1,877 matches
-
al Editurii de Stat pentru Literatură și Artă, în 1948 primit în Academia Republicii Populare Române, în 1950 sărbătorit cu ocazia împlinirii a șaptezeci și cinci de ani, tot atunci distins cu Premiul de Stat clasa I, supraevaluat de critica oficială, contrapus propagandistic, ca „exemplu pozitiv”, unor mari valori ale poeziei moderne (Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu ș.a.), temporar ocultate sau denigrate ca „reacționare”, T. își atrage ostilitatea violentă și durabilă a multor scriitori și a publicului avizat în materie de literatură
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
la directivele de partid și reușește să mențină un bun nivel valoric prin atragerea unor colaborări prestigioase, precum și printr-o selecție bazată în primul rând pe criterii calitative. Dincolo de tributul plătit demagogiei comuniste a vremii (articole de fond pe teme propagandistice, consacrate „realității” sociale și economice „noi”), T. își deschide paginile unui discurs literar și cultural ce încearcă, asemenea altor publicații românești din anii ’60-’70, să promoveze valori autentice, să configureze o dimensiune culturală regională semnificativă și să performeze, în
TOMIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290219_a_291548]
-
nestins în ele, / păduri de brațe - / pătrunse de vânt prielnic - / au foșnit”. Pentru a nu lăsa nici un dubiu asupra sensului acestui tip de „vizionarism”, T. va publica în 1947, separat, discursivul poem politic Noiembrie, șapte, după cum semnează și câteva broșuri propagandistice ori traduce „literatură” de același gen. Dar se consacră în cele din urmă studierii dramaturgiei și teatrului românesc. Scrie monografia Un artist cetățean - Costache Caragiale (1954) și lucrarea Rolul lui C. Aristia și C. Caragiale în formarea artei teatrale la
TORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290230_a_291559]
-
organizat o rețea de corespondenți în toate localitățile mai importante din Transilvania și din celelalte teritorii locuite de români, precum și un sistem de comunicare directă cu cititorii, prin intermediul scrisorilor adresate redacției. S-a editat, urmărindu-se în primul rând acțiunea propagandistică și de culturalizare, dar fără să se piardă din vedere aspectul financiar, și o „Bibliotecă poporală”, alcătuită din broșuri (patruzeci și șase în 1884-1887 și în 1890) în care se republicau scrierile literare tipărite mai întâi în foiletonul ziarului. T.
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
parveniți, panicarzi, timorați, zvoniști, pleșcari, servili și alții de aceeași teapă”, precum și diferite aspecte din viața socială și culturală atât în perioada comunistă, cât și după 1989, când specificul și, în parte, structura se păstrează. U. oscilează între umorul gros propagandistic, tipic ideologiei din anii ’50-’60 (deprins de la publicația moscovită „Krokodil”, despre care se spune că „a introdus un nou spirit în satiră”, în general de la umorul sovietic), și umorul fin, savuros, al unor reprezentanți de marcă ai genului. Se
URZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290393_a_291722]
-
Sănătoasa primitivitate, lumea arhaică, datinile și rânduielile proprii umanității necorupte, originare, sunt elogiate și în Șatra, roman ce urmărește odiseea tragică a unei comunități de țigani în timpul războiului. Rădăcinile sunt amare (I-V, 1958-1959) nu este decât un reportaj patetic, propagandistic, dilatat (redus, în 1969, sub titlul Vântul și ploaia), o frescă superficială a vieții chinuite în care și-ar fi avut „rădăcinile” regimul instaurat la sfârșitul lui decembrie 1947. În schimb, Ce mult te-am iubit (1968) se dezvăluie ca
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
șoferilor. Indivizi mărunți, foarte palid conturați, își dedică viețile ședințelor de partid sau întrecerilor în producție. În Timpul fără cusur (1967) viața pensionarilor, cu bucuriile și dramele ei, este privită cu mai multă atenție, scriitorul părăsind, când și când, clișeele ideologice, propagandistice. Romanele - de aventuri, cu tentă polițistă ori legate de munca pe șantiere - alternează cu proza scurtă și cu reportajul, fiind compuse într-un limbaj îndeobște stângaci și caracterizându-se prin schematism tipologic. În Sudul speranțelor (1979) narațiunea se organizează pe
TANASACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]
-
caracter stereotip și efect persuasiv a unor teme slogan ale ideologiilor statului totalitar de tipul dictatura proletariatului etc.; Aserțiunea constând în prezentarea parțială numai a unui aspect convenabil al lucrurilor, într-o anumită imagine, în mod deliberat cu scop vădit propagandistic, Apelul la autoritate, cu rol de model exemplar de urmat: modele religioase, figuri politice, personaje istorice, eroi etc. Efectele acestor mecanisme psiho-sociale vor face ca în timp să schimbe realitatea socială firescă înlocuind-o cu un stat artificial în care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și de la care nimeni nu se poate sustrage, decât cu riscul de a se autoizola sau de a se considera marginalizat. Un rol esențial în acest proces de înlocuire a valorilor cu forme lipsite de conținut, revine modelelor publicitare, impuse propagandistic, ca soluții exemplare și pe care masele le vor urma și imita în mod automat, fără nici o critică. Aceste modele sunt reprezentate prin personalități exaltate (lideri politici, reformatori religioși sau moraliști), personalități captative (staruri, vedete, idoli de cinema etc.), personalități
