722 matches
-
ea „îmbracă haina” altei tendințe, căutând să înșele „vigilența” conștiinței). În opoziție cu „travestirea”, există procesul „subliminării”, în care pornirea libidinală o îndreaptă într-o altă direcție, și anume una înrudită, superioară, admisă de „Supra-Eu”. Noțiunea de „complex”, folosită de psihanaliști, se referă la astfel de porniri libidinale refulate, care-și caută gratificarea pe o cale, mai mult sau mai puțin, travestită. Pornind de la înțelesul psihanalitic tradițional acordat termenului de „complex”, o serie de psihologi, dintre care menționăm pe Nina Bull
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de C.G. Jung, dar, ulterior, între acești doi oameni de știință se va produce o sciziune (1915), determinată, pe de o parte, de atitudinea intrasingentă a lui S. Freud, care identificând psihanaliza doar cu concepția sa - va expulza din rândurile psihanaliștilor pe toți aceia care vin cu un alt mod de interpretare, iar pe de altă parte, de faptul că Freud va aprofunda doar „complexul lui Oedip”, reducând studiul „complexului” numai la acesta. Dacă pentri C.G. Jung un complex reprezintă un
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
vise, prin procese de reprezentare și conceptualizare (care au rolul de a „înlocui” obiectul absent, fără a nega existența), fie prin refulare, negație, clivaj ( care au rolul de a îndepărta pe individ de sursele frustrării), pentru cel de-al doilea psihanalist, mecanismele de apărare descrise de S. Freud reprezintă doar un „sistem primar” de satisfacere a trebuințelor frustrate; la un nivel „secundar” de evaluare găsim „iubirea de sine” și „vanitatea”, iar la un nivel „terțiar” întâlnim „redefinirea Eului” prin mijloace „autiste
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
favorizînd trecerea de la egoism la altruism" (19, p. 41). Psihanaliza însăși nu-și propune altceva decît să pătrundă, prin analiza sa, în straturile abisale ale psihicului și să facă astfel posibil controlul omului asupra inconștientului. Sondînd în inconștientul pacientului său, psihanalistul aduce la nivelul conștiinței tendințe refulate care, odată relevate, încetează de a se mai manifesta morbid, transformînd conflictul patogen într-un conflict normal, relativ ușor de rezolvat. Supralicitarea determinismului sexual a viciat însă în mare măsură psihanaliza (19, p. 48
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
prezența acesteia oferă securitate. Pe ce se întemeiază autoritatea educatorului? Pe calitățile sale personale, esențială fiind disponibilitatea afectivă pozitivă pentru elevi. În scrierea sa Psychanalyse et Éducation, GEORGES MAUCO prezintă rezultatul unor cercetări în care se confirmă punctul de vedere psihanalist. Ceea ce prețuiesc în mod deosebit preadolescenții, la educator, sînt însușiri ca acestea: bunăvoința, încrederea, fermitatea, amabilitatea naturală, calmul. De aici rezultă o stabilitate afectivă a comportamentului său care face cu putință apariția la elevi a unui sentiment de securitate. Așa
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
nu numai prin ceea ce spune, ci mai ales prin ceea ce este, prin ceea ce maturitatea sa afectivă îi permite să fie. În concepția psihanalitică, un astfel de profesor reușește să-și intereseze elevii pentru disciplina sa. Întemeindu-se pe această idee, psihanaliștii preocupați de problemele educației au conturat teoria afectivă a învățării (26, p. 56; 27, p. 201). Elevul este motivat să învețe de atitudinea sa afectuoasă față de personalitatea profesorului. Potrivit acestei teorii, metoda pedagogică valorează prin cel ce o aplică, prin
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
este un mutant, necesarmente solitar, în domeniul său, care aparține științelor așa-zis "umane" sau "moi". Pauli este și el un mutant în domeniul său, aparținînd științelor așa-zis "exacte" sau "dure". (Cuvintele "moale" și "dură" probabil că evocă, pentru psihanaliști și psihiatri, multe asociații interesante și fecunde). Cît despre Lupasco, el este mutantul mutanților, cu a sa logică a contradicției. E adevărat că Pauli este un mutant mai puțin solitar, căci fizica a suferit o mutație colectivă fără precedent, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
ele, pentru a psihiza universul și a-l absorbi în el însuși prin imaginile și conceptele puterii sale interioare. Iată de ce arta este absentă din sufletele stinse"19. Toate aceste considerații ar fi putut provoca un dialog deosebit de incitant cu psihanaliștii. Dar cartea lui Lupasco are un subtitlu cumva bizar: La fin de la psychanalyse (Sfîrșitul psihanalizei). Este bizar pentru că discuția despre psihanaliză e practic inexistentă în această carte, cu excepția cîtorva aluzii de genul: "Înțelegem [...] succesele, ca și eșecurile metodelor psihanalitice, inaugurate
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
