1,395 matches
-
ținutul arădean fiind ținta invadatorilor în perioada decembrie 1918-aprilie 1919, atacurile soldându-se cu 90 de morți din rândul preoților, învățătorilor și țăranilor români. Pentru a le cinsti memoria, filiala Arad a Ligii Antirevizioniste a hotărât ridicarea unui monument. Viitorul protopop al Aradului, Florea Codreanu, a venit cu ideea culegerii numelor celor căzuți pentru a-i înscrie pe monument. Data de 17 mai a fost aleasă ca moment al sfințirii. Acea dată avea o însemnătate importantă în istoria Aradului. În acea
Crucea Martirilor Unirii din Arad () [Corola-website/Science/322715_a_324044]
-
Bărăi, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, a fost ridicată în anul 1879, pe locul unei biserici mici, tot din lemn. Biserica, construită din lemn, pe temelie de piatră, acoperită cu draniță, a fost sfințită provizoriu de Vasile Roșescu, protopop al Clujului. În anul 1941 biserica a fost tencuită, iar acoperișul refăcut din țiglă, pentru că, din pricina vechimii, dranița s-a spart și ploua atât în biserică, cât și în clopotniță. Contribuția a fost făcută de preotul Ioachim Pop, al șaptelea
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
Baia de Criș, Hunedoara|Baia de Criș]]. A fost îngropat cu funeralii naționale la [[13 septembrie]] în [[Panteonul Moților]] de la [[Țebea, Hunedoara|Țebea]], jud. Hunedoara, lângă "[[Gorunul lui Horea]]". La slujba de înmormântare au slujit 36 preoți, în frunte cu protopopii Mihălțanu (ortodox) din [[Brad]] și Balint (unit) din [[Roșia Montană, Alba|Roșia Montană]]. În fruntea convoiului funerar pășeau foștii comandanți militari ai românilor, care se mai aflau în viață: Simion Balint, Axente Sever, Mihai Andreica, Nicolae Corcheș și Clemente Aiudeanu
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
societății Österreichisch-ungarische Staatseisenbahngesellschaft. Nicolae Drăgălina a sugerat sinodului eparhial să nu fie cerută cedarea terenului, ci să fie propus un schimb de terenuri cu o suprafață mai mare din izlazul comunei Vasiova. În raportul din noiembrie 1897 către consistoriul diecezan, protopopul Maxim Popovici se pronunța pentru construirea mănăstirii vis-a-vis de izvor, pe teritoriul comunei Vasiova, și nu pe terenul situat mai sus de izvor. Persista însă problema ca izvorul să rămână pe teritoriul unei societăți private. Consistoriul diecezan i-a acceptat
Mănăstirea din Valea Godinovei () [Corola-website/Science/313820_a_315149]
-
(n. 6 august 1834, Chilioara — d. 10 decembrie 1914, Bocșa, Sălaj) a fost un protopop greco-catolic și vicar, publicist, presedintele la “Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni și “Astra” din Comitatul Sălaj. Tatăl său, Alexandru (1807-19 ianuarie 1869) născut în comuna Crăciunel de lângă Blaj, era prieten cu Vicarul Silvaniei Isidor Alimpiu (1824-1835). Acesta îi face Vicarului o
Alimpiu Barbulovici () [Corola-website/Science/323973_a_325302]
-
o vizită la Șimleu Silvaniei în vara lui 1830 și la sfatul lui se căsătorește cu fiica preotului din Prodănești în 1831. În anul următor este hirotonit preot pentru parohia Chilioara unde păstorește 38 de ani, un timp fiind și protopop de Oarța de Jos. În timpul păstoririi sale în localitatea Chilioara, conform recensământului din Trasilvania, în anul 1850 localitatea avea 609 suflete din care 603 erau greco-catolici, 6 reformați, iar ortodocși nici unul. Pr. Alexandru Barboloviciu a avut 4 feciori și 3
Alimpiu Barbulovici () [Corola-website/Science/323973_a_325302]
-
