1,193 matches
-
Cu o privire mai generală, autorul ține să precizeze că “rezistența la psihanaliză este încă extrem de puternică” (în România). Impresia mea diferă întrucâtva: ea e intactă - ca și narcisismul cultural din fundal. Sunt altfel perfect de acord că un demers psihanalitic, departe de a diminua un autor (ori, Doamne-ferește, de a-l “întina”), îi revelează într-un mod unic autenticitatea. Și mă îndoiesc că superstițiile hagiografice, recunoscute sau nu, o pot conserva în vreun fel (altul decât îmbălsămarea). Esențială pentru tonul
Mari înrăiți, mari revoltați by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13358_a_14683]
-
prezenței complexului lui Oedip în actele comportamentale ale scriitorului, utilizând datele modelului originar definit de Freud. Pasionatul Panait Istrati este unul dintre scriitorii care au dat mult de lucru literaților, politicienilor, sociologilor, psihologilor, chiar și juriștilor filosofanți amatori de interpretrări psihanalitice. Interesul pentru personalitatea lui nu s-a stins și nu se va stinge atâta timp cât utopia va continua să fie contrazisă de antiutopie. Nu atât literatura scriitorului mai stârnește azi polemici, cât în primul rând omul din spatele scriitorului, cu ideile de
Complexele lui Panait Istrati by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/9678_a_11003]
-
De la soare învață să se urce pe munte în zori/ și cînd sînt osteniți să se-ascundă în mare", să se invoce concepte ca acela de sensus comunis aristotelian și Sein-zum-Tode heideggerian ? Incursiunile în diverse ontologii și argumentările filozofice, sociologice, psihanalitice devin în asemenea situații inadecvate, iar erudiția exhibată cu ostentație, riscă să alunece în paradă de erudiție, pentru care textul poetic rămîne un simplu pretext. Nu puține sînt însă cazurile în care comentatorul găsește formula justă, cuvîntul adecvat; într-un
O inițiativă binevenită by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14712_a_16037]
-
forma următoare: Lolita nu e o carte despre sex, ci una despre dragoste." Pentru mine, Lolita e o carte frumoasă pentru că este admirabil scrisă. Impecabila tăietură a frazei, asocierile de idei și de imagini, desăvârșita artă a introspecției psihologice și psihanalitice înalță romanul în rândul celor mai fascinante creații literare ale veacului tocmai scurs. Problema e că trăim într-un timp când lectura ideologică primează în fața oricărui alt tip de interpretare. Degeaba susține Vladimir Nabokov însuși că a vrut, prin acest
Vă plac fetițele de cincizeci de ani? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7946_a_9271]
-
tandrul-maladiv Ceva mai bun al Alexandrei Mocanu, Ireversibil al lui Maghiar Cristian, Wait al Andei Pușcaș sau You Can’t Hide Love from Gipsies al Marei Trifu. O altă serie de scurtmetraje se pretează unui joc mai complicat al plonjeurilor psihanalitice, abisale, al dilatării senzațiilor, al captivităților obscure ale minții, a exprimării inexprimabilului precum în Jucăria Laurei Pünkösti, cu fixația enfantină pentru un radio vechi, în Balonul lui Stas Ciorescu cu o Lolită de provincie ale cărei vise zboară departe de
Filmul de piatră (ediția a II-a, 6-9 ianuarie, Piatra Neamț) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5834_a_7159]
-
rezuma intențiile argumentative ale atât de elaboratelor studii, necum eventuale traiecte. Dificil în grad maxim, limbajul vrea să acopere fiecare firidă care ar permite limpezirea trivială - în accepție etimologică - a subiectului tratat. Iar, din perspectiva unei asemenea gândiri nu doar psihanalitice, dar structurale, arhetipale și anistorice, înseși operațiile logice au un parfum de cotă joasă. Totuși, să încercăm, în linia sănătoasă a bunului-simț, o decongestionare a formulărilor care-l aureolează, în Palimpseste, pe Aubrey de Vere. E vorba despre subcapitolul intitulat
