1,374 matches
-
kilometri de oraș, un sat mare, cu gospodării frumoase și am locuit într-o cămăruță la Costică Voicu, o familie cu care ne-am acomodat repede și ne-am înțeles bine. Ca toți locuitorii așezării, familia Voicu avea livezi de pruni, făcea mii de litri de țuică, pe care o comercializa și realiza venituri frumoase. Un fapt care m-a frapat era modul cum se scotea țuica din budană, pe vrană, cu ajutorul unui țoi legat cu sfoară, cu capacitate de 50
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
fericire; fiert; floare de măr; fructul preferat; frumusețe; grădină; gust; gustare; gutuie; hrană sănătoasă; împărțit; întreg; magiun; mere; mînca; mușcătură; natură; necaz; oară; oțet; pădureț; Paradis; părere; pedeapsă; pere; pirog; plăcere; pom fructifer; pomană; Pomul Cunoașterii; portocală; poveste; prăjitură; prospețime; prun; prună; răzătoare; rod; roz; rușine; șarpe; sat; simbol; steblă; suculent; a tău; toamnă; viață; vitamină; zîmbet (1); 792/124/46/78/0 măsură: metru(73); limită(55); cantitate(33); unitate(23); centimetru (17); kg(17); mărime(17); mare(15); riglă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
roadă (17); arbore (15); frunze (14); natură (12); roade (12); brad (8); cireș (8); Crăciun (8); livadă (7); mare (7); pădure (7); umbră (6); cireșe (5); frumusețe (5); înalt (5); roditor (5); aer (4); frumos (4); grădină (4); oxigen (4); prun (4); rădăcini (4); rod (4); bogăție (3); flori (3); frunză (3); lemn (3); om (3); plantă (3); verdeață (3); vișin (3); bătrîn (2); cireașă (2); creangă (2); gutui (2); înflorit (2); liniște (2); de măr (2); prune (2); ram (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
materializat în arborele de nuntă, pomul funerar, arborele genealogic ș. a. , care fac dovada rostului cu care a fost învestit arborele de cult."332 Cununile de nuntă, în formă de cerc, se fac din rămurele de pomi roditori (mai ales din prun), din mirtă sau brebenoc. Dacă, după cununie, în viața tinerilor căsătoriți apar necazuri, se spune că perechea nu a fost cununată "cu cunună de prun sau de alt pom roditor, ci cu cunună de rug" 333. La huțuli, pomul ritualic
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nuntă, în formă de cerc, se fac din rămurele de pomi roditori (mai ales din prun), din mirtă sau brebenoc. Dacă, după cununie, în viața tinerilor căsătoriți apar necazuri, se spune că perechea nu a fost cununată "cu cunună de prun sau de alt pom roditor, ci cu cunună de rug" 333. La huțuli, pomul ritualic prezent și în cadrul nupțial era pinul. Astfel, la împodobirea pomului de nuntă, druștile cântă: Se mlădiau ramurile de brebenoc, / Ei, copacul răsucit, / Copacul de pin
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Că are cine-o juca./ Cununiță cu fluturi / Eu te joc, tu te scuturi. Iaca nu te scutura, / Doamna ta s-a supăra / Și mai mult nu te-a purta" 336. După "îmbrobodire", mireasa leagă năframa de bețele verzi de prun, cu care s-a luat "hobotul" 337, iar, în alte părți, rămurelele de prun se rup în două și se aruncă peste casă, pentru prosperitate 338. În ajunul nunții, sau la împlinirea unui an de la căsătorie, în Transilvania este obiceiul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Iaca nu te scutura, / Doamna ta s-a supăra / Și mai mult nu te-a purta" 336. După "îmbrobodire", mireasa leagă năframa de bețele verzi de prun, cu care s-a luat "hobotul" 337, iar, în alte părți, rămurelele de prun se rup în două și se aruncă peste casă, pentru prosperitate 338. În ajunul nunții, sau la împlinirea unui an de la căsătorie, în Transilvania este obiceiul "pomului (mărului) de cununie" care se sărbătorește, în prezența preotului, nașilor și a rudelor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
denumit "dereviște" sau "demovina" are sensul de "căsulie".343 În tradiția românească, în ritualul înmormântării, "bradul" se așeza în pragul casei și era înfipt în pământ, la căpătâiul mortului. La slavii din sud, bradul era înlocuit cu un pom fructifer, prun, cireș sau măr. Prin intermediul pomului de înmormântare, sufletul celui răposat își continuă viața în trupul naturii.344 În trecut, mortul era așezat într-un sicriu scobit dintr-un trunchi de copac, tocmai pentru a reliefa această legătură " de sânge" dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vârsta mea, pe strada noastră. Mergeam și „la câmp”, unde aveau părinții mei o parte din pământ, circa 7 ha. Aici aveam și o casă mică, o fântână și mai ales, niște pomi fructiferi între care îmi amintesc cu bucurie prunii și duzii. Acest teren se afla la ieșirea din Tecuci spre Galați, între cele două linii ferate, una care duce la Galați și cealaltă la București. Ca să ajungem la pământul nostru trebuia să mergem pe jos, cu șareta sau
