480,341 matches
-
muzeificată, a schimbat radical fața picturii moderne, ci provincialul Cezanne, care n-a ieșit din bidimensional și n-a incendiat simbolic nici măcar vreo casă memorială. La urma urmei, regîndirea fenomenului din chiar spațiul său de referință și reconstrucția acestuia cu propriile lui instrumente constituie adevăratul pariu al oricărei creații artistice. Și Mirela Dimcea tocmai acest lucru încearcă să-l facă. Iar dacă ea nu revoluționează acum din temelii pictura românească, dacă nu-și transformă acțiunea artistică într-un adevărat carnagiu, în
O revoluție de catifea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15434_a_16759]
-
prezintă o spectaculoasă redimensionare a figurii Veronicăi Micle. Ni se dezvăluie o femeie superioară, inteligentă, cultivată, care l-a iubit și Înțeles pe Eminescu. Referindu-se la puternică personalitate a Veronicăi Micle, George Munteanu spune: „Veronica dispune de infinite resurse proprii sexului ei pentru a-l ține În neîntreruptă uimire și În pornirea de a o adora. Are directitate de caracter, fire deschisă, fermecător comunicativă, menită să surprindă agreabil-tiranic prin toate manifestările ei. Atâtea cuvinte și moduri Întregi de exprimare, care
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
Când eu micimea Îmi cunosc atât de bine, Când măreața ta ființă, poate nici nu o-nțeleg” (Lui Eminescu) Sunt versuri pline de adorație și de modestie, publicate În 28 august 1885. În această poezie, adevărat testament poetic, impresionează conștiința propriei micimi În fața genialității poetului iubit, dar mai ales faptul că nu s-a sfiit s-o arate. Când Eminescu se Îmbolnăvește În 1883, Veronica spune: „Să pot Întinde mâna, s-o pun pe fruntea ta, Încetul la o parte, șuvițele
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
de dezvăluire a "vieții absente" (Rimbaud), ascunse în obscure profunzimi, a feței invizibile, precum cea selenară, a ființei umane. Drept care n-avem impresia că ar avea dreptate nici cei ce clatină din cap, cu o suficiență marxistă ce-și răsfrînge propria reducție, în fața suprarealismului, regretîndu-i "limitele" ideologice (neaderența la lupta de clasă), nici cei ce-l identifică, înfricoșați de ceea ce le-a livrat o înțelegere parțială, cu totalitarismul sau fundamentalismul (v. Bernard-Henri Lévy: Les aventures de la liberté). De altminteri, ethosul suprarealiștilor
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15449_a_16774]
-
fericit"!) să fi constituit, compensator, o șansă a cristalizării existenței sale în direcția transpunerii suprarealismului într-un "mod de viață", al "umanizării" sale specifice. Singurătatea și "inactualitatea" i-au favorizat adîncirea în sine, marginalizarea i-a îngăduit a-și cultiva propriul "centru" creator și spiritual. De altminteri, Gellu Naum a adresat grele imputări suprarealiștilor autohtoni tocmai pentru că ei n-au priceput nevoia de-a acorda acțiunii lor poetice o dimensiune transcendentă, care să acopere viața: "Pentru moderniștii din România, problema (suprarealismului
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15449_a_16774]
-
al lui Matei Călinescu sau cu orice alți proscriși și filosofi la beție pe care îi puteți găsi prin literatură. Schnier e un personaj mare prin aceasta, el aparține familiei celor care cunosc adevărul și-l urmează în modul lor propriu, dar mai ales nu prețuiesc poleiala lumii, preferă umilirea și uneori abjecția (mă duce cu gândul și la Beckett) dar iubesc oamenii în mod autentic. Aceasta e miza umanistă a romanului, de dincolo de răceala stilului și de aerul de absurd
Clovnii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15445_a_16770]
-
cruzimii absolute unde au loc nenumărate sacrificii umane iar aberațiile monarhului nu cunosc limite. Așa cum ni-l prezintă cartea Simonei Corlan-Ioan, imaginarul lumii "civilizate" a secolului al XIX-lea se dovedește cel mai adesea monstruos și incapabil să treacă dincolo de propriile scenarii. Simona Corlan-Ioan - Inventarea Africii negre, Călătorii în imaginarul european al secolului al XIX-lea, Dacia - col.Memento, Cluj, 2001, 216p.
