13,470 matches
-
cît îi datorează lui N. Popa, cel mai generos din noi trei. Trist e că majoritatea ultimilor incluși n-au confirmat. M.V.: Și, - despre 80-iști. Cum (și cînd) ați aflat de "Cenaclul de Luni", care e, de fapt, nucleul propriu-zis al generației? E.G.P.: Prin '85-'86 citisem la biblioteca "N. Crupscaia" din Chișinău Poeme de amor. A fost un șoc! În spatele autorului se simțea o generație întreagă, polifonică, neliniștită, ca un dragon c-o sută de capete. Pînă la urmă
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
Românii aveau 7-8000 de așezări în secolul al XIV-lea și 15.000 la începutul celui de al XIX-lea. După dezurbanizarea ce a urmat retragerii aureliene, abia în secolele al XIII-lea și al XIV-lea au reapărut orașe propriu-zise, cam trei-patru sute de ani după ce fenomenul avusese loc în Europa apuseană. în secolele al XV-lea și al XVI-lea, orașele noastre numărau puține mii de locuitori, de la o mie, Brăila, la unsprezece mii, Brașovul. La sfîrșitul secolului al
Cum trăiau românii în Evul Mediu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17083_a_18408]
-
elementelor, dar și a omului păstrător al demnității credinței și frumuseții, pentru că descoperă Iubirea infinită din care și prin care există lumea. Simțurile exultă descifrând binele și înțelepciunea, nu bucurându-se în sine, în "infinitul rău", baudelairian, depășind, deci, senzualitatea propriu-zisă, patima pentru "fructele terestre", întrezărind dincolo de lacrimi, ca Francisc, aproape orb când a compus imnul, transcendența ca frumusețe. În fața luminii care îl "sigila" fizic în Muntele Verna, îl stigmatiza, Francisc exclamă extaziat: "Tu ești Frumusețea! Tu ești Frumusețea!". Paradisul și
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
virtuților umane prin opera de artă, cinematograful fiind efectiv pentru tînărul cineast francez un mijloc de existență și de exprimare, o formă propice dezvoltării demonstrațiilor filosofice. Practica profesorală îl ajută să-și elaboreze un vast discurs cathartic paralel cu intriga propriu-zisă. În Umanitatea investigarea unui oribil viol este făcută de un polițist de provincie retardat, de fapt un ins hipersensibil, empatic chiar, care suferă pentru toate relele lumii înconjurătoare, asumîndu-și christic o vinovăție generică. Vezi sărutul apăsat dat criminalului: milostivenia lui
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
PDSR și-a început competiția electorală cu atacuri murdare, CURIERUL NAȚIONAL e de părere că PDSR și-a lansat candidații într-o, cităm: Atmosferă de "meci mare" la Teatrul Național din București. Se poate observa, așadar, că dincolo de campania electorală propriu-zisă, în alegerile locale ziarele se "poziționează" - cuvînt des întîlnit în presa ultimelor zile - într-o manieră mai mult sau mai puțin discretă, în ceea ce s-ar putea numi preferințele de tip "subliminal" și nu prea ale fiecărui cotidian în parte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17133_a_18458]
-
facă acest lucru cu foarte multă subtilitate; adică fără să se trădeze în fond și fără gesticulații neacoperite. Dacă, în esență, fiecare expozant a reușit nu numai să-și păstreze coeziunea, dar și să rămînă recognoscibil fără efort, în exprimarea propriu-zisă toți la un loc au dezvăluit o mare disponibilitate pentru joc, pentru improvizație, pentru bucuriile pure și pentru înnoiri credibile.
