3,076 matches
-
de clasa samurailor (au restaurat imperiul, au fuzionat un număr mare de întreprinzători și au pus bazele Japoniei moderne). Ipoteza de bază a lui Bellah este următoarea: poate fi implicat factorul religios și în cazul japonez (există analogii ale eticii protestante în religia japoneză)? Teza lui Bellah invocă funcția socială a religiei pentru a explica decolarea și apoi persistența dezvoltării: „a furniza un set semnificativ de valori finale pe care se întemeiază moralitatea și valorile centrale ale societății” (So, 1990, p.
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
atins paroxismul. După dezastrul cruciadelor creștine, acestea s-au transformat chiar în înfruntări sângeroase. Mai ales în Europa Occidentală și, cu precădere, în Anglia, Țările de Jos și statele germanice. Supusă presiunilor, Biserica Catolică a reprimat violent protestele, dar mișcările protestante s-au întețit și s-au structurat într-o Biserică Protestantă care, până la urmă, s-a separat de Papalitate. În acest climat primejdios au existat însă și voci lucide care militau pentru stingerea conflictelor și construirea unei lumi mai bune
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în înfruntări sângeroase. Mai ales în Europa Occidentală și, cu precădere, în Anglia, Țările de Jos și statele germanice. Supusă presiunilor, Biserica Catolică a reprimat violent protestele, dar mișcările protestante s-au întețit și s-au structurat într-o Biserică Protestantă care, până la urmă, s-a separat de Papalitate. În acest climat primejdios au existat însă și voci lucide care militau pentru stingerea conflictelor și construirea unei lumi mai bune, o lume a înțelepciunii, a liniștii și a consensului. Erau, de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
paideia. Nu era o reîntoarcere la trecut, ci o soluție adaptată vremii și viitorimii în pericol. A fost influențat profund în această trudă de marile mișcări spirituale și politice ale vremii: mișcarea rozicruciană din care, se pare, făcea parte; schisma protestantă împotriva autorității papale; transformarea masoneriei operative în masonerie speculativă - care, după toate aparențele, a antrenat destinul dramatic al operei sale postume. Merită să facem dreptate, aici, marelui vizionar, care ar fi putut conferi învățământului european o soartă mai bună, dezvăluind
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
matematică”. Fludd era prieten cu Michael Maier, medicul lui Mauriciu, landgraful de Hessen. Este aproape sigur că vraciul a fost unul dintre cei mai însemnați frați rozicrucieni. A lucrat, cu certitudine, în folosul Electorului Palatin care urma să realizeze Unitatea protestantă a Europei. S-a implicat fără discreție în această politică, fiind un colaborator însemnat al fraților boemieni și al învățaților din Praga rudolfină. A dispărut fără urmă în 1622, după dezastrul de la Muntele Alb. Oare a murit cu adevărat sau
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
bifurcație curriculară s-a făcut remarcată mai întâi în școala secundară franceză, cu liceele sale fie de „literatură și artă”, fie de „științe”. Rămasă catolică, Franța mai ținea încă la tradițiile Imperiului Carolingian și ale curriculumului alcuinian. Dar în Europa protestantă și dincolo de Atlantic, unde protestanții au întemeiat mari state francmasonice, precum SUA, s-a valorificat și etica protestantă a muncii. S-a produs o „trifurcație” curriculară. Pe lângă școlile secundare de „arte” și „științe”, au apărut „școlile vocaționale”: Arbeitschule („Școala muncii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și artă”, fie de „științe”. Rămasă catolică, Franța mai ținea încă la tradițiile Imperiului Carolingian și ale curriculumului alcuinian. Dar în Europa protestantă și dincolo de Atlantic, unde protestanții au întemeiat mari state francmasonice, precum SUA, s-a valorificat și etica protestantă a muncii. S-a produs o „trifurcație” curriculară. Pe lângă școlile secundare de „arte” și „științe”, au apărut „școlile vocaționale”: Arbeitschule („Școala muncii”), școli de arte și meserii, școli profesionale, ale ghildelor negustorești și ale breslelor meșteșugărești etc. Acestea din urmă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
apud Yates, op. cit., p. 205). 18. Yates, op. cit., p. 207. 19. Comenius, Via Lucis, p. 3 (apud A. Heyberger, Jean Amos Comenius. Sa vie et son œuvre d’éducateur, Champion, Paris, 1928). 20. Era a treia tipăritură care uimea lumea protestantă și o speria pe cea catolică. Celelalte „manifeste” - Fama și Confessio - nu aveau autor. De această dată el era cunoscut. Desigur, nici Andreae nu și-a făcut cunoscută paternitatea la Nunta chimică, dar a lăsat să se înțeleagă că el
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
XVII-lea a existat doar vectorul paideutic orientat spre păstrarea valorilor tradiției. Educația greco-latină nu avea valoare mai mare decât tradiția, iar creștinismul a reluat această obsesie pedagogică modificându-i numai conținutul intrinsec. Odată cu Renașterea, dar mai ales cu Reforma protestantă și cu Iluminismul, s-a instituit o nouă temă educativă: progresul și construirea viitorului prin efort uman conștient. Valorile progresului nu au eliminat însă valorile tradiției. Educația europeană a procedat mai degrabă invers, acordând prioritate valorilor progresului. De asemenea, aceste