În Africa neagră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15446_a_16771]
-
noastre n-ar mai conține doar datele esențiale ale celor trecuți (data nașterii, părinții, bunicii, frații, religia, faptele și evenimentele importante din viață, anul decesului) - date mult prea schematizate pentru conturul identității unui om. ( Cred că însuși Saramago, citindu-și propriul site pe Internet, bine ramificat, se felicită că a apucat să "dea drumul" parabolei sale înainte de a deveni desuetă). Dintr-un fel de revoltă împotriva pierderii identității, Senhor José (alter-ego al autorului, José Saramago) se apucă să reconstituie bografiile a
Împotriva orbirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15437_a_16762]
-
o sută de personalități, să îmbogățească viața acestora prin "conexiunile laterale" ce biografiile acestora le accesaseră, lucrând cățărat pe rafturi, în ciuda răului de înălțime, prin spațiul nebănuit de adânc. Destinul unei femei care-și sfârșise existența prin sinucidere devine destinul propriei sale iubiri. Trebuie să afle cine a fost, s-o reîncarneze, să dea sens vieții ei și a lui. Fără căutarea și "îmbogățirea" arhivarului (adică a scriitorului, adică a demiurgului, metafora rostului artei, al literaturii, al Creațiunii, fiind evidentă) adâncul
Împotriva orbirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15437_a_16762]
-
Cornelia Ștefănescu Numisem în cronica anterioară Două decenii de scris zilnic, ediție monumentală, asocierea dintre practica de lector pasionat a lui E. Lovinescu, în formula proprie a "agendelor literare", și suflul viu, cu totul special, al abordării acestora în "note". Fusese raționament exterior, dedus din sutele de pagini ale fiecăruia din cele cinci volume E. Lovinescu. Sburătorul. "Agende literare". Luciditatea, diversitatea, mobilitatea "notelor", alergările în prezent
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
cerea "repunerea în discuție a lui E. Lovinescu". Fiindcă tot îi citez mereu pe cei trei, încerc să le fac succinte caracterizări, deoarece adevărata lor carte de vizită de cercetători în domeniul literaturii o realizează fiecare prin relieful stilului lor propriu. Îi caracterizează perseverența, buna credință, știința dobîndită în ani de aplecare peste periodicele și cărțile Bibliotecii Academiei, unde chiar că sînt ca la ei acasă. Îi deosebește, dar îi și apropie întru emulație, de la voința de a demonstra pînă la
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
diplomat de carieră, autoarea ne propune cu acest volum o serie de reflecții, pe o temă extrem de actuală: raportuile dintre identitatea națională și identitatea europeană, globalizare - sentiment național, într-un proces al descoperii "drumului către sine", de fapt al clarificării propriei legitimități. La zi cu bibliografia internațională în materie, dar beneficiind și de participarea nemijlocită - în unele cazuri - la dezbaterea foarte vie în lume, la ora actuală, a acestor argumente, autoarea evită riscul unei simple inventarieri a unei retorici altfel seducătoare
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
chiar fizic, la care au fost supuși acum un an și ceva membri ai grupului "A Treia Europă" din partea unor ofițeri de SRI ar fi beneficiat de vreo secundă de atenție din partea sa. A fost necesar să găsim în străinătate propriile canale de comunicare pentru a domoli agresivitatea unor domni pentru care modelul de gândire și comportamental este copiat din discursurile lui Vadim, și nicidecum din eseistica lui H.-R. Patapievici. Fundătura în care s-a intrat (și din păcate s-
Pro-Patapievici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15462_a_16787]
-
agresivă -, ci elucubrații pe care încearcă să le extragă, printr-o arheologie scremută, oameni incapabili să digereze succesul, într-adevăr uimitor, al Omului recent. însă de aici până la a-l transforma pe H.-R. Patapievici în pretext al creșterii tirajului propriei reviste nu e un procedeu cu mult deosebit de cel întrebuințat, pe vremuri, de către Eugen Barbu, iar astăzi de către Vadim. Aici, în secreta geografie a vaselor comunicante subterane, să se afle explicația atacului la baionetă împotriva lui H.-R. Patapievici? Ar
Pro-Patapievici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15462_a_16787]
-
Urmînd îndemnurile președintelui Iliescu, Livia Mutică a bătut un tîlhar pînă la leșin". Pentru a risipi confuziile, să spunem că președintele Iliescu n-a sfătuit-o pe Livia din Cotusca de Botoșani să bată pe cineva. Aceasta a pedepsit după propriile-i puteri pe un tînăr consătean care voia să o tîlhărească. În ceea ce privește îndemnul dlui Iliescu, acesta se referea la lupta împotriva corupției. Președintele îi sfătuia pe oamenii obișnuiți să-i ia de guler pe corupți, nu să sară cu parul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15440_a_16765]
-
Mircea Mihăieș Când un segment important din propria-ți bază de masă îți spune că ești beat, nu-ți rămâne decât să mergi la culcare. Când o pătură reprezentativă pentru idealurile tale politice te invinuiește de "genocid" probabil că, prin analogie, ar trebui să-ți tragi un glonte
Pegra cu grade by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15438_a_16763]
-