Ce rămâne din iubirile noastre by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8747_a_10072]
-
scenă omul ghiulea. Ubi sint leones. Dar cît mi-aș fi dorit să-i văd la fața locului. Filmul regizorilor Jonathan Dayton și Valerie Faris, Little Miss Sunshine, tradus, total neinspirat, Fiecare se crede normal, iese din sfera interesului etnografic, psihanalitic sau filantropic pentru inadaptați sau exotici. Încadrarea personajelor în categoria freaks ai cinematografiei americane mi se pare nefondată din două motive: 1. familia lui Olive, Little Miss Sunshine, nu este familia Adams, caricatură a filmelor gore, un fel de îmblînzire
Micuța rază de soare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9410_a_10735]
-
lauda (pe care am și comentat-o în revista noastră) se străduise, și el, să ne prezinte un Rebreanu văzut diametral altfel. Dl Liviu Malița merge cu cîțiva pași buni mult mai departe, propunîndu-ne un Rebreanu analizat din perspectivă declarat psihanalitică, pornind de la Freud, Jung, Adler, Gérard, Gilbert Durand etc. Se pornește, evident, de la acel corp de corespondență inedită pentru a se conchide că de la mamă a moștenit scriitorul harul evocării și nu de la tatăl său, învățătorul, adăugîndu-se că "Ludovica este
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
Chiar și faptul că "nu se va arăta dispusă să-i recunoască fiului atributele creativității decît cu o condiție: ca el să accepte că acestea i se datorează în întregime și să o recompenseze pentru ele". E o interpretare prea psihanalitică a acelei corespondențe pe care și eu am citit-o? E posibil. Dar textele, puțin forțate, pot da loc unor astfel de înțelesuri. Deplină dreptate are tînărul nostru autor cînd afirmă că Rebreanu, desprins de sub fascinația maternă, va adopta tot
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
a binelea. "Începută ca o deghizare perfectă, nebunia personajului sfîrșește ca o revelație a eului autentic". Fie și într-un fel, fie în altul, aceeași psihanaliză, luată ca metodă de analiză exegetică, triumfă. Ultimul element din acest triptic romanesc, descifrat psihanalitic, este Ion, socotit de marii critici interbelici (Lovinescu, Călinescu) drept un personaj motivat de pasiunea posesiei. "Un mit al supremei posesiuni" îl considera pe Ion și Lucian Raicu în marea sa carte din 1967 închinată analizei operei lui Rebreanu. Ion
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
integreze social, să-i inducă și lui strategiile posesiei, specifice, în opinia sa, vîrstei adulte". Refuzul identității paterne nu este lipsit de consecințe pentru viața psihică a fiului. Și citîndu-l pe V. Jean Bergeret, dl Malița afirmă că "în termeni psihanalitici, se poate vorbi de "absența inducției oedipiene paterne care să întreprindă o vectorizare a pulsiunilor eului"". Urmează analiza, tot psihanalitică, a personajelor și a situațiilor, știute, din celebrul roman. Vasile Baciu, tatăl Anei, se aseamănă, de fapt, cu Ion (adversari
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
lipsit de consecințe pentru viața psihică a fiului. Și citîndu-l pe V. Jean Bergeret, dl Malița afirmă că "în termeni psihanalitici, se poate vorbi de "absența inducției oedipiene paterne care să întreprindă o vectorizare a pulsiunilor eului"". Urmează analiza, tot psihanalitică, a personajelor și a situațiilor, știute, din celebrul roman. Vasile Baciu, tatăl Anei, se aseamănă, de fapt, cu Ion (adversari și complici) în setea lor posesivă față de pămînt. Iar singurul personaj creat pe măsura și tăria lui Ion e George
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
