748 matches
-
puternice și în acest an. Într-o lume în care rata șomajului din SUA ajunge la 10%, iar economia chineză crește tot cu 10%, se regăsesc toate ingredientele pentru un război al monedelor, pentru conflicte comerciale și o consolidare a protecționismului", spune Roubini, citat de Mediafax De asemenea, în prima jumătate a anului, prețul petrolului, al energiei și alimentelor ar putea crește mult mai rapid decât s-ar putea justifica prin factorii economici fundamentali din cauza unui surplus de lichiditate. Această situație
Vezi predicțiile economistului american Nouriel Roubini, pentru 2011 () [Corola-journal/Journalistic/53368_a_54693]
-
articol este prezentat programul dezvoltării ulterioare a cooperării și relațiilor dintre cele două țări. Oficialul chinez propune o conlucrare în vederea liberalizării și înlesnirii comerțului și investițiilor, a soluționării pe calea consultațiilor a disputelor economice și comerciale, precum și a contracarării oricărui protecționism. În prezent, în China activează aproximativ 4.500 de firme germane. Totodată, Li Keqiang își declară satisfacția în legătură cu faptul că Germania a îmbunătățit condițiile pentru investiții și pentru înregistrarea firmelor chineze în Germania. Toate acestea, amintesc foarte tare de limbajul
China investeşte masiv în Europa () [Corola-journal/Journalistic/61397_a_62722]
-
dar n-a înlăturat ceaușismul. în lumea în care a intrat România după momentul Praga, moravurile politice ale pesedeilor n-au absolut nici o șansă de supraviețuire. Se va termina și cu tergiversarea privatizărilor, și cu subvențiile pe sprânceană, și cu protecționismul salarial uluitor al magistraților, și cu escamotarea crimelor și torturilor securistimii. Din simplul motiv că toate aceste aberații riscă să afecteze nu doar România, ci totalitatea structurilor din care aceasta începe să facă parte. Luna noiembrie 2002 va rămâne, după cum
Tactica somnolenței provocate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14535_a_15860]
-
pentru literatura de «import», căreia, vai, nu i se poate face «concurență», se cade să spunem că ideea asta este veche, că epoca interbelică (și nu doar ea) a invocat-o, nu o dată, - în afara, totuși, pe cît știu, a oricărui protecționism vamal. Oricum, această concurență era, adesea, una «endogenă», unui Camil Petrescu, de exemplu fiindu-i preferat Cezar Petrescu; iar numai în virtutea unui gust cu totul îndoielnic, și nu din cosmopolitism, acestuia din urmă, să zicem, Pitigrilli. Dar și lui Marcel
Regulă și de-reglare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6779_a_8104]
-
generalizat, care s-a raspandit dinspre sistem și stat spre individ și viceversa”, care scade încrederea fiecărui cetățean în ziua de mâine, în timp ce „mizele electorale" ale UDMR și competiția între partidele maghiarilor din România afectează solidaritatea cetățeneasca în fața „provocărilor noului protecționism european". Întrucât ”rapoartele de competitivitate globală realizate de Forumul Economic Mondial arată că România stă mai prost azi decât în 2008-2009”, fostul prim-ministru afirmă că se impune un proiect integrator, un proiect de societate care să mobilizeze energiile și
Năstase: Regimul Băsescu lasă în urmă o Românie alienată () [Corola-journal/Journalistic/45764_a_47089]
-
și economic jos; amândouă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizația economică e muma celei politice. Când cineva e conservator în principiile economice ar fi obligat a fi și în principiile politice. A cita America ca exemplu de protecționism însemnează a nu ține seamă de istoria acestei țări și a confunda etichetele cu realitatea. Și-n America ideile protecționiste sunt conservatoare, deși formula pe care ele [2le]2 [o] iau într-o republică va fi nominal alta decât într-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
natura i-a pus la dispoziția sa. Se compromite pacea între popoare, căci înseamnă a sfărma relațiunile cari le unesc și cari vor face războaiele imposibile, pentru cu le vor face oneroase. Și într-adevăr cum s-ar putea ca protecționismul să nu fie reacționar când el constituie o mărginire considerabilă a libertății individuale în favorul educațiunii economice. După teoria liberalismului orice om e absolut liber de a-și întrebuința banii și munca oricum voiește. E fără îndoială în folosul lui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dar chiar onoarea profesiei în lucrurile ce le produce. Aceasta e libertatea, onorabililor, și vă uitați crezul botezând de liberale idei de protecție, de epitropie, restrîngătoare absolutei libertăți a capitalului și a muncii. Ne vorbiți ca de un amic al protecționismului de John Stuart Mill, care - ar fi radical. Dar radicalismul nu e liberalism. Radicalismul are cele mai diverse nuanțe; unii admit omnipotența statului, alții vor nimicirea lui totală; câte capete atâtea sisteme politice, încît un radical care propune măsuri protecționiste