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
știu dacă tu mai semeni cu tine." În "Cartea de nisip", N. Ioana încearcă un alt portret, după ce în volumul "Monologul alb" nu reușise să spună nimic în plus, portret care amintește vag de Lucian Blaga: Acolo s-a zămislit prunul care va da calului apă și vitele le va duce la păscut/ și-ndărătul fântânii va sta cu buzele închise." Un tremur senzual cuprinde unele versuri, singurele care rămân notabile: Cine te va mai înfrigura când luceafărul va cădea în fântână
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Imnul lui Ioan Alexandru este o specie aparte, o împletire de imn și elegie, de psalm și cântec popular. Este o "voce care vine din pământ", desprinsă din lumea albastră a cimitirelor în care morții dorm cu vișinii și cu prunii la căpătâi, unde iarba crește luxuriantă ca-n paradis, unde turmele pășeau înfricoșate de glasul poruncii în altă limbă. Un trecut de dureri ancestrale, ce făceau și "hora mai domoală", în cântecul lui Goga, concentrează această ritmică parcă stinsă în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pământului/ după turma lui necunoscută;/ ieri l-a însoțit spaima,/ azi turma și singurătatea." În alt poem, ținutul prin care trece este sălbatic, contorsionat, el amintește de natura din Infernul lui Dante: apa se transformă în mătreață, frunzele se chircesc, prunii sunt vineți din cauza alcoolului, noaptea este sufocantă, mor copiii de zăpușeală, părul femeilor este de fum, păsările se umflă noaptea în cuiburi ("Ținut"). Poetul cântă nașterea, zbaterea între viață și moarte. Nașterea semnifică permanența vieții, aceasta este minunea: "Nașterea a
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în mișcare, cum ar fi cel al tăierii pâinii, sau ritualul de nuntă. Paradisul satului este cimitirul, cu o vegetație bogată, el amintește de Ion Brad, care avea să evoce și el, ca toți poeții ardeleni, satul: "La margine cresc pruni și meri/ și se văd flori mirositoare/ aburul lor pătrunde-n lucruri/ Până departe" ("Ca în paradis"). Există la Ioan Alexandru o anumită gestică, în care intuim psihologia de grup, de colectiv: "Dar nunțile la noi pline de coamele cailor
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
va întîlni întîi la biserică, aceluia îl dă să-l boteze. Cînd se scoate copilul din casă spre a-l duce la biserică să se boteze, se umple un paner* cu ale mîncării și se duce cu copilul, ca viața prun cului să fie îmbelșugată. Dacă la vreo nevastă îi mor copiii unul după altul, le strămută numele în urs, lup, la care i-a mai rămas, ori la care eventual îi mai are, ca să fie trainici. De nu-i trăiesc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
seara ajunului Sf. Dumitru [26 octombrie] se fac focuri pe lîngă care se adună copiii și strigă: „Hai la focul lui Sumedru!“ Cînd copiii se întorc acasă, iau cîte-un tăciune din acele focuri și-l arun că prin grădinile cu pruni, ca să se facă fructe în abundență în vara viitoare. Nu e bine să calce cineva pe foc, că el calcă focul de știe, și focul îl calcă pe el de nu știe. Să nu stupești în foc, că îți stupești
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Trestiei, nume dat probabil, de la trestia de baltă ce crește pe vadul văii. Peste „ Dealul Trestiei ” și Între un alt deluleț, ce cade tot perpendicular pe matcă, este „ Valea Cuțilei ”, peste un altul „ Valea din Dos ” cu Scorușul, ogrăzi de pruni și cireși, și cîteva gospodării. Mai departe peste dealul Scorușului, valea Andreiului, unde În prezent se află mina de cărbune. Mai departe „ Valea Vacii ” ,unde se află cîteva gospodării,iar peste deal „ Valea Coandei ”, iarăși cu cîteva gospodării. İntrarea și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
se află măsurile de protecție luate de dumneavoastră împotriva frigului. Comandați arborii ornamentali, pomii fructiferi, tufișurile și arbuștii în ianuarie sau cel târziu în februarie. • În martie tundeți arborii și arbuștii în floare, precum și pomii fructiferi, cum ar fi mărul, prunul și via, înainte să înmugurească. Tundeți arborii și arbuștii cărora doriți să le creșteți forța și vitalitatea. Primăvara • Îngrijiți-vă și primăvara plantațiile de arbori și arbuști și tundeți-i pe cei care au nevoie de asta. • Pentru a obține
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