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
intenție culturală, tentativă de a impune o normă ideologică socialistă și de a produce generații de scriitori „corect orientați” politic. În sumar intra literatura, eseu, traduceri, cronici, recenzii, semnalări editoriale. Versurile sunt profund marcate de ideologia vremii și de tiparele propagandistice. Proletcultismul specific epocii își pune amprenta și pe proza selectata, rezultând texte literaturizate, de o pronunțată factura neosămănătoristă, pigmentata de elemente ale noii realități sociale postbelice și nesemnificativă valoric. În ultimii doi ani de apariție încep să fie perceptibile totuși
TANARUL SCRIITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
invocă drept un maximum de veridicitate a faptelor prezentate. Este evidentă regresia tiparului estetic, deformarea, chiar confuzia flagrantă (de care sămănătorismul și poporanismul românesc se făcuseră în alt fel vinovate la începutul secolului al XX-lea) dintre etic, acum alterat propagandistic, si estetic. Cu toate acestea, din 1953 eseurile vor capătă o ținută academică, purtând semnăturile lui Tudor Vianu, Al. A. Philippide, Dumitru Micu, Mircea Zaciu, Romul Munteanu, Ionel Jianu sau Camil Baltazar, alături de care se manifestă Al. Andrițoiu, Augustin Z
TANARUL SCRIITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
specificității câmpului”2. Riscul cel mai mare este de destructurare a câmpului, trecând prin faza alterării activității specifice. În literatură se produce o criză de proporții în producerea valorilor estetice (vezi perioada „obsedantului deceniu”) și chiar o criză a funcției propagandistice cu care este învestită oficial literatura (vezi discuțiile asupra „schematismului în literatură”). În economie, consecințele sunt mult mai directe și mai grave - scăderea producției, penuria etc. -, drept pentru care se iau mult mai rapid măsuri de restabilire parțială a specificității
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în mod exemplar (pentru întreaga ședință, vezi Arsene, 1997, vol. 1, pp. 47-52). ședințele vor fi reluate ritualic pentru a fi acuzați „criminalii incalificabili”, dar și pentru a fi schimbați șefii întreprinderii care nu au putut stopa protestele. Sunt reactivate propagandistic, cu zel, gazetele de perete. De ce sunt iritate autoritățile brașovene și de ce nu prisosesc în a aduce acuzații absurde și tendențioase? Pentru că, după cum răspunde un politruc speriat, „această întreprindere poartă pecetea gândirii tovarășului Nicolae Ceaușescu”. IABv este proiectată ca un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fost excluși și sancționați nu doar membri de partid, ci și oricine putea fi suspectat a fi fost cât de cât vinovat (după o listă aleatorie), nu doar pentru participarea la revoltă, ci și pentru simpatizarea acesteia. Tot tendențios, activitatea propagandistică a fost zeloasă la nivel vizual prin panouri și lozinci răspândite în întreaga întreprindere. S-a pedalat și pe o propagandă la nivel sonor, prin cântece patriotice. La 1 decembrie 1987 a avut loc adunarea generală a oamenilor muncii din
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de unde izbucnise revolta erau supravegheate zi și noapte de activiști. La Universitatea brașoveană, după acțiunea studenților de la Horticultură, a fost declarată starea excepțională; căminele erau pichetate în permanență, pentru a se evita alte solidarizări ale studenților cu muncitorii. La nivel propagandistic, orașului Brașov (cu regim de asediere belică și ideologică, la propriu) i s-a impus să fie zelos în adularea figurii lui Ceaușescu, printr-o propagandă la scară uriașă, glorificare în presă etc.: izbucnise un fel de isterie de manipulare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ale decretului antiavort, în relația memorie socială - conținuturi normative și limbaj, de reținut este apelul politic ce-a însoțit popularizarea lui. Editorialul Scânteii din numărul ce publică decretul fusese intitulat „Copiii noștri - copiii patriei noastre”. În finalul articolului, în limbajul propagandistic cunoscut, se lansează „chemarea”: „Comitetul Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român adresează în același timp un apel întregii populații, muncitorilor de la orașe și sate, pentru a înțelege bine că asigurarea unei creșteri demografice normale este o înaltă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și în grilele programelor de radio și televiziune fuseseră introduse rubrici și emisiuni permanente pe tema înfăptuirii politicii demografice. Interdicțiile adoptate și sancționarea nerespectării lor au fost motivate cu „raționamente științifice” de ordin medical, etic, moral. Cu funcții și efecte propagandistice aparte în contextul „fabricării consimțământului” (Herman și Chomski, 1988) ar putea fi studiate „adeziunile oamenilor muncii” la măsurile adoptate. De