2,300 matches
-
Dan Lupașcu, publicat în Ediția nr. 564 din 17 iulie 2012. La vârsta patriarhilor, Corneliu Leu are o vitalitate, o energie și un dinamism cu adevărat ... leonine. Cheia tinereții sale sufletești uimitoare constă în aceea că și-a păstrat intactă prospețimea sufletească sfecifică vârstei de aur: copilăria. Născut în ziua de 21 iulie 1932, la Medgidia, a copilărit sub soarele de andezit, aur, miere și aramă al Munților Măcinului și Dobrogei, tărâm de confluențe multiculturale și temelie a unei inconfundabile Axis
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366806_a_368135]
-
străveche axă economică și comercială, culturală și spirituală ... Citește mai mult La vârsta patriarhilor, Corneliu Leu are o vitalitate, o energie și un dinamism cu adevărat ... leonine. Cheia tinereții sale sufletești uimitoare constă în aceea că și-a păstrat intactă prospețimea sufletească sfecifică vârstei de aur: copilăria.Născut în ziua de 21 iulie 1932, la Medgidia, a copilărit sub soarele de andezit, aur, miere și aramă al Munților Măcinului și Dobrogei, tărâm de confluențe multiculturale și temelie a unei inconfundabile Axis
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366806_a_368135]
-
distribuția sensurile inedite a seriilor temporare de evenimente... Îndurătoare, Cătălin Fluorina Florescu înviorează greutatea apăsătoare a amintirilor, fără să împuțineze substanța scrierii, care aleargă virtuos prin arterele ei. Tonul elevat și înflăcărat al limbajului este călăuzit de ceremonialul infuziei de prospețime”... Autoarea cărții, stăpânindu-și destul de greu emoțiile, plăcută ochiului și urechii prin tinerețe, farmec feminin și cuvânt curat, lipsit de tenta aceea urâcioasă a pocirii cuvântului românesc, pe care mulți români plecați în străinătate o dau vorbirii lor pentru a
IMPRESII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366871_a_368200]
-
2015), am intrat într-o fervoare lirică rară. Cartea este un gen de geometrie superioară cu fraza stilizată până la esențe și ce m-a făcut să continui lectura aceasta, acută și inflamatoare emoției, constă în originalitatea unitară și plină de prospețime, într-o logoree susținută matur, rafinată, recurentă ideatic dar subtilă liric totodată. Două planuri se absorb reciproc în poetica lui Theodor George Calcan. Unul ține poate “de livresc” (Calistrat Costin în prefața volumului) și al doilea plan, cel metafizic, expus
THEODOR GEORGE CALCAN- ANUL ŞARPELUI GLYKON de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367701_a_369030]
-
al duhurilor netrupești a fost mândria, putem afla în analiza ambelor păcate prezența nerecunoștinței. Creatura cugetătoare - cu toate că a cunoscut direct pe Creator - nu I-a acordat încredere, nu s-a supus sfatului și poruncii Lui, ci și-a depășit limitele prospețimii sale, deoarece tocmai aceste limite nu și le-a cunoscut. Despre limitarea noastră se va convinge încet neamul omenesc, prin revelația supranaturală care-l învață să se cu �noască mai bine pe sine și pe Creator. Exercitarea cunoașterii intră în
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
de ani. Așa era și Josephina lui Napoleon. După ce a divorțat de ea, a pălit steaua împăratului. Mă strânge ceva în spate... Are ceva deosebit, te simți bărbat în apropierea ei, emană o mireasmă aparte, de fân proaspăt cosit, de prospețime; buzele freamată, când vorbește parcă recită o poezie, te emoționează pur și simplu! Ei, merită să fie amanta președintelui! Dacă m-ar auzi... știu că știe ce gândesc, știe că este prezentă în gândurile mele în orice clipă. E minunat
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
