1,136 matches
-
țin foarte mult și care, deși sunt traduse în multe limbi și au avut cronici foarte bune la apariția lor îndepărtată din 1977 și 1982, nu sunt omologate în spațiul literar românesc; vreau să spun că nu sunt considerată și prozatoare. Pe de altă parte, am scris destul de mult și destul de greu la o carte la care lucrez de mai mulți ani, un eseu. A.B. Ce așteptați de la 2012 ? Veți termina "Fals tratat de manipulare"? Aștept să termin această carte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Colecția INOROG 44 Georgeta Horodincă (19302006) a avut o activitate susținută de eseistă, prozatoare și critic literar. A debutat în 1950 cu monografia Sartre. A publicat în România monografia Dimitrie Anghel, eseurile Structuri literare (1970), romanul Somnambulii soarelui (1981). Fost secretar al Uniunii Scriitorilor, a obținut în 1979 Premiul Academiei Române pentru culegerea de nuvele
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
populată de oameni, de peisaje puse în mișcare, parcă pentru ea, într-o demonstrație a resurselor apte să țină la respect halucinațiile, incomod balast pentru bunul mers al narațiunii. O problemă de echilibru, foarte delicat, nu dă astâmpăr conștiinței de prozatoare experimentată. Oricât de obișnuită, acum, cu urmările tranchilizantelor, inclusiv cu lunecarea spectrală în vis, ea nu vrea să piardă nimic din substanța vitală de care sunt impregnate segmentele autobiografice recuperate din zborul anilor. Nu vrea ca fragilitatea făpturii cotropite de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
, Irina (5.III.1919, Balan, azi Malinovskoe, j. Bălți - 20.X.1994, Chișinău), poetă și prozatoare. Este fiica lui Teodor Stavschi, agricultor. Urmează cursuri la Academia de Arte Frumoase din Iași (1939-1940) și la Universitatea din Cernăuți (1946-1947) și va absolvi Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1960). Debutează în 1935, la revista școlară „Crenguța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289892_a_291221]
-
, Ada (21.XII.1915, Români, j. Vâlcea - 23.VII.1990, București), prozatoare și traducătoare. Este fiica Leliei (n. Orleanu) și a lui Constantin Marinescu, inginer silvic. Urmează școala primară și primele clase de liceu la Râmnicu Vâlcea, apoi la Constanța, unde susține bacalaureatul în 1933. După absolvirea Facultății de Litere și Filosofie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288591_a_289920]
-
BIRĂESCU, Aquilina (30.VI.1948, Cerneteaz, j. Timiș), prozatoare. Este fiica Iconiei și a lui Vasile Micșan, funcționar. După absolvirea (în 1973) a Facultății de Filologie, secția română-franceză, a Universității din Timișoara, lucrează ca bibliograf la Biblioteca Județeană Timiș. A fost soția scriitorului Traian Liviu Birăescu. A mai semnat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285743_a_287072]
-
în 1973) a Facultății de Filologie, secția română-franceză, a Universității din Timișoara, lucrează ca bibliograf la Biblioteca Județeană Timiș. A fost soția scriitorului Traian Liviu Birăescu. A mai semnat Ara Mușat. A debutat cu versuri în „Orizont” (1970), iar ca prozatoare în volumul colectiv Drumul cel mare (1985). Pariu cu viitorul (1989) este un volum de proză scurtă, populat cu personaje dilematice, de obicei intelectuali și bătrâni, care trăiesc drame mai grave sau mai mărunte, provocate de nevoia adaptării la o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285743_a_287072]
-
, Vera (1.I.1917, Cotileu-Hotin - 28.I.1999, București), prozatoare și publicistă. Urmează cursurile liceale la Hotin. Până la război lucrează ca soră de caritate la Piatra Neamț și Roman, iar după aceea, ca directoare a unui orfelinat. Face studii la Școala de Literatură „M. Eminescu” din București (1957-1960). Este redactor la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287464_a_288793]
-
camere, cu săli de bucătărie și celelalte necesare unui trai confortabil, găzduiește anual câte 12 scriitori din Europa, câștigători ai unor burse de creație de până la trei luni, oferite de Conseil Général, Département du Nord. Colega noastră din Trenul Literaturii, prozatoarea franceză Annie Saumont, a stat aici în octombrie și decembrie 1997 și ne asigură, într-o scurtă luare de cuvânt, că s-a simțit excelent. A scris trei nuvele și și-a revăzut trei cărți în vederea unor reeditări. Minionă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