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Comerțul reprezintă principala componentă a economiei mondiale și, totodată, principalul flux prin care o țară se racordează la relațiile economice internaționale. Principalele direcții ale măsurilor de politică comercială sunt sintetizate teoretic de curente de gândire economică modernă: mercantilismul, liberalismul clasic, protecționismul. Pornind de la aceste trei mari curente doctrinare, s-au constatat în perioada contemporană două mari sisteme de politici comerciale externe, sisteme care s-au succedat ori chiar s-au întrepătruns în diferite țări, de-a lungul timpului: protecționismul și liberalizarea
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
liberalismul clasic, protecționismul. Pornind de la aceste trei mari curente doctrinare, s-au constatat în perioada contemporană două mari sisteme de politici comerciale externe, sisteme care s-au succedat ori chiar s-au întrepătruns în diferite țări, de-a lungul timpului: protecționismul și liberalizarea comerțului mondial. Evoluția lor, opțiunea pentru unul sau altul din cele două sisteme este o problemă delicată. Alegerea unui anumit sistem este cu atât mai complicată cu cât țările central și est europene se găsesc într-un moment
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
cea în care Marea Britanie și-a pierdut imperiul. Interesele Statelor Unite sunt în pericol. Un rol îndoielnic în cadrul conflictelor ce vor avea loc în viitor la nivel global. Mai reactiv în loc să fie dinamic în afacerile externe. Retragere pe plan intern și protecționism. ÎNĂBUȘIREA VIITORULUI INOVAȚIILOR Aceste trei scenarii sunt în mod evident o formă a jocului „ ucideți viitorul”, despre care am vorbit în Capitolul 1. Pașii urmați în vederea pregătirii pentru economia inovațiilor în cadrul primului Scenariu sunt exact aceia care nu sunt luați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
despre ei în revistele de cultură și, cel mai important, încep să apară primele cereri de copyright din străinătate. Să știți că eu am discutat mult cu Silviu Lupescu acum câțiva ani, după un articol al meu care se chema „Protecționism literar“, în care ceream ceva oarecum similar protecționismului vamal, să pompăm masiv nu în traduceri, ci în literatura originală. Știm bine de la „Dacia literară“ că traducțiunile nu fac o literatură. (O favorizează, mă rog, o fertilizează, dar asta-i altă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
mai important, încep să apară primele cereri de copyright din străinătate. Să știți că eu am discutat mult cu Silviu Lupescu acum câțiva ani, după un articol al meu care se chema „Protecționism literar“, în care ceream ceva oarecum similar protecționismului vamal, să pompăm masiv nu în traduceri, ci în literatura originală. Știm bine de la „Dacia literară“ că traducțiunile nu fac o literatură. (O favorizează, mă rog, o fertilizează, dar asta-i altă poveste.) Deci am fost total de acord să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
serios decât francezii, dar pe ei nu-i mai ia nimeni în serios. Deși e țara care acordă cele mai multe subvenții domeniului cultural, produsele artistice ale Franței rămân necunoscute pe piața mondială. Literatură, film, muzică, artă contemporană - în toate aceste cazuri, protecționismul încurajează excesiv cultura națională, în detrimentul importurilor, mai ales americane și britanice. De aici rezultă o lipsă a dialogului veritabil și dezvoltarea unei culturi închise, mărginite de propriul ei orgoliu. (Sarkozy care, apropo, ar trebui să se considere foarte norocos că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
o agricultură și un mare port destinat exportului producției. Toate „inimile” depind de această bază, a cărei absență ar însemna dispariția lor; ele utilizează strategii voluntariste pentru a avea un ascendent asupra celorlalte: armele lor sunt imitarea, rigoarea, forța, dirijismul, protecționismul și controlul schimburilor. Un oraș devine „inimă” dacă și clasa lui creativă este mai capabilă decât altele să întrunească mijloacele de a transforma un nou serviciu în produs industrial. Pentru aceasta, ea trebuie să stăpânească niște capitaluri, să fixeze prețuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
la începutul erei noastre, țările care o vor compune vor forma atunci ordinea policentrică și-și vor schimba strategia: nu se vor mai ocupa de restul lumii, ci își vor reduce dependența energetică și financiară, vor instala o stare de protecționism, vor renunța la arme și își vor limita apărarea la protejarea intereselor lor, în sensul cel mai strict al termenului. Ele se vor strădui să-și amplaseze un scut deasupra teritoriilor, pentru a supraveghea și distruge orice armă sau aeronavă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
obiective sau nu, nu alegeau să devină soții și mame, atunci aveau o singură opțiune: cariera de învățătoare, fapt motivat desigur de calitățile lor de îngrijitoare și educatoare. În timp ce scrierile lui Eminescu nu denotau dispreț, ci un anumit tip de protecționism, Eliade se declara dezgustat de femeile care doreau să acceadă în spațiul public, sferă căreia el îi conferea atribute de virilitate și hotărâre, caracteristici opuse femininului. Această virilitate era „strâns legată de toate celelalte caracteristici ale viziunii sale politice ă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