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1991); Madeleine R. Grumet (1976, 1978); Jerzy Grotowski (1976); Robert Denmoyer (1991); Wanda T. May (1989); Karen A. Hamblen (1983); Daiyo Sawada (1989); Donald Blumenfeld-Jones (1990); Jan van Dyke (1990) ș.a. Pedagogia teologică. Istoria Statelor Unite este una religioasă. Diversele culte protestante, dar și catolicismul și-au pus amprenta asupra mersului educației și al școlilor. Simbiozele biserică-școală și religie-educație au apărut odată cu sosirea primilor coloniști pe teritoriul nord-american și au continuat neîntrerupt până la jumătatea secolului XX. Pedagogia teologică nu studiază admirabila istorie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Cultural Politics in Ceaușescu’s Romania, University of California Press, Berkeley. Verdery, K. (1996), „A Transition from Socialism to Feudalism? Thoughts on the Postsocialist State”, What Was Socialism and What Comes Next, Princeton University Press, Priceton. Weber, M. (1994), Etica protestantă și spiritul capitalismului, Humanitas, București. Avatarurile cozii în socialismul de tip sovietictc "Avatarurile cozii în socialismul de tip sovietic" Dan Lungutc "Dan Lungu" În anii ’80 ai socialismului real din România, cozile reprezentau un fenomen cotidian, aproape banalizat. A sta
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să traducă Vechiul Testament au fost pur culturale, românul fiind împins, probabil, și de „pasiunea clasicizantă” (Virgil Cândea), și de interesul față de textul scripturistic, iscat între învățați de disputele confesionale ale protestanților. Lucrează pe Septuaginta grecească (varianta aldină), într-o ediție protestantă apărută la Frankfurt pe Main în 1597. Preia în întregime împărțirea conținutului după această ediție (traduce și Stihurile la dumnezăescul David, care în Biblia de la București vor fi tipărite între psalmii 76 și 77), se străduiește să reproducă și aparatul
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
determinăm indirect variația acesteia. Analizând teoretic o serie de variabile, numite în lucrarea de față contextuale, Durkheim a presupus că ele sunt asociate cu o variație a anomiei: orașul este cu un nivel mai ridicat de anomie decât satul, comunitatea protestantă este mai anomică decât cea catolică, situația de necăsătorit sau căsătorit fără copii este mai anomică decât situația de căsătorit cu copii. În analizele cauzale empirice, sociologul francez nu utilizează anomia cu o entitate cauzală, ci variabilele contextuale citate mai
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
situația de căsătorit cu copii. În analizele cauzale empirice, sociologul francez nu utilizează anomia cu o entitate cauzală, ci variabilele contextuale citate mai sus făcând ipoteze asupra circuitelor prin care ele afectează variabila de explicat (sinuciderile). Prin ea însăși, religia protestantă nu are nici o influență directă asupra ratei sinuciderilor. Comunitatea protestantă, așa cum se prezenta ea în Europa în timpul lui Durkheim, era caracterizată printr-un grad mai ridicat de anomie decât comunitatea catolică și, din acest motiv, era asociată cu o rată
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
francez nu utilizează anomia cu o entitate cauzală, ci variabilele contextuale citate mai sus făcând ipoteze asupra circuitelor prin care ele afectează variabila de explicat (sinuciderile). Prin ea însăși, religia protestantă nu are nici o influență directă asupra ratei sinuciderilor. Comunitatea protestantă, așa cum se prezenta ea în Europa în timpul lui Durkheim, era caracterizată printr-un grad mai ridicat de anomie decât comunitatea catolică și, din acest motiv, era asociată cu o rată mai ridicată a sinuciderilor. Aceasta nu înseamnă că oriunde și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de mult monopol” asupra acestei limbi. Marianne Mesnil Își Începe analiza prin evocarea viziunii ,,etnocentrice” a lui Samuel Huntington (1991) și Henri Mendras (1997) asupra ,,clivajului” dintre Europa Occidentală și ,,cealaltă Europă”, răsăriteană, o viziune argumentată religios (creștinismul catolic și protestant versus ortodoxie și islam), precum și prin procesele istorice legate de națiune, capitalism și democrație. Potrivit lui Mesnil, este vorba aici despre o ,,maladie identitară”, cu rădăcini istorice coborâte până la Carol cel Mare, apoi la Marea Schismă și la cruciada din 1204