lui Lupasco are un subtitlu cumva bizar: La fin de la psychanalyse (Sfîrșitul psihanalizei). Este bizar pentru că discuția despre psihanaliză e practic inexistentă în această carte, cu excepția cîtorva aluzii de genul: "Înțelegem [...] succesele, ca și eșecurile metodelor psihanalitice, inaugurate de Freud. [...] psihanalistul, dacă ajunge la rezultate fericite suprimînd nevroza, prin intermediul, după cum spune, al conștientizării de către pacient a ceea ce se află în inconștientul său, e pentru că face să coexiste cele două conștiințe contradictorii și antagoniste: cea a stării sale de veghe și cea
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Lupasco despre acest subiect. Cu un zîmbet stingher, mi-a răspuns că subtitlul cărții îi fusese impus de editor. Oricum ar fi, acest subtitlu nefericit a fost de ajuns pentru a îndepărta, multă vreme, lumea psihanalizei de opera lui Lupasco. Psihanaliștii vorbesc mult, în scrierile lor teoretice, despre "terț", dar acest terț este un al treilea, radical distinct de terțul inclus. Ei ar profita mult de pe urma lecturii lui Lupasco, atribuind astfel un nume precis acestui terț inclus pe care îl observă
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
a rătăcirii, a amărăciunii. Mesajul lui Buddha ne spune că durerea este problema problemelor și ne cere să o privim cu un respect și o emoție infinite. Asta înseamnă că durerea nu ține doar de anesteziști, de maici Tereza, de psihanaliști, de tranchilizante, de rețete acoperite de serviciile sociale; ea reclamă o reformă culturală și civilizațională care să aprofundeze și să revoluționeze sensul a ceea ce creștinismul numea mi-lostenie, iar umanismul numea umanitarism. Trebuie să ne temem fără îndoială de degradările și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
noastre", pentru că Evul Mediu a marcat începutul modernității. "Cercetarea Evului Mediu e echivalentă cu studierea copilăriei, a începuturilor noastre, e ca și doctorul, care, dorind să înțeleagă cât mai multe despre sănătatea noastră actuală, ne întreabă despre copilărie sau ca psihanalistul, care, în dorința de a descifra nevrozele prezente, se interesează de detalii referitoare la origini 37". Eco susține că modelele culturale medievale (teme, imagini, narațiuni) s-au conturat după în-cheierea propriu-zisă a acestei perioadei medievale, dar că de atunci au
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
postmoderne. În ciuda încercărilor ei vădite de a exprima "feminitatea" ca un concept cu multiple fa-țete și uneori agresiv, nu reușește de cele mai multe ori decât să o simuleze sau să o parodieze. Madonna, Like a Prayer (1989) Potrivit criticilor feminiști și psihanaliștilor, "feminitatea" este marcată de dispunerea semnificaților (din relația saussuriană semnificat-semnificant) pe suprafața corpului femeii, care funcționează meto-nimic și creează imaginea (look-ul). Costumele artificiale, fardul în exces, penele, pălăriile și alte "aranjamente corporale baroce ciudate" transformă feminitatea în propria-i
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
din Le cru et le cuit): apă/foc, terestru/celest, viață/ moarte sînt și elemente constitutive ale realității: "Dualitatea, alternanța, opoziția și simetria sînt niște date fundamentale ale realității sociale" (C. Lévi-Strauss, 1949: 175). 2.5. Structuralism și psihanaliză Singurul psihanalist care a reluat în ansamblu opera lui Sigmund Freud și care l-a omagiat pentru coerența direcțiilor propuse și rigoarea travaliului de observație este Jacques Lacan (1901-1981). Dacă Freud a inventat psihologia, Lacan a redescoperit-o, extrăgînd-o dintr-o închidere
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
J. Lacan, 1966: 511). Se știe că nesatisfacerea impulsurilor naturale conduce la refularea lor în inconștient, ceea ce pro-voacă manifestări patologice: fobii, obsesii, lapsusuri, discontinuități de limbaj. Simptomele sînt semnificanți a căror semnificație trebuie descifrată, descifrare care este de fapt sarcina psihanalistului. Modelul lingvistic în psihanaliză este legat de teoria lui Jakobson privind metafora și metonimia ca poli fundamentali ai limbajului. Condensarea presupune suprapunerea semnificanților și generează metafore; deplasarea nu mai substituie un termen altuia, ci ia partea drept întreg, elementul drept
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ca o limbă vorbită și nu ca un limbaj) și inconștientul este discursul celuilalt. Ultimul enunț evidențiază alteritatea, într-o multitudine de sensuri: alt sex, altă scenă a visului, și structura subiectului dominat de o ireductibilă sciziune Spaltung pe care psihanalistul o va repera în practica terapeutică. Cunoașterea structurilor (limbajului, psihicului) a dus la o analiză formală riguroasă structura model (ca instrument de cercetare), nu însă și la structura esență ca principiu ontologic (legată de numele lui Platon și Kant). Plecînd
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
minte și nu are o reprezentare, un corespondent material sau o argumentare logică poate constitui obiect de divinație. Imaginile și întâmplările din vis au fost dintotdeauna materie primă pentru interpretări și previziuni. Tot ele fac și obiectul de studiu al psihanalistului. Dacă pentru omul dominat de o mentalitate magico-religioasă visul reprezintă o poartă spre nevăzut, spre necunoscut, o formă prin care zeii comunică cu oamenii, pentru psihanalist visul este cel care deschide ușa către abisurile inconștientului. Unele vise pot fi clare