motivată de o feroce gelozie". Aceasta, în planul de adîncime al subconștientului, apare drept "o fantasmă a pericidului". Vestita scenă a sărutării pămîntului e reflecția faptului că pămîntul este singurul care poate să-i conserve sentimentul posesiei reale și total, psihanalitic vorbind, "o deplasare dinspre imaginea feminină spre una masculin-combativă a pămîntului". Ion a sacrificat narcisiac iubirea pentru pămînt. În final, datorită triumfului dragostei pentru Florica, modelul patern revine la suprafață. Cele două modele, matern și patern, crede dl Malița, sînt
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
toți trei încearcă, mai mult sau mai puțin fățiș, mai mult sau mai puțin eficient, o recucerire a figurii Tatălui". Mai există în carte analiza romanului Adam și Eva (pentru mine un roman de raftul doi) firește tot din perspectivă psihanalitică, cu momente de reală și profundă analiză psihologică. Mai sînt în cartea d-lui Liviu Malița capitole dense și revelatoare despre psihologia lui Rebreanu (de pildă analiza celor dintîi amintiri, considerate de Freud și Adler drept fundamentale). Lipsește din carte
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
considerate de Freud și Adler drept fundamentale). Lipsește din carte analiza Răscoalei (redusă aici la relația pasională, posesivă, a Nadinei și a lui Petre Petre) și a Gorilei, totuși (mai ales cea dintîi) opere de căpătîi. Pentru că nu rezistă analizei psihanalitice? Dar să nu cer autorului ceea ce nu și-a propus să întreprindă. Să ne mulțumim cu ceea ce ni s-a oferit, ca un model posibil al înțelegerii a patru din romanele lui Rebreanu. Nu-mi pot, totuși, înfrîna observația că
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
ceea ce ni s-a oferit, ca un model posibil al înțelegerii a patru din romanele lui Rebreanu. Nu-mi pot, totuși, înfrîna observația că lipsind analiza la amintitele romane, dl Liviu Malița ne-a oferit o exemplară analiză, din perspectivă psihanalitică, despre cîteva romane ale lui Rebreanu, dar nu o exegeză despre întreaga sa operă. Liviu Malița, Alt Rebreanu, Editura Cartimpex. Cluj, 2000.
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
Rezistență sub numele de Pierre Hesnard. În lumea anilor '90, dominată de mass-media și instabilitate, recunoaște că își joacă "son petit rôle dans la commédie sociale". Modul ei de a citi este evident diferit de cel al lui Sebastian: "textele psihanalitice le-a devorat că pe române de formare, povestirile interpretate că metafizica, eseurile critice savurate ca niște povești, istoria deghizata în compilații de anecdote, programele de televiziune că sociologie și românul unchiului său că pe autobiografia acestuia". Mod de lectură
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
introduce pentru prima oară în cadru un WC pentru care dă explicații flamboiante comisiei de cenzură, care elimină eroina principală în minutul 48 dizolvând o altă serie de cutume, care înnobilează horror-ul transformându-l în thriller psihologic cu reverberații psihanalitice etc.. Însă tot ceea ce încearcă să scoată la suprafață Gervasi este pe invers, nu Hitchcock își transpune universul interior în film, ci, cu concursul unui regizor optimist, lumea filmului este reproiectată pe suprafața existenței lui Hitchcock. Din punctul meu de
Psychodrame hitchcockiene by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3794_a_5119]
-
din copilărie, neintegrată, specialistă a extravaganțelor, dar extrem de fragilă, care nu a reușit să treacă de un prag existențial numai prin moarte. O sinucidere ce are, cred, foarte multe în comun cu sfârșitul Virginiei Woolf. Nu insist acum asupra perspectivelor psihanalitice. Spun doar că ele există și împart numeroase ancore traumatizante. De cealaltă parte, Herta, o rece fragilitate, impunătoare social și marșând, indiferent de conjunctură, cu problema conștiinței. În scrisul Aglajei lipsește taman conceptul. Din amintirile Norei Iuga înțelegem că celor
Ziduri paradoxale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3184_a_4509]
-