și mâine” adună în poeme o iubire vaporoasă, pierdută, radiantă, consumată în libertatea idealului, sentimente calde într-un mediu care se răcește tot mai tare. „Clepsidra [e] plină de fiori...” alături cu elementarul purității: crin, lacrimă, rouă, frig, foc și prospețimile dimineții din vremurile bune sau acum plăsmuite. Versul este de o emisiune lirică intensă, dar cu un bob epic în ea, și cu textură elegiacă bătută în rimă preferențial masculină. O poezie de după-amiază, rostită până sub streașina serii, rechemând
LINIILE PARALELE SE ÎNTÂLNESC ÎN INFINIT (IULIAN PATCA, SĂ VII ŞI MÂINE, CLUJ-NAPOCA, EDITURA MEGA, 2011) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367059_a_368388]
-
ai trăit nemijlocit și mult timp pe alt picior decât cel cu care pășiseși întâiași oară în viață!? De câte ori puneam “placa” asta de-atâtea ori imaginile văzute și care marcau “cruda realitate” - crudă folosit aici cu înțelesul ei pofticios de prospețime a acțiunii, naturală și frumoasă și nu condamnabilă, ofensatoare ori regretabilă. Dintr-un alt “puț al gândirii” răzbătea la suprafața cortexului pus în legătură cu “conștiința realității”, că Las Vegasul ar fi un moment “închinat” norocului și decadenței, ascuns în deșert de
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367019_a_368348]
-
verbului ei măiestru ne dădea puteri și ne ferea de răutățile acestor tărâmuri aparent ostile. „Umaniza” totul cu gestul vrăjit al mâinilor ei lungi și albe, natur, care nu cunoșteau culoarea ojei ci doar albul sidefiu al curăției zilnice, al prospețimii atingerii. Îmblânzirea și oblojirea erau verbele preferate cu care conjuga clipă de clipă totul din jur, adăgând faptei spor de cumpăt și temei. S-au observat toate astea în momentul în care colegul nostru Nicu Ionescu, chitic, timid, mirat de
CORNELIA ŞANDRU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367140_a_368469]
-
cer Sunt lan aprins de maci sau foșnetul de frunze, Am flori de tei în plete și-al lor nectar pe buze? Sunt barca în derivă sau vasul împânzit Plutind în albăstrimea oceanului dorit În care își dau mâna în prospețimi de alge Lumina și iubirea ’nălțate pe catarge? Sunt întrebări o mie ce-mi macină ființa Simt cum se-aprinde-n mine o flacără, dorința De-a desluși mistere ce tainic mă-mpresoară: Sunt pentru tine pace sau doar dulce povară? Sentimente
POEME DE DRAGOSTE (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367242_a_368571]
-
în mintea și sufletul cititorului. Sub zodia modestiei și a bunului simț, în tăcere și liniște interioară sau zbuciumată, în ușoară melancolie ori extaz, uneori cu seninătate, alteori înnourată, în laboratorul intim al creației poetei, plămada fecundă dă viziune și prospețime lirismului său. Poemele sunt izvor de frumusețe, de căldură, rămânând inalterabile în timp. Semnul vigorii poetei Mariana Gurza este faptul că scrie poezie în vers alb: „Semn că poezia trăiește / e versul alb / care a înșelat rima. / De aici începe
UNIVERSUL TAINIC ÎNTRE „DUMNEZEU ŞI UMBRĂ” de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368587_a_369916]
-
cel semantic ale discursului. Poemele autoarei, bijuterii lirice de o incontestabilă sugestivitate, sunt decantări asemenea spumei din valurile apelor de munte, limpezi și repezi. Demersul liric definit printr-o adâncime a mesajului este conturat de amprenta personală, de o rară prospețime, esența ascunzându-se îndărătul unei frazeologii colocvial epice. Discursul liric deosebit de îngrijit, curge firesc. Inspirată de cuvânt și empatizând cu imaginile poetice, Ana Nicole Popa realizează, la numai 14 ani, ilustrații extrem de sugestive. Privind volumul Isadorable în conexiunea lui lăuntrică
CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ŞI GÂND DE ANA URMA de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368586_a_369915]
-
o briză de nou adusă de valurile cântecelor sale la țărmul spectacolului muzical, artista însăși deosebindu-se de sine, de la cântec la cântec, în direcția evoluției frumosului spre mai frumos. Nu lasă cântecul să îmbătrânească, la fiecare interpretare îi dă prospețime cu un surâs mai larg al gurii, o lumină mai vie a ochilor, o dragoste mai adâncă a inimii, toate acestea nefiind în stare a o jertfi, ci având magia să o întinerească. Pe firul unei conversații confidente cu artista
