, era bun prieten cu Alecu Russo și V. Alecsandri și ideile lor nu i-au fost străine. În poezie rămâne însă plat, fabricat. Singura scriere în proză a lui C., legenda Piatra Corbului, publicată în „Propășirea”, este relatarea fidelă a unei vechi povești aflate de la un bătrân, pe munte. SCRIERI: Poetice cercări, Iași, 1839; Poezii, Iași, 1840; [Poezii], în Mumuleanu, Hrisoverghi, Cuciureanu, Scrieri alese, îngr. Ilarie Chendi, București, 1909, 90-99. Repere bibliografice: Alecu Russo, Scrieri, ed.
CUCIURAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286547_a_287876]
-
foarte studios apărându-i lui Comarnescu ca ocupând un loc „aproape unic” în cadrul generației sale, un tânăr care „posedă o duioșie și o luciditate de mare înțelept, știind de minune să alterneze construcția și iubirea de neam cu grija de propășire și să le îmbine într-o mărinimoasă viziune”. Dintre reprezentanții școlii de cercetare de la București, Comarnescu s-a simțit constant mai apropiat de Golopenția și mai puțin, dacă nu chiar deloc, de Mircea Vulcănescu, al cărui țărănism „idealizant, cu pretenții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Consiliul Permanent al Ministerului Educației Naționale, din 1939 are funcția de director pentru învățământul universitar, iar în 1941 este numit președinte al Consiliului Permanent. Debutează în 1907, în „Convorbiri literare”, cu un articol intitulat Soarta unei reviste literare în 1844: „Propășirea”, frecventând apoi constant literatura și valorile culturale de la mijlocul secolului al XIX-lea românesc, în contribuții tipărite în „Convorbiri literare”, „Neamul românesc literar”, „Drum drept”, „Anuarul Gimnaziului «Ioan Maiorescu» din Giurgiu”, „Revista istorică”, „Revista filologică”, „Arhiva românească”, „Analele Academiei Române”, în
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
Bălcescu ș.a., dar chiar și după 1848, atare practici mondene gravitează tot în jurul marilor familii, ca Văcărescu, Golescu, Ghica, Faca, sau în jurul Curții domnești, rămase etalon de bon ton. Diverse societăți au tot luat naștere, în această epocă, sub dezideratul propășirii, cu scopuri nobile și educative, însă nici un c.l. Numai I. Heliade-Rădulescu este întemeietorul febril a două astfel de organizații, cu tentă pronunțat pedagogică în principiu, dar care ar fi putut promite și dezvoltări similare: o societate literară și una
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
în 1940. Într-o prefață semnată de Gh. I. Gologan, este exprimată dorința editorilor brașoveni de „a expune într-un volum problemele cu caracter moral, economic și social, legate de orașul Brașov”, de a trata pe larg „problemele ce interesează propășirea culturală și economică a neamului nostru”. Elisabeta Hențiu semnează două poeme în proză. Publicistică dă Sterie Stinghe, care scrie despre Junii Brașovului și originea lor, în vreme ce Sebastian Gologan face o scurtă prezentare a presei brașovene. Poate fi citit și un
ALMANAHUL ZIARULUI „ARDEALUL”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285302_a_286631]
-
profundă și subtilă ce consonează cu unele descoperiri epocale, înregistrate de către avangarda științifică, în ultimele patru decenii. Astfel, ne dovedim solidari cu noua paradigmă holistă, care se profilează tot mai energic la orizont, dar și angajarea lucidă și responsabilă la propășirea ei. Cheia de lectură a acestui periplu ontogenetic va fructifica și perspectiva novatoare asupra traumei pe care ne-o propune îndeosebi psihologia prenatală și psihologia transpersonală. Unii exploratori aritmici și cutezători ai condiției umane, lansează încă o idee surprinzătoare, aceea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ramuri și trebuințe ale statului. De îndată ce Domnia-Voastră nu veți rămânea străin la nici un interes al ținutului, și că veți dovedi că puneți toată inima, toată energia a seca abusurile, a respinge arbitrarul, pentru a favoriza și a studia mijloacele de propășire ale deosebitelor localități. Negreșit că organisația noastră este încă neperfectă, că mijloacele de care Domnia-Voastră puteți dispune sunt mici, că chiar pentru executarea măsurilor celor mai bune, vă lipsesc oamenii, însă Domnule Prefect, este destul ca să dovediți că tot ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pregăti cale prin deslipirea de Presa Bună din Iași. Oricum, mă pun cu desăvârșire la dispoziția acestei Providențe, pe care o rog să-mi conducă pașii în așa fel ca să pot face cât mai mult pentru aceste două mari opere: propășirea presei catolice și unirea în credință" (Lumina creștinului, nr. 3, 1935, p. 237). 1001 Pr. Petru Pal (1936-1938), Pr. Constantin Hausner (1938-1939), Pr. Iosif Bălan (1939-1941), Pr. Dumitru Herghelegiu (1941-1945) și Pr. Gaspar Bachmeier (1945-1948). 1002 Institutul..., p. 4. 1003
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
energiei individuale și al autodeterminării este în România pretextul de a edifica o arhitectură complicată de instituții, a cărei unică menire este de oferi un debușeu clientelei ce alcătuiește întreaga societate. Absența clasei de mijloc, absența acelui etos burghez al propășirii, omnipotența statului și slăbiciunea individului sunt racilele pe care teologia antisemită le ignoră, în numele sacrosanctului șovinism românesc. Ordinea statului modern este în dezacord cu rațiunea sa de a fi. Parazitismul politic este marca unei întregi elite care nu poate să
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
să se bucure de dezvoltarea economică. în opinia lor, factorul determinant al creșterii economice se găsește în instituțiile legale care le garantează întreprinzătorilor individuali roadele muncii lor. «Organizarea economică eficientă este cheia creșterii; dezvoltarea organizării economice eficiente în Europa de Vest explică propășirea Vestului. Organizarea eficientă presupune instituirea unor aranjamente instituționale și a unor drepturi de proprietate care să creeze un stimulent pentru canalizarea efortului economic individual către activități menite să apropie rata profitului privat de rata profitului social». De aceea, garanțiile oferite
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]