calcul exclusiv transformările venite din exterior. Freudismul s-ar dovedi, prin urmare, singura orientare capabilă să dea seama de autonomia psihicului. Cu un inconvenient totuși (se delimitează o dată mai mult Fromm) - anume un anistorism flagrant (reproș nu o dată adresat teoriei psihanalitice, dar care în cazul principalului reprezentant al revizionismului neofreudian aglutinează conotații suplimentare). Traducerea acestei cărți a lui Fromm stinge în fine o datorie veche de câteva decenii a culturii române. De altfel, problemele dezbătute în Frica de libertate își mențin
Vindecarea eului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16998_a_18323]
-
manipulare a apetențelor într-o rețea de relații de putere". Iubirea-senzualitate înseamnă iubirea a ceea ce ceilalți iubesc. Al treilea model ontologic, în limitele căruia gîndim astăzi, după cum afirmă Aurel Codoban, și care conturează un alt tip de iubire este cel psihanalitic, formulat de Freud: nu există realitate, totul e fantasmă. Realitatea lui Platon devine la Kant cunoaștere și interpretare la Freud. De data aceasta, mitul iubirii este, firește, Oedip. Anticipată de Hegel și formulată apoi de Nietzsche, ,moartea lui Dumnezeu" schimbă
Vă place dragostea? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11578_a_12903]
-
suprapus uneori alte discursuri, alte sensuri istorice constituite. Se recunoaște chiar că teoriile înseși sînt pluraliste, că există mai multe "feminisme" (școala franceză sau anglo-americană), "deconstrucții" (în linia lui Derrida sau în varianta americană a lui Paul de Man), "critici psihanalitice" (freudiene și lacaniene)...". Un prim nivel la care apare analizat modernismul e cel filosofic, întrucît teoria literară modernă e înclinată a aprecia rolul criticii ca un examen eminamente rațional, așadar ca o formă specializată a criticismului kantian. Sub cupola acestuia
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
volumului I din Tratatul de psihanaliză contemporană al lui Helmut Thomä și Horst Kächele, intitulat - concis și cuprinzător - Fundamente, iată că de puțină vreme avem acces în limba română și la cel de-al doilea volum, axat ilustrativ pe practica psihanalitică. Însumând împreună aproape 1300 de pagini, ne putem simți, într-o primă instanță - de vizualizare la raft - asigurați în presupoziția că traducerea lor (a 13-a în lume) semnifică un import substanțial de seriozitate academică. Acest ultim volum este structurat
Schimbarea orei oficiale în psihanaliză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16504_a_17829]
-
mai devreme sau mai târziu, prin remarci precise și adecvate la substratul profund al discuției, clișeul pasiunii pentru muncă și metodă al culturii din care provin. Tratatul din Ulm (cum a fost denumit după prima ediție) este primul de tehnică psihanalitică apărut în România. Importanța lui ține însă nu de vreun abstract pionierat, ci este o consecință directă și totodată un indicator al evoluției psihanalizei noastre. Psihanaliștii români (da, există de câțiva ani și această profesie!), aflați majoritatea încă în perioada
Schimbarea orei oficiale în psihanaliză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16504_a_17829]
-
foarte largă audiență, datorată în primul rând unei spectaculoase aplicativități culturale. Dar poate cel mai radical efect, deși mai greu de observat astăzi tocmai din acest motiv, a fost cel al implicării în limba comună a unei rețele de termeni psihanalitici, precum și, subsecvent, cel al privilegierii unui anumit tip de discurs. Este consemnat astfel un efort absolut necesar de rafinare, specific secolului pe care îl încheiem - și îndeosebi ultimelor decenii. Este de asemeni legitimată și o voluptate a adecvării erudiției la
Schimbarea orei oficiale în psihanaliză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16504_a_17829]