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
1996, și se inspiră din lucrarea bisericească și din mesajul acestui Apostol al Românilor. Ea este o filială-ctitor al „Serilor Filocalice” în societatea orădeană și este o mărturie vie a misiunii andreiene în Universitatea din Oradea!... Tinerii vin întotdeauna cu prospețimea și sinceritatea lor în modul de a aborda adevărurile vieții, ceea ce ar putea fi un important ajutor acordat societății pentru a se putea elibera de servituțile dedublării. Puritatea, curăția, sinceritatea, spontaneitatea și curajul tinerilor în analizarea, cu multă obiectivitate și
LA CEAS ANIVERSAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364653_a_365982]
-
acest sentiment ce reprezintă singura modalitate de a accede la absolut. Metaforic vorbind el afirmă că “iubirea este haina mea de fiecare zi”, metaforă pe care o găsim și în titlul volumului apărut în limba germană. Poemele erotice excelează prin prospețimea și simplitatea expresiei, prin schimbarea cu naturalețe a registrului stilistic, prin voluptatea privirii și uimirea în fața miracolului lumii, prin cantonarea într-un univers al purității. Poetul percepe iubirea ca pe un miraj, ca pe o stare mereu dorită, mereu pierdută
COMAN ŞOVA – UN POET AL SPAŢIULUI NEMŢEAN de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364708_a_366037]
-
poate petrece o clipă de viață în acest popas exemplar, unde curge lava galbenă de „Cotnari” și freamătă marea iubirii, cât de fidel îi este gustului inimii, prieteniei, iubirii, păcii, liniștii, armoniei, vinul „Cotnari”, bătrânul de ani dar tânărul de prospețime savuroasă vin, patinat, catifelat, îngălbenit, parfumat, scurs din vechile podgorii voievodale ce-au uns cu miere înveselitoare acum cinci sute de ani, gura domnului Ștefan cel Mare, i-au ridicat spiritul și i-au ascuțit sabia! Aurel V. ZGHERAN (aurel
LA IRINA, „COTNARIUL” E PRIETEN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364754_a_366083]
-
a protejaților, în cadrul USR. Și chiar o gravă stare de corupție (să zicem deocamdată, doar ... morală! - ... cu toții știm, însă, că nu se oprește coprupția la nivelul moral! - dar acest nivel este, după opinia noastră, cel mai explozivo-catastrofal!). Antologiile (pline de prospețime și vigoare!) ale doamnei Ligya DIACONESCU - pun în evidență, prin contrast, culoarea nesănătoasă a chipurilor culturii românești și lipsa de igienă moral-spirirituală, din mediul scriitoricesc oficial, din România zilelor noastre. ... De exemplu, să promovezi pornografia (a se vedea cazul dlui
O ANTOLOGIE CÂT O BINECUVÂNTARE DE NEAM de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349642_a_350971]
-
cu aspirațiile și asperitățile ei inerente și firești - și altceva înseamnă a fi tânăr și receptiv din punct de vedere spiritual, adică în stare să primești mereu noi impulsuri, care te îmbogățesc și te împlinesc duhovnicește!... Tinerii vin întotdeauna cu prospețimea și sinceritatea lor în modul de a aborda adevărurile vieții, ceea ce ar putea fi un important ajutor acordat societății pentru a se putea elibera de servituțile dedublării. Puritatea, curăția, sinceritatea, spontaneitatea și curajul tinerilor în analizarea, cu multă obiectivitate și
DESPRE PRIMENIREA DUHOVNICEASCA A TINERILOR IN HRISTOS, PRIN BISERICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349067_a_350396]
-
imperiale din Viena, cunoscut la noi pentru amenajarea Grădinii Cișmigiu și a Parcului din Șoseaua Kiseleff. Renumitul arhitect peisagist a creat aici un adevărat răi de frumusețe. În anii când eu am fost elevă acolo, 1944 -1948, parcul își păstra prospețimea frumuseții. De la castel cobora o peluza până la lacul mereu împrospătat de un izvor cu apă adusă de la mare distanță. Semăna cu cel din Cișmigiu și botezat la fel, „Izvorul lui Eminescu”. De câte ori nu am visat călcând pe același ălei pe