În anul 1861 a fost invitat la Congresul Național al Astrei de la Sibiu, la care însă nu se știe dacă a participat. La 6 septembrie 1873 episcopul de Gherla îl numește pe A. Barbulovici vicar al Silvaniei, paroh al Șimleului, protopop de Crasna și Valcău. La fel ca si Demetriu Coroianu, a fost și el președinte al Departamentului Astrei din Silvania, cele două adunări generale ale Astrei din 1878 și 1908 de la Simleu având loc sub conducerea să. În 1871 a
Alimpiu Barbulovici () [Corola-website/Science/323973_a_325302]
-
sa vizită canonică a bisericilor greco-catolice ucrainene din Bucovina. El a celebrat liturghii la Cacica, Rădăuți și Câmpulung Moldovenesc (în biserica romano-catolică). A vizitat de asemenea parohia Sadău (păstorită de preotul Vasile Stoica), parohiile Runcu și Maidan (administrate de preotul protopop Nicolae Nicolaișen), Clit (păstorită de preotul Ioan Voloșciuc), Siret și Gropeni (păstorite de preotul Vitali Popovics), Moldovița, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei (păstorite de preotul Ilie Veneciuc). Episcopul a oficiat diferite slujbe religioase în fiecare parohie. În prezent, Vicariatul Greco-Catolic
Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317452_a_318781]
-
în chip minunat de o boală necruțătoare, drept mulțumire, zidește în 1750 actuala biserică a mănăstirii, alături de cea veche, mai mare și mai trainică. Iarna grea a anului 1777, alungă călugării de la Partoș. Mănăstirea revine la viață în 1782 când protopopul Jebelului, Ioan Șuboni, ca prinos de recunoștință, lasă unui bun meșter să zugrăvească, chipul sfântului, această icoană păstrându-se până astăzi. În anul 1944, sub îngrijirea Episcopiei Timișoarei, se reia viața monahală, așezându-se aici câteva călugărițe. În timpul regimului comunist
Mănăstirea Partoș () [Corola-website/Science/330218_a_331547]
-
-și rămână fidel lui însuși. Deși foarte apropiat și înțelegător cu cei de bună credință, devenea inflexibil în fața unor seminariști cu purtări neadmisibile, indiferent cât de tari și suspuși erau ocrotitorii lor din ierarhie. A fost transferat în 1947, în calitate de protopop la București. Îndată s-au strâns în jurul dânsului mulți studenți valoroși, înjghebându-se un fel de universitate liberă, în care rectorul și profesorul de filosofie era Tit Liviu Chinezu, iar spiritualul era monseniorul Vladimir Ghika. În 28 octombrie 1948 Tit
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
a și murit, bolnav și înghețat. Documentele cercetate recent de către Biserica Română Unită arată că Tit Liviu Chinezu a petrecut până în ultima zi de viață alături de colegii săi episcopi și că a fost mărturisit cu o zi înainte, de către Părintele protopop de Reghin (viitorul mitropolit greco-catolic și cardinal) Alexandru Todea. Drept dovadă stă și mărturia Părintelui Coriolan Tămâian reținută de Postulatura care cercetează cauza de canonizare a episcopului-martir. "În 12 ianuarie 1955 i s-a făcut rău [episcopului Chinezu], nu mai
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
Târgu Mureș - d. 13 ianuarie 1916, Budapesta) a fost episcop greco-catolic al Episcopiei de Lugoj și apoi al Episcopiei de Gherla. Vasile Hossu s-a născut la Târgu Mureș în data de 30 ianuarie 1866, părinții săi fiind Vasile Hossu, protopop districtual și Maria (născută Sebeni). A fost văr primar cu "Ioan Hossu", preotul din Milaș, tatăl viitorului episcop cardinal Iuliu Hossu, martir al Bisericii Române Unite cu Roma. Vasile Hossu a urmat clasele primare la școala reformată din Târgu Mureș
Vasile Hossu (episcop de Gherla) () [Corola-website/Science/309052_a_310381]
-