Schimbarea la față by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17129_a_18454]
-
Marina Constantinescu Teatrul Național din Cluj a deschis stagiunea. Nu oricum, ci cu un eveniment mai special. În primul rînd pentru că textul nu este o piesă propriu-zisă. Este vorba despre un eseu de George Banu, Uitarea/L'oubli, un text superb, pandant cumva cu memoria teatrului sau teatrul memoriei. "Zidurile memoriei nu rezistă decît prinse în articulațiile memoriei", spune Banu. "Brusc, n-am mai vrut să acumulez
Revoltă sau abandon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15832_a_17157]
-
Călinescu l-a menționat doi ani mai tîrziu în Istorie... la bibliografie. Volumul conținea epigrame și era ilustrat de Al. Popescu-Tair. Colaborator la principalele gazete din vremea războiului, Ion Pena avea gata alte două cărți - de data aceasta de poezie propriu-zisă - dintre care unul intitulat Simple nimicuri a fost de curînd regăsit în manuscris de un nepot al său. Celălalt, Iarmaroc, s-a pierdut. Cronicarul l-a răsfoit pe cel dintîi și depune mărturie ca Ion Pena era cu adevărat poet
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15834_a_17159]
-
biografice, sociale, consemnarea și comentarea atâtor detalii economice, psihologice, filosofice, în timpul acțiunii romanelor, fac dificilă urmărirea intrigii. Aceasta, mai ales pentru cititorul modern de astăzi răsfățat de atâtea oferte narative, cititor obișnuit cu proza directă, fără complicații lăturalnice în raport cu interesul propriu-zis al lecturii. Deprindere accentuată în zilele noastre de invazia pe micul ecran a numitelor telenovele. Europa, s-a mai spus, ar avea la îndemână un subiect grandios în această privință; deși, pe noi, azi, grandoarea nu ne mai interesează. Un
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
lucrările lui Radu Dumitru și Mihai Marcu jr., construcții monumentale ca proporții și volumetrie, dar și extrem de rafinate prin jocurile suprafețelor și prin dialogul componentelor. Lucrările lui Dinu Câmpeanu și Gheorghe Iliescu Călinești, puternic individualizate prin stilistică și prin expresia propriu-zisă au, totuși, în comun, o anumită concentrare a volumului, o energie lăuntrică pe care originea lor monolitică o conservă în mod evident, dar și recursul la anumite modele culturale, citatul discret din precedente acreditate. Lucrarea lui Iliescu Călinești, transpunere în
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
singurătate de un altul, decedat? Și la ce rost? Detașându-mă de cioburile imaginii mele în marea carte a lui Victor Felea, constat că acest autor îmi rămâne, omenește, simpatic, iar literar - demn de considerație. " Nu aspir la un jurnal propriu-zis; ar fi prea pretențios și n-aș putea duce până la capăt un astfel de angajament", scrie autorul în prima zi a anului 1955, cu câteva luni înainte de a împlini 32 de ani... Se înșela, de vreme ce Jurnalul unui poet leneș constituie
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
Vlad Hogea e, asemeni patronului său, un amestec de lașitate și virulență verbală. El nu se sfiește să amenințe cu închisoarea pe cei care-și vor spune părerea despre "opera" sa, dar dă speriat înapoi când e confruntat cu textele propriu-zise: "N-am scris eu așa ceva! Eu doar am citat!" A citat, firește, din clasicii nazismului. Foarte bine. Dar a citat, cumva, pentru a-i combate? Sau pentru a pune în gura altora ceea ce nu are încă îndrăzneala să afirme, cum
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
că nu am auzit primele două etape, închise asistenței, și că mi-am format părerea numai de la a treia începând și din celelalte manifestări. Astfel, " Mențiunea specială" a adunat opt concurenți, cam cei ce nu puteau aspira la un premiu propriu-zis, dar i-aș vedea pe soprana Cristina Simionescu și baritonul Massimiliano Viapiano (Italia) ceva mai bine plasați. "Premiul Fundației Darclée" a grupat cinci cântăreți de valori oarecum egale, poate doar soprana poloneză Wioletta Chodowicz cu naturalețea cu care își conduce
Darclée - un proiect vast by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15893_a_17218]
-
profunde nu sînt deloc neglijabile, au ceva din fatalitatea fenomenelor naturale. Privite dincolo de experiențele artistice strict individuale, care implică stilistici și forme de gîndire inevitabil personalizate, ele sînt fenomene globale ce marchează mai curînd vîrste ale civilizației decît opțiuni culturale propriu-zise. Aceleași caracteristici mari pot fi identificate pretutindeni, chiar dacă, în amănunt, valorificarea locală poate sugera anumite diferențieri. Aceste diferențieri, raportate, însă, la o altă vîrstă a lemnului, la aceea care s-ar putea numi vîrsta a treia, definesc conștiința de sine
Lemnul, între disoluție și incoruptibilitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15911_a_17236]
-
Mircea Mihăieș În seceta propriu-zisă și în seceta de evenimente din țară, sugestia d-lui Paleologu către prezidentul Iliescu de a-și croi ultimii ani biologici și politici după moda Franco induce o răcoare de briză marină. Dl. Paleologu e un vechi monarhist. Senatorul liberal
Președinția (via "Plai cu boi") salvează monarhia! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15946_a_17271]
-
dictatorul crud, care și-a târât țara mai întâi într-un război civil, apoi într-unul internațional, făcând, pentru multe decenii, din tărâmul lui Don Quijote un ciumat al Europei. Sunt semne că dl. Iliescu se îndepărtează vizibil de viața politică propriu-zisă. Prezidentul și-a creat la Cotroceni o lume paralelă, o veritabilă Curte dominată de mondenități și de mărunte evenimente artistice. Problemele politice curente nu-i provoacă decît iritare, iar rolul de arbitru al conflictelor între grupuri pare a-l agasa