altfel, apariția decretului fusese pregătită propagandistic folosindu-se aceeași schemă de manipulare pentru amorsarea reacțiilor mulțimii. Însuși Zaharia Stancu, președintele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fost motivate cu „raționamente științifice” de ordin medical, etic, moral. Cu funcții și efecte propagandistice aparte în contextul „fabricării consimțământului” (Herman și Chomski, 1988) ar putea fi studiate „adeziunile oamenilor muncii” la măsurile adoptate. De altfel, apariția decretului fusese pregătită propagandistic folosindu-se aceeași schemă de manipulare pentru amorsarea reacțiilor mulțimii. Însuși Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor, publicase un articol despre „întrecerile” familiilor de țărani în a avea cât mai mulți copii. Fantezia este susținută bombastic cu motivul similarității fecunditate-bogăție (la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
jumătate de secol. Pe termen lung, în „moștenirea” legislației antiavort poate fi conținut și „sindromul neajutorării învățate” (Seligman, 1975), ce explică parțial neglijarea planningului familial. Altă consecință însemnată datorată reprezentărilor remanente condiționate de ideologia comunistă (a se aminti schema indusă propagandistic „copiii noștri - copiii patriei noastre”) poate fi lipsa de responsabilitate a părinților față de creșterea și educarea copiilor lor, pe care-i încredințează cu ușurință centrelor de plasament sau îi abandonează. Astfel, în România, în 1993 erau 158 078 de copii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de reziliere a contractului de muncă, a avut loc la mijlocul lui martie 1983. S-au adus aceleași reproșuri la adresa psihologilor și pedagogilor ca și la procesele din mai 1982. Reclamațiile au fost respinse, practic, cu aceleași argumente. și în domeniul propagandistic continuă campania de denigrare. În almanahul ziarului Scânteia, organ al Comitetului Central al PCR, pe 1983, la p. 314, sub titlul „Lumina neagră”, se află capitolul „Un drog psihic: secta Meditația Transcendentală”. Aici există referiri la trei articole, care au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o lozincă, o dată lansată, nu mai poate fi întoarsă și prin repetarea ei internă se declanșează procese în lanț, ea devine un automatism de gândire sau, mai bine zis, o autohipnoză cu ochii deschiși. Dacă primele transe au fost induse propagandistic, pe celelalte le-am dezvoltat singuri, fiind chiar și mai „eficienți”. Un alt aspect este faptul că, „animați/excitați” de promisiunile sugerate, s-a declanșat în noi și un fel de „nostalgie a turmei originare”. Propaganda promitea, de altfel, recuperarea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în acest proces și a evaluării situațiilor de risc. Integrarea nu poate fi un proces impus de anumite interese personale (ale părinților, ale reprezentanților unor instituții etc.), de sentimente sau atitudini umanitare sau de politici educaționale și sociale cu caracter propagandistic; educația integrată este un act responsabil, asumat de personalul școlii, de comunitate, de familie și nu trebuie perceput ca un proces de „subminare” a școlilor obișnuite, ci ca un proces de normalizare a vieții persoanelor aflate în dificultate (ajunse în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ale realității, universul poetic inocent al copiilor handicapați, lumea pescarilor din Deltă (ființe fabuloase, din specia personajelor lui Panait Istrati și Ștefan Bănulescu), a oamenilor de la munte (îndeosebi din regiunile Brașovului, Făgărașului, din defileul Rucăr-Bran). Deși uneori corodată de exigențele propagandistice ale ceaușismului, formula reportajului scris de P. rezistă cu succes la proba timpului, în special grație substanței sufletești a autoarei: romantică, frumoasă, pe cât de suavă, pe atât de energică, ziarista adoră drumețiile, peisajul viforos și amalgamat, știe să extragă ce
POP-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288892_a_290221]
-
ar fi două persoane istorice deosebite, ci unul singur, dictatorul contracarat de propria lui virtualitate, de „umbra” lui posibilă. Cele două atitudini exprimă ideologia comunismului autoritar, brutal, opresiv, stalinist și ideologia comunismului „cu față umană”. În optica auctorială, adecvată țelurilor propagandistice ale scrierii, ideală ar fi a doua atitudine, idee înscrisă conjunctural în panoplia de idei a comunistului de tip nou. Următorul roman, Muzeul de ceară (1984), construit sub forma unui monolog adnotat de un scriitor, relevă tot impasul unui „revoluționar
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
cât și Poveste cu cowboy, reprodusă din volumul Moartea din fereastră. Tot acum scrie primul său scenariu, Drum în penumbră, ecranizat în 1972 de regizorul Lucian Bratu, filmul fiind apreciat pentru prezentarea veridică a vieții omului de rând, fără cosmetizarea propagandistică impusă în epocă. Aflat în postura de scriitor de succes, unanim apreciat și situat în prim-planul vieții literare, P. petrece o parte din anii 1971-1972 la Viena, ca bursier al Premiului Herder. Colaborează la „Gazeta literară”, „România literară”, „Viața
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]