și particulare interesului general; o menținere a libertății schimburilor interne; punerea în practică a unei legislații comerciale uniforme; o planificare națională în materie de infrastructuri de transport (căi ferate, șosele, canale etc.); o politică de dinamizare a forțelor productive; un protecționism educator. A. Wagner și A. G. Schmoller propun realizarea unei economii mixte. Influențînd mișcarea muncitorească a vremii, ei își pun pentru prima dată problema a ceea ce astăzi numim "Statul Providență", avînd ca obiective justiția socială și reglarea economică. Pentru Wagner, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
mai stricte asupra fluxurilor monetare, financiare, comerciale și posibil a cursurilor de schimb. Reținerile în declanșarea unui conflict militar amplificat au în vedere și amenințarea unei crize economice de proporții. Este de așteptat, însă, pentru următorii ani, o recrudescență a protecționismului și a intervenționismului, sub diferite forme, datorită instabilității crescînde a piețelor financiare în special, barometru ultrasensibil care înregistrează orice fluctuație și a conduitei defectuoase a liberalizării financiare. Riscul sistemului se află chiar în inima sa, în centrul acestei rețele de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sistemic, adică într-o criză de proporții pe care mecanismele pieței nu o mai pot depăși prin ajustări spontane. Și atunci rămîn două posibilități: fie intervenția unor instituții de reglementare globală, fie întoarcerea la intervenționismul statal, la reglementări interne și protecționism, cu tot ceea ce decurge pe cale de consecință. Astfel, se poate spune că data de 11 septembrie 2001 marchează, cel puțin din punct de vedere economic, sfîrșitul postmodernității. Atacurile teroriste din S.U.A. au scos în evidență printre altele și naționalismul poporului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dominație a marilor puteri, un spațiu în care desfășurarea anumitor politici este posibilă. Aceasta este și ideea lui F. List, care opune economiei "cosmopolite" a clasicilor, economia "națională" pe care el o preconizează. Astfel justifică el o anumită formă de protecționism, care să ajute industriile tinere să se consolideze, la adăpost de concurența străină. În aceeași ordine de idei, el reclama o viguroasă acțiune a Statului pentru dezvoltarea infrastructurilor de transport, suport esențial al creșterii economice și al unității naționale. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
crede în "geniul" lui Nichita). S-au conturat, din exces de zel, și câteva semigenerații, șaptezeciștii și, la ultima oră, douămiiștii zece. N-ar fi imposibil să avem câte o generație și la fiecare cinci ani! Să mai insistăm pe protecționismul acordat unor autori debili, pe tolerarea mediocrilor de către instituția generaționistă? Un catalog s-a alcătuit în beneficiul fiecărei bisericuțe de acest fel, cu subînțelesul că echivalează, pentru numele trecute într-însul, cu un certificat de valoare. Dar vreau să închei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dușman - un dușman care țintește oamenii nevinovați fără mustrări de conștiință sau ezitări - a fost dificilă. Și misiunea noastră e departe de a fi încheiată. America trebuie să aleagă acum între calea fricii și calea încrederii. Calea fricii - izolaționismul și protecționismul, retragerea și baricadarea - prezintă interes pentru cei ce consideră provocările cu care ne confruntăm prea mari și nu reușesc să vadă că acum este momentul. Totuși, istoria ne învață că, ori de câte ori liderii americani au urmat această cale, provocările n-au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
cale, provocările n-au făcut decât să crească, iar șansele ratate au lăsat generațiile următoare mai vulnerabile. Această Administrație a ales calea încrederii. Alegem rolul de conducător în locul izolaționismului, și urmărirea comerțului liber și cinstit și a piețelor deschise în locul protecționismului. Alegem să ne confruntăm acum cu provocările în loc să le lăsăm în seama generațiilor următoare. Ne luptăm cu dușmanii peste graniță în loc să așteptăm să vină ei în țara noastră. Urmărim să modelăm lumea, nu doar să fim noi modelați de ea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
celor mai avansate. Pentru prima oară, statul putea exercita control eficient asupra dezvoltării industriale, iar oamenii aveau cu adevărat șansa de a alege între laissez-faire și planificare. Aceasta a marcat, se pare, sfârșitul epocii de aur: la început a fost protecționismul, după care au urmat alte forme de control al statului. Principiul laissez-faire a revenit puternic în anii ’80. Președintele Reagan vorbea de magia pieței, iar Margaret Thatcher susținea ideea supraviețurii celui mai puternic. De atunci, globalizarea le-a oferit deținătorilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]