fără a exclude Ermitajul, firește. Este trecut de ora 22.00, dar pare amurgit doar, un aer lăptos învăluie clădirile înșirate pe chei. Vaporașe pe râul Fontanka, lume, la bord, care petrece, și noi discutăm despre destinul literaturii ruse, despre prozatoarea Tatiana Tolstaia, despre asociațiile de scriitori - vreo 25 în întreaga Rusie: cu Uniunea Scriitorilor Ortodocși și cu Uniunea Scriitorilor Sovietici... Pornografia și literatura de „capă și spadă” (gen Abdullayev) sufocă piața de carte, ca și în România. Au apărut mulți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
costisitoare inițiativă din partea gazdelor să-i reunească pe toți la Berlin, dar probabil, la cât s-a cheltuit până acum, un milion de dolari în plus n-a mai contat. Tot la Berliner Ensemble Theater discut cu Carmen Francesca Banciu - prozatoare optzecistă, stabilită la Berlin de mai mulți ani, unde a dobândit ceva notorietate literară, și cu Ingrid Băltăgescu, critic și profesor de română la Universitatea din Berlin, care se arată deosebit de interesată de aventurile noastre prin Europa... VASILE GÂRNEȚ: O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
José Saramago (Editura Polirom, 2011) . Printre alte titluri traduse din portugheză și engleză se numără Bunele intenții, de Augusto Abelaira (Editura Edinter, 1991), și Oameni de preț, de Joyce Carol Oates (Editura Universal Dalsi, 1997). Mirela Stănciulescu a debutat ca prozatoare în anul 2007, cu romanul Copilul de foc (Editura Ex Ponto), pentru care a primit Premiul de Debut al Asociației Scriitorilor din București, și a publicat în același an un al doilea roman, Cine ești tu? (Editura Vinea). A publicat
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
de downlander, de duh nemuritor venit din adâncurile pământului și care cutreieră un întreg arbore genealogic, intrând vampiristic, pe la 1460, în sângele unor personaje ale epocii, migrând, cu scurte pauze, până în zilele noastre. Această situare narativă constituie un prilej pentru prozatoare de a-și etala, fără ostentație, o erudiție medievalistică și o capacitate inventivă de invidiat, de care nu sunt străine studiile de specialitate cuprinse în cărțile sale anterioare. Pentru cititorul filolog, trecerea prin istorie devine incitantă și chiar se resimte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
, Silvia (15.VI.1934, București), prozatoare. Este fiica Alexandrinei (n. Moșu) și a lui Ștefan Niculescu, muncitor. Învață în București, unde termină o școală pedagogică și apoi una de statistică. În 1962 își ia licența la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, secția critică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286231_a_287560]
-
, Silvia (21.X.1931, București), prozatoare. Este fiica Anei (n. Orban) și a lui Negip Kerim. Urmează cursurile Liceului „Zoe Romniceanu” (1942-1949), după care se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din București, secția limba și literatura franceză, pe care o va absolvi în 1954
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287710_a_289039]
-
, Sonia (11.VI.1928, București), prozatoare și jurnalistă. Părinții săi sunt Czica (n. Schulman) și Alfred Follender, cineast. Învață la Liceul „Sf. Iosif” și, din 1940, la Liceul „Focșăneanu” din București. În 1942 a fost deportată cu părinții în Transnistria. După război își ia bacalaureatul, devine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288636_a_289965]
-
Fondează și conduce Editura Papyrus din Tel Aviv. În 1978 și în 1979 a fost distinsă cu premiul special oferit de Președintele statului Israel. Este membră a Asociației Scriitorilor Israelieni de Limba Română din Tel Aviv. P. dobândește recunoașterea ca prozatoare în urma publicării, la Tel Aviv (1980) și la București (1992), a volumului autobiografic Evrei, treceți Nistrul! (Însemnări din deportare). Evocarea cuprinde un dosar de existență, specie care ține de literatura-document. Cum lagărul din Transnistria, funcționând pe teritoriul unei foste ferme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288636_a_289965]
-