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lui Ceaianov - ,,țăranii ruși sunt cei care decid când și cât să muncească”, cu rezultatul unei economii de subzistență - ignoră valorizarea religioasă diferită a ,,muncii ca povară” În Rusia (un ritualism costisitor al țăranilor față de ,,bogata Biserică Ortodoxă”) În raport cu ascetismul protestant bazat pe ,,bucuria de a muncii” din Occident. În al doilea rând, Ceaianov nu ține seama - potrivit lui Streck - de experiența istorică a aservirii fiscale a țăranilor ruși, fapt care - la fel ca invaziile străine - ar fi făcut pe aceștia să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și cucerire, precum în epoca de constituire a imperiilor coloniale, pe când al doilea s-ar baza pe acțiunea rațională și pe mijloacele pașnice de exploatare a muncii. „Capitalismul rațional” ar fi rezultat din acțiunea valorilor corespunzătoare vocației asociate cu ascetismul protestant. Atunci când ascetismul a trecut din celulele monastice în viața cotidiană și a început să domine moralitatea mundană, el și-a afirmat contribuția la construcția uriașului cosmos al ordinii economice moderne. Capitalismul apare astfel odată cu și ca urmare a influenței exercitate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
crescânde între ordinea tehnico-economică, animată de un principiu al eficienței și raționalității funcționale, și ordinea culturală, în care un astfel de principiu nu numai că este respins, dar instituie și acel principiu alternativ care celebrează valori antiraționale sau antiintelectuale. Puritanismul protestant invocat de Max Weber a ajuns astfel într-o totală recesiune în societatea postindustrială datorită seducției consumeriste și exagerate a modernismului cultural, a individualismului hedonist și a marginalizării religiei ca sursă a reglementărilor morale. Tranziția spre societatea postindustraială este, conform
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
postcomunismului românesc, vol. I-II, Expert Project, Iași. Voicu, Mălina, 2005, Ce fel de bunăstare își doresc românii? Despre legitimitatea politicilor salariale din România, Expert Project, Iași. Wallerstein, Immanuel, 1979, The Capitalist World Economy, CUP, Cambridge. Weber, Max, 1993, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București. Williams, Raymond, 2005, Culture and Society, 1780-1950, Penguin Books, Londra. Wolf, Alison, 2002, Does Education Matter: Myths about Education and Economic Growth, Penguin Books, Londra. Zamfir, Cătălin, 2004, O analiză critică a tranziției: ce
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
că religia contribuie în două moduri la modelarea atitudinilor față de UE prin tipul de tradiție religioasă și prin practică religioasă. Astfel că aceia care trăiesc în țări predominant catolice și ortodoxe sunt mai înclinați să susțină UE, în timp ce rezidenții statelor protestante sunt mai puțin suportivi. Explicația rezidă în faptul că ortodocșii și catolici au o vocație universalistă mai puternică, iar cultura catolică a reprezentat un fundament comun al statelor care au format Comunitatea Economică Europeană. Pe de altă parte, aderența la
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
trăire religioasă nu implică neapărat dialectica polară sentiment/rațiune, așa cum a fost ea disputată de Hegel vs Schleiermacher 2. Este nu mai puțin adevărat că modernitatea postiluministă a coincis cu apariția unei noi discipline umaniste, la intersecția dintre spumosul revival protestant al filologiei, programele posttridentine de inculturație catolică, revoluția științelor naturii și istorism - toate proiectate pe o hartă geografică a cărei exactitate concura, pentru europeni, doar exhaustivul. Dincolo de patologiile pe care orice excese academice le generează, există un fapt relevat de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
De două veacuri Republica n-a încetat să fie în pericol! Tu spui că noi - „cărturarii” - trăim credința din „cuvinte”, dar- te-aș întreba provocator - cu ce altceva? La început n-a fost oare Cuvântul, iar nu fapta (și etica protestantă)? Ce ne-am face fără Cuvânt? Poți primi Euharistia fără mărturisire? Poți primi Botezul în absența Crezului? Poți lua ungerea din Taina Sfântului Maslu fără citirea Evangheliilor? De când mărturisirea „în cuvinte” reprezintă defectul „elitei”? Cum s-au mântuit tâlharul și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
explică incompletitudinea unora dintre argumentele sale. Volumul se lasă citit ca un pământ lagunar străbătut de ape, în care refluxul are o funcție cardinală. Cititorul parcurge ciclic diferite teze epistemologice, cum este cea a lui Max Weber (1864-1920) despre etica protestantă și spiritul capitalismului 2. Acestea nu par încadrate de un argument focal, capabil să-și centreze pe propria orbită argumentele-satelit. De la problema nașterii fizicii ca știință autonomă (¬12-¬14), cititorul este invitat după abia câteva pagini (¬19) la o digresiune
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
foarte complexă, dar Horia-Roman Patapievici ar fi putut să nu rateze măcar câteva considerații. În virtutea apartenenței declarate a autorului la tradiția Bisericii Răsăritene, era dezirabilă o confruntare a altor modele metafizice născute în interiorul creștinismului decât cele îndatorate scolasticii sau revoluției protestante. Unde se ascunde unicitatea teologică a Răsăritului? Lucian Blaga a surprins tensiunea acestei lumi încă neînțelese vorbind despre „inspirația sofianică” și „transcendentul care se coboară”. Păstrând mireasma tainei revelației, gânditorii ortodocși au refuzat obiectivarea conceptuală a Dumnezeirii și imaginarea divinului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]