Română; reînnodarea legăturilor frățești cu toate Bisericile ortodoxe; promovarea relațiilor ecumenice cu Bisericile creștine etc. La chemarea Patriarhului Justinian adresată credincioșilor greco-catolici, la 1 octombrie 1948, s-au adunat la Cluj într-o sală de sport 37 de preoți și protopopi greco-catolici, care au semnat o declarație de revenire în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, pe motiv că nu mai doresc să primească ordine de la "Roma imperialistă". La 3 octombrie, același an, trimișii lor s-au prezentat sub escorta poliției la București, înaintea
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
teatru televizat și radiofonic. A lecturat timp de mulți ani o parte din textele documentarelor prezentate în emisiunea "Teleenciclopedia", difuzată de Televiziunea Română. Actrița a fost descendenta unei familii de intelectuali români transilvăneni. A fost botezată de Ion Agârbiceanu, pe atunci protopopul greco-catolic al Clujului. a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1958, la secția Arta actorului, sub îndrumarea Irinei Răchițeanu. A fost repartizată împreună cu întreaga promoție la Piatra Neamț. Teza de doctorat a Luciei Mureșan se intitulează "Rolul
Lucia Mureșan () [Corola-website/Science/320005_a_321334]
-
Sfântul Ladislau a fost consacrată în data de 27 iunie 1821 de episcopul Ladislaus Köszeghy von Remete, episcop de Timișoara între 1800-1828. 2.Biserica ortodoxă sârbă cu hramul Sfântul Nicolae a fost sfințită în data de 2 decembrie 1827 de protopopul de Timișoara, Iovan Vasici. 3.Biserica ortodoxă română cu hramul Pogorârea Sfântului Duh sfințită în anul 1992 de către mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Variaș se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Variaș, Timiș () [Corola-website/Science/301408_a_302737]
-
295 de familii de albine. Teodor Șușman sn. a intrat în conștiința colectivă în anii ’20, când a militat pentru împroprietărirea moților cu pădurile și pășunile ce aparținuseră până atunci unor mari proprietari din Imperiul Austro-Ungar. Împreună cu Amos Frâncu și protopopul ortodox Aurel Munteanu, a organizat la Huedin mai multe adunări ale moților, iar în 1925 au mers în audiență la Regele Ferdinand I. Soluționat pozitiv, demersul l-a transformat pe Teodor Șușman într-un personaj foarte popular, cu un mare
Teodor Șușman (senior) () [Corola-website/Science/319788_a_321117]
-
august 1971 a participat la înmormântarea unchiului ei, Ioan Zehan, la Solovăstru. Slujba de înmormântare, la care conform documentelor Securității au participat circa 4.000 de persoane, a fost oficiată de episcopul clandestin Alexandru Todea, care a ținut și predica. Protopopul ortodox al Reghinului, Mihai Ciobanu, neliniștit de activitatea pastorală a episcopului Todea, s-a exprimat astfel: „"Îl trimit eu de unde a venit"” (adică la închisoare). Este doctor honoris causa al Universității Naționale de Muzică București și al Universității Babeș-Bolyai din
Virginia Zeani () [Corola-website/Science/298701_a_300030]
-
al XVII-lea. A fost o biserică de lemn, în care a slujit preotul Bucur Cretu până în anul 1731 când acesta a fost transferat la Biserică Ortodoxă din Brașovul Vechi, iar la vârsta de 90 de ani a fost numit Protopop al Brașovului. Probabil pentru că bisericuța de lemn era deteriorată, credincioșii din Purcareni la anul 1797 iunie 3 și-au ridicat, pe locul celei vechi, o biserică de piatră acoperită cu șindrila și care avea hramul "Înălțarea Domnului". În vremea aceea
Purcăreni, Brașov () [Corola-website/Science/300958_a_302287]
-
(n. 1852, Câmpulung Muscel - d. 12 decembrie 1934, București) a fost un pictor și muralist român, fratele sculptorului Dimitrie D. Mirea. a fost cel de-al doilea din cei 12 copii ai protopopului Dimitrie Ionescu Mirea. A studiat la Școala de Belle-Arte București cu Theodor Aman, luând lecții simultan cu medicul Carol Davila. La recomandarea doctorului Carol Davila, a participat la Războiul de Independență (1877-1878), ca pictor atașat Cartierului General al armatei, alături de