cimbrișorul. • Familia leguminoase cuprinde fasolea, lintea și mazărea. • Familia liliacee cuprinde usturoiul, sparanghelul, arpagicul, hașma, ceapa și prazul. • Familia umbelifere cuprinde mărarul, morcovul, țelina, rădăcina de țelină, hasmațuchi, coriandrul, mărarul, păstârnacul și pătrunjelul. • Familia rozacee cuprinde căpșunul, părul, mărul și prunul. • Familia solanacee cuprinde vinetele, Physalis pruinosa, ardeiul, cartoful și roșia. Veți găsi în cele ce urmează informații despre legumele cel mai des întâlnite în grădini. Sunt sfaturi și sugestii generale. Pe pachetele cu semințe veți găsi toate explicațiile necesare pentru
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
an sau șase, puțin importă, socrul se obligă să dea tot ce a promis prin foaie. De exemplu, diaconul Gheorghe din Căpșuna, județul Vlașca, este purtat prin instanță de ginerele lui, Ioan, pentru un cal, un râ mă tor, câțiva pruni și un ră zor de vie, lipsa de zestre nedată de șase ani. În fața mi tro po li tu lui, tatăl se angajează că o dată ajuns acasă „să aibu a le face teslim toate în mâna protopopului“. Pentru a se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
-și revadă amicii. Putea să aștepte și seara pentru a mânca. Important era că-și regăsise, în sfârșit, casa. Casa cu portița care scârțâia, cu castanul din curte, cu trandafirii, cu tufele de bănuței, cu grădina de zarzavaturi (grădina cu prunul renglotă din capăt, sub care avea să fie îngropat), cu porumbeii (uguitul lor îi era atât de familiar), hambarul cu grajdul alăturat (și cu mirosul puternic al grajdului), strigătul ascuțit al lăstunilor din jurul turlei bisericii: toate lucrurile la care visase
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
bahnă, bobeică, budăi, ceair, chetrărie, chicere, ciungi, coșere, cuciur, curături, dâmb, podei, săliște, tinoasă “noroioasă”, glod, hățaș, hultoană, corhană, podiac, bute, mangal, odaie “adăpost pentru animale, în țarină sau pe munte”, bour, țintirim “cimitir”, buhai, pripor, toloacă, șipot “izvor”, perj “prun”, prisacă, răsturniș “alunecare de teren”, rogoz, secătură “loc defrișat”, staniște, tarniță etc. Desigur, în cazul unor formanți topici mai apar și unele neologisme, în legătură cu întreprinderi și instituții, cum ar fi: cabană, cartier, canton, fabrică, palat, tranșee, școală. Din punctul de
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
de ulcer, intoxicate, la copiii cu deranjamente stomacale sau diaree. Arsurile și plăgile infectate se tratează și cu unguente sau alte medicamente care conțin geluri pectice. B) Gumele vegetale sunt exudate vâscoase sau uscate, care se semnalează la cireși sau pruni, la fructele de migdale sau piersici. Sunt heteropoliglucide solubile, cu masă moleculară mare (50.000-300.000), având o structură macromoleculară care include pentoze, hexoze, acizi uronici și alte substanțe, diferite de la specie la specie. Hidroliza gumelor vegetale de la prun a
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sau pruni, la fructele de migdale sau piersici. Sunt heteropoliglucide solubile, cu masă moleculară mare (50.000-300.000), având o structură macromoleculară care include pentoze, hexoze, acizi uronici și alte substanțe, diferite de la specie la specie. Hidroliza gumelor vegetale de la prun a permis identificarea în compoziția lor a D-galactozei, D-manozei, L-arabinozei, D-xilozei, L-ramnoza și a acidului D-glucuronic, precum și urme de acid 4-0 metil glucuronic (Kays, S.J., 1990). Gumele sunt implicate în reacția de apărare a plantei
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în toiul cântecului. Cum descopăr Cum descopăr, mereu uitând, că țipătul și urletele noastre nu sunt decât excepții, scăpări, și neglijențe ale unei neatente geometrii! Ce-i drept, n-am auzit vreun triunghi gemând, și-ovalele albastru-ncețoșate ce-atârnă-n crengi de pruni, ca niște vocale care se sting încet în asfințitul de aur, abia clipind, par doar că-s amețite de propriile-alcooluri. Sferele mici și negre care încă se numesc struguri, pe veranda unde un creier vechi se descompune-ncet, în timp ce mama
Poezie by Ion Ivănescu () [Corola-journal/Imaginative/8441_a_9766]
-
pe linia dreaptă, capul meu nu putea să adoarmă decât pe nimburi. Dar, destul cu aceste metafore reci. Acum iată-mă cald și moale, eșuând între albine. Să lucreze ele de azi încolo în locul meu. E Aprilie, au înflorit piersicii, prunii, caișii, mâine și merii vor înflori. Și, iată, sunt plin de polenuri ca un poet tradiționalist de la 1900. Și parcă simt și eu deschizându-mi-se două-trei corole. O, Doamne, să fii obosit, ca să poți descoperi că ești viu! Albinele
Poezie by Ion Ivănescu () [Corola-journal/Imaginative/8441_a_9766]