POFTA DE VIAŢĂ DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349135_a_350464]
-
dar și cel care dă măsura întregii sale capacități de epicizare” (Constantin Cubleșan). Poezia lui Al. Florin Țene, nu este o poezie creată, ci una simțită, inspirată și izvorită din trăirile și orizonturile sale spirituale. Întotdeauna poeziile sale, au o prospețime aparte, o vibrație și puritate specifică sufletului său modelat de farmecul și frumusețea plaiurilor natale vâlcene, au un ton solemn sau grav, patetic sau melancolic, uneori fiind simple exaltări ale sufletului său, de o deosebită sensibilitate, sau rezultatul unor meditații
AL. FLORIN ŢENE ŞI... „ÎNTOARCERA STATUILOR de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349159_a_350488]
-
câteva gânduri despre Domnia sa din cea mai recentă carte „Petale recoltate din Complinium” (colecție) „Din flori am făcut cuvinte”a unor personalități române și maramureșene: „Nu sunt mulți soliști de muzică populară care să-și fi păstrat cu vigoare și prospețime, de-a lungul a peste cinci decenii, ca Nicolae Sabău o prezență atât de marcantă în pleiada iluștrilor maeștri ai genului.” ( Teodor Ardelean ); „Ajuns la vârsta patriarhilor, Nicolae Sabău este un artist-simbol care susține meșter-grinda folclorului în fața muzicii orășenești. Și-
ARTICOL DE GELU DRAGOȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348554_a_349883]
-
din care făceau parte. ( George Roca - „Însinguratul”) „...Cât de dulce-i aerul de țară ... mai ales când pleci la coasă...îți pui coasa pe umăr și o iei agale câtre fâneață... pe drum dai bună ziua și te lași purtat de prospețimea dimineții...nici nu știi când ajungi la fântâna din capul locului ca să-ți umpli vasul cu apă...și pătrunzi, parcă cu teamă, în marea verde a câmpului ... și lași valurile de rouă să se spargă de țărmul picioarelor tale...” (Ioan
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
rezolvat, în condițiile răsturnării scării valorilor. N-am văzut, ziua, un măturător sau utilaje de măturat / strâns gunoaie pe străzile Parisului. Spre seară, hârtii, în bătaia vântului, sunt și la Paris. După miezul nopții, apar echipajele. Ultratehnicizatele. Fantomele, care păstrează prospețimea, strălucirea și viața străzilor, parcurilor, piețelor pariziene dispar înainte de ora 5 (cinci) a.m. Nu auzi zgomote stridente, strigături, cuvinte de bezna nopții ... Reclamele sunt postate, în cea mai mare parte, în subteranele metroului. Ca și în alte mari orașe ale
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
cărare Înflorind florile-n cale Și zefirul, boare lină, Ne răsfață în grădină, Iar copacii din livadă Straie verzi îmbracă-n grabă, Ca stropiți cu spumă crezi Că sunt prunii în livezi. Cade roua pe câmpie În a florilor pocale, Prospețime, puritate, Naște bolta azurie. Sosit-a dulcea Primăvară Ah! Iubire, Sufletul mi-e plin de tine! (F.C.) Referință Bibliografică: Sosit-a dulcea Primăvară la Purani / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1179, Anul IV, 24 martie 2014. Drepturi
SOSIT-A DULCEA PRIMĂVARĂ LA PURANI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349994_a_351323]
-
și Obiceiuri al Văii Gurghiului pentru a conserva și promova tradițiile specifice zonei. Pe platoul de la Fâncel, din comuna Ibănești, pe malul apei Gurghiului, la poalele munților, într-un spațiu restrâns, unde susurul și limpezimea apei se împletesc cu glasul, prospețimea și răcoarea pădurii, clinchetul tălăngii cu glasul fluierului, unde lemnul pădurii are rezonanța cântecului, unde piatra a rodit în temelia caselor, unde harul izvorăște din seva copacilor și din piatra muntelui, au construit un sat alegoric ale cărui elemente esențiale
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]