George Demetrescu Mirea () [Corola-website/Science/308735_a_310064]
-
a fost hirotonit pentru Arhidieceza Română Unită de Alba Iulia și Făgăraș. După hirotonirea sa ca preot, l-a ajutat pe ordinarius-ul arhidiecezan, mai întâi Pr. George Dănilă, fostul său rector la Academia de Teologie, și apoi pe Alexandru Todea, protopopul Reghinului, devenit din noiembrie 1950 episcop. În acea perioadă a călătorit prin întreaga arhidieceză, culegând date din parohii și protopopiate, despre preoții și călugării întemnițați, despre situația călugărițelor și a credincioșilor rezistenți (netrecuți la Biserica Ortodoxă Română), reușind să comunice
George Guțiu () [Corola-website/Science/299297_a_300626]
-
a remarcat și prin zelul cu care a contribuit la înzestrarea bisericii greco-catolice din sat cu obiecte de podoabă, icoane, vitralii etc. A fost un general maior în armata austro-ungară, născut la Racovița în anul 1856, fiul lui Petru Florianu, protopopul greco-catolic al Racoviței. A decedat în anul 1921 la Viena. Născut în 1802 dintr-o familie de grăniceri, după absolvirea "Școlii comunale germane" din Racovița, și-a continuat studiile la "Școala normală" a Regimentului I grăniceresc român de la Orlat, după
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
care i-a cauzat ulterior moartea. Acestuia i-au urmat Petru Oprișiu junior în perioada 1852 - 1875 și mai apoi Iosif Oprișiu (1877 - ?) din a cărui căsătorie cu Rafira s-a născut Leonte. Leonte Opriș s-a căsătorit cu fiica protopopului Valeriu Florianu din Racovița, Felicia-Dorina(n.08/feb/1896 - Racovița - d.06/feb/1966 - Alba Iulia). Felicia este înmormântată în cavoul familiei Florianu din Racovița alături de părinții ei și frații tatălui său, de Petru Florianu, generalul-maior Dionisie Florianu și de
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
drepturile sale. Ca urmare el se stabilește la Orlat în calitate de director al Școlii normale, al cărui elev fusese în urmă cu o jumătate de veac. Aici leagă strânse prietenii cu intelectualitatea sibiană a vremii: Visarion Roman, asesorul judiciar Ioan Crețu, protopopul Sibiului Ioan V. Rusu, etc. Într-o scrisoare adresată lui Vasile Nașcu și P. Tanco, Moise Panga descrie viața din Mărginime: O dată cu înființarea "Astrei", Moise Panga devine membru ordinar și mai apoi chiar membru de onoare al acestei instituții culturale
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
actuale, prin strădania sa pictându-se iconostasul de către pictorul Octavian Smigelschi și procurându-se orologiul din turnul ei, ceas care funcționează și în ziua de azi. Din 3 decembrie 1912 și până în 1 iulie 1931 a îndeplinit și funcția de protopop al Districtului protopopesc al Arpașului de Jos, cu sediul în Racovița, precum și cea de președinte al forului judiciar al aceluiași protopopiat. Printre primii care l-au felicitat cu prilejul numirii în noua funcție, a fost scriitorul Ion Agârbiceanu. Astfel: În
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
al băncii "Suru" din Racovița, ca președinte al Composesoratului de pădure "Braniștea" etc. Nu mai puțin laborioasă a fost activitatea pe care a desfășurat-o pe tărâm școlar și cultural. Ca învățător și mai apoi în calitate de catehet în perioada 1891-1940, protopopul Florianu a educat generații întregi de racoviceni în spiritul moralei creștine, în spiritul cinstei și al omeniei, al dreptății și iubirii față de neam și țară. Paralel cu aceste funcții a îndeplinit sporadic și funcția de președinte al Senatului școlar local
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]