, Gina (18.III.1927, Bacău), prozatoare și eseistă. Este fiica Lorei Sebastian (n. Adelstein), profesoară de pian, și a lui A. Sebastian, economist. Urmează la Bacău Liceul de Fete, apoi Liceul Evreiesc, absolvit în 1944. Licențiată a Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289591_a_290920]
-
de factură modernă Poate mâine..., caracterizată de o observație percutantă, sensibilitatea asociindu-se cu luciditatea. Modalitățile de relatare (monologul, fragmentele dialogate, povestirea la persoana a treia) favorizează schimbarea unghiului de analiză, autoanaliza și, mai ales, observarea personajelor din diverse perspective. Prozatoarea împrumută formula jurnalului pentru a susține miza autenticității, incluzând astfel fapte, note de lectură și reflecții cotidiene, iar dramatismul este accentuat de interogații neliniștitoare. Tensiunea narațiunii provine și din intercalările temporale frecvente, și din distanța în timp între însemnări succesive
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289591_a_290920]
-
fapte, note de lectură și reflecții cotidiene, iar dramatismul este accentuat de interogații neliniștitoare. Tensiunea narațiunii provine și din intercalările temporale frecvente, și din distanța în timp între însemnări succesive. Mare pondere au elementele autobiografice: protagonista, Mimi Janculovici, este o prozatoare cu un debut amânat, cauza fiind imposibilitatea de a scrie, cu acceptarea compromisurilor inerente, în perioada totalitară românească. Trimiterile la tarele epocii vizează câteva aspecte caracteristice, printre ele presiunile exercitate asupra oamenilor pentru a accepta colaborarea cu Securitatea. Culegerea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289591_a_290920]
-
cu un sfârșit nefericit, este trăită plenar, cu bucurie și freamăt adolescentin și, în același timp, e iubirea unor oameni maturi și cultivați, bogați sufletește. Există în roman numeroase elemente autobiografice (emigrarea în Israel, debutul târziu al personajului central ca prozatoare etc.) și inserții privind corupția, meschinăria, societatea de consum, alteritatea ș.a. În ceea ce privește formula pentru care optează S.A., accentul cade pe corespondență: scrisorile dintre Natalia și Pierre dau savoare ficțiunii, au o amprentă intelectualistă, asumându-și afinitatea cu operele mai multor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289591_a_290920]
-
RĂDULESCU, Dorina (25.V.1909, Roznov, j. Neamț - 21.VIII.1982, București), prozatoare, poetă și publicistă. Este fiica Mariei și a lui Isac Rudich. Prin 1922-1923, în casa familiei din strada bucureșteană Labirint se ținea un cenaclu, al cărui animator era B. Fundoianu și pe care îl frecventau Ilarie Voronca, Victor Brauner, Claude
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289099_a_290428]
-
DRĂGAN, Ioana (10.VIII.1969, București), prozatoare și eseistă. Este fiica actriței Ioana Drăgan și a regizorului de film Mircea Drăgan. A absolvit Liceul de filologie-istorie „Zoia Kosmodemianskaia” (1987) și este licențiată a Facultății de Litere a Universității din București (1993). Și-a luat doctoratul în filologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286842_a_288171]
-
la figurat, dar uneori și la propriu) cu mult calm narativ ori sunt lăsate să suporte brutalitățile și sadismele altora, preponderent masculine. Vietățile și femeile devin astfel victime predilecte, pe un fundal al mizeriei materiale și morale, desenat aproape naturalist. Prozatoarea are un auz fin, vorbele „eroilor” relevându-le pregnant condiția socială și intelectuală, esența tipologică. Poveștile Monei (1999) e o construcție mai ambițioasă și, evident, mai matură, ilustrând talentul epic și disponibilitățile autoarei. Trei secvențe, trei „povești” au în centru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286842_a_288171]
-
Turcia, și o a treia, vârstnică și grav bolnavă, epavă a unei existențe eșuate. Personajele sunt complexe, cu zone de lumină și umbră, ceea ce le face verosimile și autonome în raport cu creatorul lor. E de presupus că, nu peste multă vreme, prozatoarea va trece la roman. În studiul Romanul popular în România. Literar și paraliterar (2001), D. investighează, metodic și efectuând chiar statistici, un subdomeniu al literaturii „de consum” intens frecventat în secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286842_a_288171]