Președinția (via "Plai cu boi") salvează monarhia! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15946_a_17271]
-
de Dana Chetrinescu și Ciprian Vălcan, Iași, Polirom, 2001, 272 pag., 78 000 lei Intelectuali și politică în Est Ultimul seminar apărut, Spectrele Europei Centrale, al lui Vladimir Tismăneanu, e la fel de interesant ca oricare dintre cărțile sale, cuprinzând, pe lângă discuția propriu-zisă, un articol-recenzie despre Schimbarea la față a României și generația anilor '30, un text despte Patologiile politice și altul despre Enigmele Balcanilor și, în primul rând, o analiză a rolului intelectualilor în Europa post-comunistă. Tismăneanu vorbește și scrie foarte bine
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
aproape de adevăr. însemnările lui Neruda devin interesante abia dacă sînt citite în comparație cu notele călătorilor care au ajuns în Țările Române cu măcar un deceniu mai devreme. în 1857, călătoria lui Kunisch de la Giurgiu la București e o adevărată aventură: drum propriu-zis nu există, ci doar o cîmpie, atât de noroioasă încât e nevoie de un poștalion cu șaisprezece cai, schimbați cam la fiecare popas, pentru a ajunge la București, în cazul în care surugiii nu fug, după o zi și o
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
susținute cu fermitate de exegetă, este postularea unei continuiăți a fenomenului tragic, de la eroii teatrului antic la Vechiul Testament și mai departe, trecînd prin umanismul renascentist, pînă la personajele lui Dostoievski și eroii kafkieni; faptul că nu admite existența unei fisuri propriu-zise între concepția antică și cea creștină asupra "vinei tragice"și nici între acestea și viziunea modernă, îi permite să se miște nestingherită într-un cîmp cultural extrem de vast, stabilind necontenit paralele și analogii și mai cu seamă îi îngăduie să
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
aceea pe care o avuseseră atîția oameni în blocul sovietic. Se pare că au existat și manifeste, pregătite și distribuite de Europa Liberă între 1951-1956, al căror impact asupra oficialilor comuniști l-a depășit cu mult pe cel al emisiunilor propriu-zise. Ceea ce Europa Liberă nu a putut să împiedice, însă, deși poate anticipase fenomenul, a fost persecuția exercitată de comuniști asupra celor descoperiți a asculta postul de radio respectiv. Tonul lui Puddington nu e foarte clar în această privință, nu e
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
manifest ("Nu vreau să fim veșnicii țărani ei Europei", "Nenorocirea noastră ține de condiția de viață a popoarelor agrare", " Vai de țara împînzită numai de sate", "Satul n-a fost istorie decît în formele primitive de viață, cari exclud istoria propriu-zisă" etc. etc.) se deosebea clar și polemic de ceilalți criterioniști. Prin această convingere, atît de răscolitor exprimată, Cioran se apropia, oricît ar părea de ciudat, mai curînd de Lovinescu și Zeletin, promotorii ideii necesității evoluției structurilor românești spre o civilizație
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
Cristina Ionica Micile volume monografice apărute în această colecție cuprind, pe lîngă monografia propriu-zisă, o serie de texte comentate din volumele autorului analizat și cîteva fragmente critice. Autorul de care se ocupă Monica Spiridon este fără îndoială unul dintre cei mai interesanți scriitori români ai acestui secol, nu și foarte productiv însă, circumstanță defavorizantă
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
numai în acelea care priveau pe alții decît stricții contemporani și mai ales pe cei situați în partea de jos a ierarhiei literare, în nici un caz în nomenklatură". Într-adevăr, se conturase, în comunism, o nomenclatură culturală, anexă a celei propriu-zise. Funcționa o zonă "superioară", populată cu personalități "uriașe" și doldora de probleme "vaste", firește cu o coloratură politică, dependente de interesele momentane ale autorităților despotice, care bloca orice controversă, orice rezevă: "Cum puteam discuta eu ceva cu Eugen Barbu, mărturisește
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
fi cu totul complicat și mult dincolo de puterile mele să încerc să înțeleg prin ce mecanism se dau aceste premii, cum atrag atenția asupra lor tinerii debutanți pentru a fi luați în considerare, unde se scrie despre ei înainte de competiția propriu-zisă. întrebări grele... rămîne să ne bucurăm totuși că un atare premiu face vizibilă o scriitoare despre care altfel am fi auzit poate mai greu. Cum n-am frecventat cu asiduitate cenaclul lui Mircea Cărtărescu, din puținele mele vizite nu-mi
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
miticilor" - după cum îmi reamintesc, gingaș, prieteni timișoreni -, evident că am avut o tresărire de interes aflând despre "Memorandum"-ul intelectualilor din jurul revistei "Provincia". Așa cum se întâmplă frecvent la noi, mai întâi am auzit comentariile și abia apoi am citit textul propriu-zis. De la dialogul pe bază de bulan al lui Vadim ("niște gunoaie ale intelectualității românești racolate de UDMR") la previzibil obtuza declarație a unui fruntaș pedist ("o asemenea idee este absurdă" - de ce-o fi absurdă, doar mintea de categoria pană
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]