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
materie primă pentru interpretări și previziuni. Tot ele fac și obiectul de studiu al psihanalistului. Dacă pentru omul dominat de o mentalitate magico-religioasă visul reprezintă o poartă spre nevăzut, spre necunoscut, o formă prin care zeii comunică cu oamenii, pentru psihanalist visul este cel care deschide ușa către abisurile inconștientului. Unele vise pot fi clare și explicite, altele sunt încifrate și trebuie decriptate. "Mie mi s-a întâmplat să visez oameni și locuri pe care nu-i cunoșteam și pe care
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
este reprezentat de însuși contextul în care se produce un fenomen pentru care se recurge la o ședință de divinație (o ceartă între frați, o problemă sentimentală sau de sănătate etc.) Discutăm, cu alte cuvinte, despre o hermeneutică a cotidianului. Psihanaliștii au înțeles acest fapt și interpretează visele plecând de la o serie de evenimente cunoscute din viața persoanei 282. Dacă acceptăm acest fapt, atunci cel care practică divinația este un extrem de fin observator al realității. El descifrează semnele viitorului cunoscând prezentul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în mare măsură de viața material-fizică și de prezența offline. Tipul de identitate conturat concomitent cu apariția Internetului este teoretizat de către Sherry Turkle (1995Ă, teoreticiană recunoscută ca o deschizătoare de drumuri în domeniul identității postmoderniste în spațiul virtual. Sociolog și psihanalist la Massachusetts Institute of Technology (MITĂ, cercetătoarea a realizat studii etnografice, aflate printre primele concretizări teoretice sistematice asupra identității online. Aceste studii au devenit repere întemeietoare al disciplinei și au demarat o orientare a cyberculturii sub egida teoriilor postmoderne. Identitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tranzițional, moratoriul care este lăsat deoparte după atingerea unei libertăți mai mari. Nu trebuie să neglijăm viața din monitor, dar nu trebuie nici să o tratăm ca pe o viață alternativă (Turkle, 1995, p. 263Ă. Metafora preferată a sociologului și psihanalistului de la MIT în cadrul discursului identității eului multiplu și dispersat în rețea este însă „fereastra” computerului. Posibilitatea de a deschide nenumărate ferestre pe ecranul ordinatorului și de a realiza linkuri hipertextuale este privită ca o metaforizare a perspectivelor umane multiple și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
la acest gen de informație. Persoanele predispuse să prelucreze preponderent informația traumatică și a căror mecanisme defensive nu funcționează eficient, dezvoltă ulterior tulburări emoționale sau o puternică stare de stres. Nu se știe dacă toate mecanismele de apărare postulate de psihanaliști pot fi reconsiderate ca mecanisme cognitive de prelucrare selectivă a informației traumatice, există însă mecanisme de apărare precum: negarea defensivă, represia, raționalizarea, proiecția, intelectualizarea și izolarea care permit o promițătoare abordare cognitivă. Negarea cuprinde procesele de blocare a constituirii reprezentării
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
aceste impulsuri naturale (cu accent pe cele sexuale și ale agresivității) și așteptările societății. Potrivit lui Freud, viața oamenilor dominată de această luptă trece prin ceea ce el a numit etapele psihosexuale. Putem deci spune că în lucrările acestui faimos psihiatru și psihanalist, procesul socializării ființei umane este abordat din perspectiva teoriei conflictului. Freud a argumentat existența unui conflict între individ și societate și, că, procesul socializării constă din dezvoltarea progresivă a conștiinței sociale și creșterea supunerii impulsurilor individuale față de cerințele și dorințele
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
stoparea mercurului pe care și doctorul Șuțu i-l administrase în 1883 la București. Studiile lui Ovidiu Vuia pe această temă sunt edificatoare. Ele se bazează, între altele, și pe un document foarte important: descrierea lui S. Freud, viitorul mare psihanalist, privind tratamentul aplicat bolnavilor, prin 1884 1885, de către doctorii de la sanatoriul unde a stat și Eminescu: odihnă, hrană îndestulătoare, supraveghere continuă, socializare fără prea multe medicamente, iar acestea constând mai ales în purgative, ceaiuri ușoare, etc. Scrisoarea lui S. Freud
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
inconștientul din noi nu poate trăi fără mituri.” (Lucian Blaga) Nu putem trăi numai Într-o luciditate controlată; avem nevoie, cel puțin din cînd În cînd, și de o extrapolare a unor nevoi intime În imaginar, În miraculos, În sacralitate. Psihanaliștii văd chiar În rolurile și figurile mitice proiectarea unor complexe ancestrale, sau posibilitatea Împlinirii deghizate a unor dorințe și aspirații cenzurate de Supra-Eu (de conștiința socială justițiară). * „De cele mai multe ori, conștiința e o problemă de educație.” (Alex. Dumas - tatăl) De
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]