1,136 matches
-
paharul băut, la ținutul furculiței, la masa de joc, dar mai ales În timpul conversației. Reguli ferme, de neîncălcat, În funcție de locul ales spre a consfinți poziții sociale, prestigiu, celebritate. Dar cine e doamna pe care o tot cităm? Catherine Gore (1799-1881), prozatoare celebră În epoca despre care vorbim, Întrupare a viselor frumoase pentru orice tânără din Londra sau Paris. Fiica unui negustor de vinuri ajunge la nici 30 de ani În piscul notorietății pe două căi, una mai netedă decât alta: o
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
În orașul Caen, iar apoi foamea, mizeria, nebunia. Despre stingerea fostului astru scrie pagini de o extraordinară sensibilitate Virginia Woolf, În acea raritate bibliofilă, volumul de numai câteva pagini tipărit la New York În 500 de exemplare, cu semnătura autoarei. Marea prozatoare Îl surprinde În toată splendoarea sa tragică. Înfometat, cu gândul doar la câțiva biscuiți, pentru care Își vinde ultima comoară și bucurie, cutia cu tutun de prizat, tot mai neglijent Îmbrăcat, cu un fular negru În jurul gâtului, mirosind respingător, cu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
DOINA, Jela (1.III.1951, Vadu, j. Constanța), prozatoare, publicistă și traducătoare. Este fiica Tudorei (n. Gămălan) și a lui Ion Enache, contabil. Urmează studii elementare și medii în Vadu, Lumina și Năvodari, apoi Facultatea de Limbi Străine a Universității din București, secția franceză-română (1970- 1974). După absolvire, predă
DOINA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286814_a_288143]
-
DRĂGAN, Ioana (10.VIII.1969, București), prozatoare și eseistă. Este fiica actriței Ioana Drăgan și a regizorului de film Mircea Drăgan. A absolvit Liceul de filologie-istorie „Zoia Kosmodemianskaia” (1987) și este licențiată a Facultății de Litere a Universității din București (1993). Și-a luat doctoratul în filologie
DRAGAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286842_a_288171]
-
la figurat, dar uneori și la propriu) cu mult calm narativ ori sunt lăsate să suporte brutalitățile și sadismele altora, preponderent masculine. Vietățile și femeile devin astfel victime predilecte, pe un fundal al mizeriei materiale și morale, desenat aproape naturalist. Prozatoarea are un auz fin, vorbele „eroilor” relevându-le pregnant condiția socială și intelectuală, esența tipologică. Poveștile Monei (1999) e o construcție mai ambițioasă și, evident, mai matură, ilustrând talentul epic și disponibilitățile autoarei. Trei secvențe, trei „povești” au în centru
DRAGAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286842_a_288171]
-
Turcia, și o a treia, vârstnică și grav bolnavă, epavă a unei existențe eșuate. Personajele sunt complexe, cu zone de lumină și umbră, ceea ce le face verosimile și autonome în raport cu creatorul lor. E de presupus că, nu peste multă vreme, prozatoarea va trece la roman. În studiul Romanul popular în România. Literar și paraliterar (2001), D. investighează, metodic și efectuând chiar statistici, un subdomeniu al literaturii „de consum” intens frecventat în secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX
DRAGAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286842_a_288171]
-