sfinte! Măcar la ea acasă! Și aici documentarul cu pricina insistă - doar asta e mîndria lumii americane și scopul acestui documentar, s-o "repereze" cumva -, cu o viziune din interior, pe modul în care acești emigranți trăiesc în America cu propriile lor tradiții, cu propriile lor mentalități, ca niște oaze avînd o viață independentă, după legi proprii, dar a căror apă care le hrănește este peste tot religia musulmană. Ei sînt acum niște oameni liberi, fericiți și mulțumiți cu viața lor
"Musulmani în America" by Simona Galațchi () [Corola-journal/Journalistic/15453_a_16778]
-
acasă! Și aici documentarul cu pricina insistă - doar asta e mîndria lumii americane și scopul acestui documentar, s-o "repereze" cumva -, cu o viziune din interior, pe modul în care acești emigranți trăiesc în America cu propriile lor tradiții, cu propriile lor mentalități, ca niște oaze avînd o viață independentă, după legi proprii, dar a căror apă care le hrănește este peste tot religia musulmană. Ei sînt acum niște oameni liberi, fericiți și mulțumiți cu viața lor construită după voința și
"Musulmani în America" by Simona Galațchi () [Corola-journal/Journalistic/15453_a_16778]
-
americane și scopul acestui documentar, s-o "repereze" cumva -, cu o viziune din interior, pe modul în care acești emigranți trăiesc în America cu propriile lor tradiții, cu propriile lor mentalități, ca niște oaze avînd o viață independentă, după legi proprii, dar a căror apă care le hrănește este peste tot religia musulmană. Ei sînt acum niște oameni liberi, fericiți și mulțumiți cu viața lor construită după voința și convingerile lor proprii și care nu au de gînd să plece nicăieri
"Musulmani în America" by Simona Galațchi () [Corola-journal/Journalistic/15453_a_16778]
-
ca niște oaze avînd o viață independentă, după legi proprii, dar a căror apă care le hrănește este peste tot religia musulmană. Ei sînt acum niște oameni liberi, fericiți și mulțumiți cu viața lor construită după voința și convingerile lor proprii și care nu au de gînd să plece nicăieri de acolo, așa cum mărturisesc deschis și răspicat în acea parte a documentarului despre modul cum au fost tratați după evenimentele din septembrie. Își dau seama că în țările lor de origine
"Musulmani în America" by Simona Galațchi () [Corola-journal/Journalistic/15453_a_16778]
-
întreb care ar fi avantajele reale pe care societatea americană le poate avea din genul acesta de conservatorism. Doi dintre cei cinci bărbați intervievați (alături de numai o femeie!) s-au confesat că înainte de a se căsători cu femei provenind din propria cultură și de a înțelege valorile islamului au fost cam afemeiați. Cu alte cuvinte, s-au folosit de femeile americane, au profitat de cultura acestora, bună sau rea cum este, pentru a traversa o anumită etapă a existenței lor, găsindu
"Musulmani în America" by Simona Galațchi () [Corola-journal/Journalistic/15453_a_16778]
-
alte cuvinte, s-au folosit de femeile americane, au profitat de cultura acestora, bună sau rea cum este, pentru a traversa o anumită etapă a existenței lor, găsindu-și în cele din urmă împlinirea și respectul de sine în supa proprie din care au ieșit, cultura etniei lor. Lărgind evident cercul, nu cumva, această fericire a acestor emigranți, la nivel material, social și spiritual se clădește tocmai pe exploatarea drepturilor și libertăților pe care acea lume le pune la dispoziție tuturor
"Musulmani în America" by Simona Galațchi () [Corola-journal/Journalistic/15453_a_16778]
-
pune la dispoziție tuturor? Noii veniți nu trebuie să se schimbe și să se adapteze lumii care-i adoptă pentru a supraviețui: ei sînt acceptați și bine primiți așa cum sînt! E în firea emigranților ca, o dată ce se depărtează de cultura proprie, să-i descopere, la distanță, "binefacerile", punctele "bune" sau care cel puțin îi convin lui în noile circumstanțe. Probabil datorită ochiului critic cu care permanent percep noua realitate în care pătrund cu scopul bine conștientizat de a o exploata la
"Musulmani în America" by Simona Galațchi () [Corola-journal/Journalistic/15453_a_16778]
-
valoare conținutul. Citirea teatrului lui Ionesco - publicat integral de Editura Univers în traducerea nuanțată și unitară a lui Dan C. Mihăilescu - este un act personal, solitar și individual al cititorului. Este relația directă cu autorul, o provocare asumată pe cont propriu. Fiecare se descurcă cum poate, recidivează în studiu ori de cîte ori simte nevoia. O punere în scenă unește, în principiu, toate aceste singurătăți cărora le este dirijată acum o percepție, acea interpretare a regizorului. Cu care poți sau nu
O scamatorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15456_a_16781]
-
rest un lung șir de război între "genele" celor două clanuri. Pînă și copii sînt repartizați în două tabere în funcție de aceste caracteristici. Libertatea interioară, emancipare acestei femei provin, paradoxal, dintr-o puternică tradiție patriarhală. Un prim pasaj memorabil este relatarea propriei căsătorii. Părinții celor doi aranjează o întîlnire între familii. Maruca are 18 ani, Mihai, 34. Amîndoi simt că li se pregătește ceva, amîndoi protestează, dar destul de timid. De fapt, se îndrăgostesc repede unul de celălalt, se căsătoresc și pleacă într-
Poveștile Marucăi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15447_a_16772]