colaborând la numeroase publicații din țară („România literară”, „Steaua”, „Echinox”, „Familia”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a.), dar și din Ungaria, Polonia, Iugoslavia etc. În 1971 devine, alături de Romulus Guga, Mihai Sin ș.a., redactor-fondator al revistei „Vatra”. În 1987, urmându-și soția, prozatoarea Maria Mailat, se stabilește în Franța. La Paris face diverse meserii, stagii de specializare în IT, sociologie, redactare pe computer etc. După ce urmează cursurile Institutului Francez de Presă al Universității Paris II, colaborează sporadic la Radio France Internationale, inițiază publicații
CULCER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286566_a_287895]
-
, Elena (10.VIII.1924, Chișinău), prozatoare și autoare dramatică. După absolvirea Universității de Stat din Moldova (1956) a lucrat în Ministerul Culturii, apoi a fost redactor-șef al Editurii Cartea Moldovenească (din 1961) și director al Editurii Lumina (1966-1979). Debutează în 1952, publicând poezii, nuvele, piese
DAMIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286669_a_287998]
-
, Mariana (pseudonim al Marianei Găină; 1.XI.1956, Prisăcani, j. Iași), poetă și prozatoare. Este fiica Nataliei și a lui Nicolae Găină. După absolvirea Liceului Industrial „Victoria” din Iași (1976), urmează Facultatea de Litere a Universității „Al. I. Cuza”, luându-și licența în 1981. Profesoară la Comarna (județul Iași), secretar literar la Teatrul Național
CODRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286322_a_287651]
-
COMĂNEANU, Anca Delia (10.XII.1958, București), prozatoare și autoare de teatru. Este fiica Olimpiei Comăneanu, economistă, și a lui Gheorghe Comăneanu, inginer; s-a căsătorit cu scriitorul Hanibal Stănciulescu. Urmează Liceul „Gheorghe Lazăr” din București (promoția 1978) și își continuă studiile (1978-1983) la Institutul Politehnic din același
COMANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
un festival de specialitate, la New York, în 1997. A colaborat cu proză și articole la „Suplimentul literar și artistic al «Tineretului liber»”, „Contrapunct”, „România literară”, „Luceafărul”, „Zig-zag”, „Tineretul liber”, „Masculin”, precum și la Radio România și BBC. C. a debutat ca prozatoare cu micul roman Justin, „scris cu o mână foarte exersată” (Alex. Ștefănescu) și purtând girul - prin textul de prezentare imprimat pe coperta a patra - criticului Ov. S. Crohmălniceanu. Fabula narațiunii e o reconstituire ficțional biografică: ultimii ani ai vieții unui
COMANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
prozastică moderat „revoluționară”. Justin este un roman despre putința descoperirii adevărului și despre „utilitatea” acestuia. Mai este, totodată, și o cronică, cu valoare generală, a mizeriei și neputinței viețuirii omenești, dar și a eroismului nespectaculos, ivit din statornică onestitate lăuntrică. Prozatoarea recurge la procedeul identității glisante, incerte, multiple, acreditează o „convergență” a personajelor, acestea apărând ca variațiuni ale unei teme unice: mântuirea personală. C. a preluat mult din arsenalul Noului Roman francez, dar a făcut-o cu o finalitate specifică. În
COMANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
naturalețea situațiilor, ca una dintre producțiile izbutite de „umor popular” din anii ’90. SCRIERI: Justin, București, 1990; Miercuri, joi pe strada circulară, pref. Hanibal Stănciulescu, București, 1998. Traduceri: Voltaire, Dicționar filosofic , Iași, 2003. Repere bibliografice: Ion Bogdan Lefter, Cum debutează prozatoarele: o strategie de șoc!, CNP, 1990, 23; Mona Momescu, Dialogul, TMS, 1991, 8; Ovid S. Crohmălniceanu, Joacă și seriozitate, LCF, 1991, 15; Alex. Ștefănescu, Întâmplări cu filosofi, RL, 1991, 32; Alex. Ștefănescu, Cărți primite la redacție, RL, 1998, 47; Al.
COMANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
, Lena (18.VI.1909, București), prozatoare. Este fiica Julietei (n. Potop) și a lui Constantin Constante, profesor. După ce urmează școala elementară de la „Pitar Moș” și Liceul „Regina Maria” în București, face studii universitare la Școala de Arte Frumoase, unde îl are profesor pe Dimitrie Gusti. A
CONSTANTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286364_a_287693]
-
, Marta (pseudonim al Martei Pop; 31.I.1930, București), prozatoare. A absolvit Facultatea de Matematică-Fizică din București în 1956. A debutat cu volumul de proză scurtă Geamantanul din America, în 1969. Acesta, precum și următorul, Câinele și gramofonul (1973), dezvăluie o autoare extrem de înzestrată pentru genul scurt, amestecul de ironie, duioșie
COZMIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286461_a_287790]
-
care unica soluție de supraviețuire morală și spirituală este „hazul de necaz”. În volumele Cocoșul de apă (1971), Porțile vântului (1975), Degetarul de ceață (1976), Croitorul de povești (1980; Premiul Uniunii Scriitorilor) ș.a., se înfățișează o altă latură a personalității prozatoarei, surprinsă de la început de critici, și anume aceea de „om sălbăticit de dorul copilăriei” (Dana Dumitriu). Aici autoarea nu se limitează la repovestirea sau modernizarea poveștilor clasice, ci propune eroi originali, care farmecă prin umor, imaginație și spirit ludic. SCRIERI
COZMIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286461_a_287790]
-
, Sandra (9.I. 1898, Hârșova - 17.VII.1987, București), prozatoare. Fiică a Mariei (n. Găitan) și a lui Constantin Oancea, mare proprietar, C. (al cărei prenume la naștere e Constanța) se căsătorește după absolvirea liceului cu inginerul Virgil Cotovu și locuiește aproape două decenii la Constanța, unde duce o existență
COTOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286451_a_287780]
-
CRĂSNARU, Daniela (14.IV.1950, Craiova), poetă și prozatoare. Este fiica Victoriei (n. Dancău) și a lui Petre Crăsnaru, farmacist. După ce urmează Liceul „Nicolae Bălcescu” din Craiova (1965-1969), va absolvi Facultatea de Filologie a Universității din același oraș (1973). Debutează în revista „Ramuri”, în 1967, iar editorial în 1973
CRASNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286479_a_287808]
-
, Mioara (pseudonim al Mariei Elena Gorea; 6.IX.1923, București), poetă și prozatoare. S-a născut într-o familie de intelectuali: tatăl, avocat, era originar din Craiova, iar mama, Erna, era fiica ziaristului B. Brănișteanu. C. face primele clase la școala de lângă biserica Popa Rusu și pe cele superioare la Liceul „Regina Maria
CREMENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
BELIGAN, Marica (1943, La Louvière, Belgia - 27.II.1993, București), prozatoare și traducătoare. Este fiica baroanei Jeanne de Siemmons și a lui Petru Pop. A urmat cursuri de artă dramatică la Conservatorul din Bruxelles. La 13 ani debutează, în Belgia, cu un volum de nuvele, apărut la editura Leclerc. În 1965
BELIGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285687_a_287016]
-
, Maya (22.V.1926, Lugoj), prozatoare. Este fiica Alexandrinei (n. Siminescu) și a lui Tiberiu Belciu, funcționar. B. face liceul la Caransebeș, Craiova și Timișoara („Notre-Dame” și „Carmen Sylva”), după care urmează cursurile Facultății de Drept din Cluj. Va absolvi doi ani la Facultatea de Medicină
BELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]
-
, Anamaria (15.XI.1958, București), prozatoare. Este fiica Danei Lovinescu (n. Crivetz) și a actorului Radu Beligan. A absolvit secția de regie film (promoția 1981) a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică din București. În 1982 părăsește România și, după șapte luni de lagăr în Germania
BELIGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285689_a_287018]
-
, Annie (1.V.1927, București), prozatoare, traducătoare și poeta. Provine dintr-o familie de intelectuali: tatăl - medic, mama, de origine elvețiană, stabilită, prin căsătorie, în România în 1920. Urmează liceul la Scoala Centrală de Fete din București, unde susține și bacalaureatul (1945). Face studii universitare de
BENTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285700_a_287029]
-
, Danuta (31.I.1920, Vilnius, Lituania - 20.VIII.1992, Varșovia), prozatoare, traducătoare și eseistă poloneză. Începe Facultatea de Medicină în 1937 la Universitatea din Poznan și o termină în 1943 la București, unde emigrase din cauza războiului. Lucrează apoi, ca medic și director de spital, în sate din Moldova, până în 1945, când
BIEŃKOWSKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285735_a_287064]
-
BIRĂESCU, Aquilina (30.VI.1948, Cerneteaz, j. Timiș), prozatoare. Este fiica Iconiei și a lui Vasile Micșan, funcționar. După absolvirea (în 1973) a Facultății de Filologie, secția română-franceză, a Universității din Timișoara, lucrează ca bibliograf la Biblioteca Județeană Timiș. A fost soția scriitorului Traian Liviu Birăescu. A mai semnat
BIRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285743_a_287072]