3,301 matches
-
părinții către specialist. Specialiștii recomandă în linii mari următoarele: Definiți “boala” copilului drept “problemă cu atenția și răbdarea”: “Andrei are o problemă de atenție și de răbdare” și nu “Andrei e bolnav” (etichetări culturale frecvente: “e nebun”, “trebuie dus la psihiatru”, “nu are ce să caute în școala normală”, “e bolnav cu capul”, “îi strică și pe ceilalți”, “e prost crescut”, “e agitat, noi suntem o școală liniștită”). Încurajați-l să practice un sport, dar nu violent, ci cu reguli și
CREŞTEREA ŞI EDUCAREA COPILULUI CU ADHD STUDIU DE CAZ. In: Arta de a fi părinte by Daniela Diaconescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1397]
-
Acest comportament este semn al unei mari dureri sufletești. Când suspectați astfel de comportamente că ar fi cauzate de ADHD, îndrumați părinții către medic specialist pedopsihiatru, cu delicatețe. (percepția în societatea românească este că dacă mergi sau ești trimis la psihiatru, ești “nebun”, e o stigmă) Cum îi putem ajuta? -În clasă: sfătuirea învățătorilor să așeze copilul în prima bancă și nu la fereastră sau la ușă, în proximitatea învățătorului/profesorului (este mai puțin disturbat, menține contactul vizual apropiat), a sta
CREŞTEREA ŞI EDUCAREA COPILULUI CU ADHD STUDIU DE CAZ. In: Arta de a fi părinte by Daniela Diaconescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1397]
-
de toleranță și răbdare din partea adultului care îl supraveghează. Chiar și lipsa de timp a părinților sau influența televizorului își pot pune amprenta asupra comportamentului copilului. Dacă părinții sunt îngrijorați, totuși, pot să stabilească o întâlnire cu un specialist- medic psihiatru pentru copii sau psiholog. Etiologie ADHD nu este determinată de un comportament defectuos al părinților sau lipsei de disciplină. Nu se datorează nici urmăririi excesive a programelor TV sau dietei necorespunzătoare. Emisiunile TV, zahărul și aditivii alimentari pot doar agrava
ARTA DE A FI PĂRINTE AL COPILULUI CU ADHD. In: Arta de a fi părinte by Gina Ivancea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1396]
-
în ADHD sunt: Evaluare ( Diagnostic); Plan terapeutic (educație pentru familie și pacient; intervenții la școală; tratament psihofarmacologic); Modificări/ adaptări ale stilului de viață ( acasă, la școală, în comunitate); Monitorizarea simptomelor și strategii de adaptare a terapiei; Examinatorul de exemplu un psihiatru sau psiholog cu pregătire în domeniu ajută părinții și profesorii să identifice problemele specifice, să găsească tehnici comportamentale pentru acestea, să încurajeze comportamentul adecvat. Ne vom opri atenția în lucrarea de față îndeosebi asupra strategiilor de intervenție aplicate de părinți
ARTA DE A FI PĂRINTE AL COPILULUI CU ADHD. In: Arta de a fi părinte by Gina Ivancea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1396]
-
cu ADHD. Cea mai mare parte din tehnicile comportamentale sunt aplicate de părinte în mediul de acasă și de către profesor în mediul școlar. Prin intermediul intervenției comportamentale, părinții, profesorii și copiii învață o serie de tehnici și abilități specifice de la medicul psihiatru sau de la psihologul specializat în terapii comportamentale. Aceste tehnici și abilități îi vor ajuta pe copii să învețe comportamente noi, pozitive. Experții consideră că terapia combinată incluzând tratamentul farmacologic specific și terapia comportamentală reprezintă cea mai bună opțiune pentru a
ARTA DE A FI PĂRINTE AL COPILULUI CU ADHD. In: Arta de a fi părinte by Gina Ivancea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1396]
-
și congenitală). Formele clinice ca psihoza erau necunoscute sau mai bine zis, nerecunoscute, copii „cu probleme” erau adesea obiectul „țapului ispășitor” și de regulă respinși, abandonați sau închiși. Problemele încep să se schimbe cu anul 1900, când Maria Montessori, medic psihiatru, revoluționează domeniul subliniind că acei copii cu deficiențe nu sunt în afara legii. Ea adaugă: “ copiii numiți idioți au dreptul să trăiască și să meargă la școală” la fel ca toți ceilalți. Ea elaborează o metodologie pedagogică educativă pentru copiii cu
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
având la bază observații făcute pe copii cu tulburări mentale. Aceste preocupări științifice au făcut posibilă definirea unor concepte pe care s au bazat intervențiile terapeutice pentru psihozele infantile, din care face parte și autismul. În 1911 Eugen Bleuler, medic psihiatru, descrie pentru prima dată sindromul de schizofrenie infantilă, termen ce îl va înlocui pe cel de demență precoce. În afară de simptomele acestei afecțiuni, el insistă pe “disociere” și introduce termenul de autism pentru a descrie copii care trăiesc în afara realității, retrași
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
promovată modalitatea de a invoca conflictele ideologice existente între cercetarea medicală, psihanalitică, educațională și întâietatea dată degajării factorilor organici când nu există tratament pentru autism. Abordările psihiatrice sunt adesea în opoziție cu cele educative. Părinții critică lipsa de susținere a psihiatrilor, susținere promovată printr-o abordare educativă. Autismul este adesea redus la factori de ordin neurobiologic. Astfel funcționarea psihologică este restrânsă la o sumă de deficiențe: limbaj, comunicare. Acestea nu încetinesc progresele de înțelegere a autismului ci lasă loc pentru crearea
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
grele, în special din vopsele sau uleiuri industriale. CAPITOLUL III STABILIREA DIAGNOSTICULUI DE AUTISM O persoana care prezintă simptome de autism trebuie examinată de o echipă interdisciplinară formată din specialiști ale diferitelor ramuri terapeutice, care trebuie să includă un medic psihiatru, un psiholog, un neurolog, un logoped un consultant în probleme de educație, etc. Punerea diagnosticului începe printr-un examen fizic și al evoluției dezvoltării, pentru identificarea posibilelor cauze ale simptomelor fiind necesare și alte analize, cum ar fi: cea a
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
La triada caracteristicilor primare se mai adaugă și o serie aspecte patologice secundare: motorii, senzoriale, emoționale, de alimentație, tulburări de somn etc. Diagnosticul de autism trebuie să fie pus în urma unei evaluări amănunțite de către o echipă interdisciplinară de specialiști (medic psihiatru, psiholog, neurolog, logoped, consultant educațional, kinetoterapeut, terapeut ocupațional), în urma unui examen fizic și al analizei evoluției de la naștere până la momentul respectiv, fiind necesare o serie de analize (EEG, analiza sângelui, scanare TC, RMN a creierului,) astfel încât rezultatul să fie cât
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
cele trei condiții ale lui Freud: pierderea obiectului; regresiunea libidoului Eu-lui. Dincolo de interpretările psihanalitice, sinuciderea pornește de la viață ,fiind condiționată de evenimente de ordin exterior sau de tulburări minore și urmărește prin moarte o răsfrângere asupra vieții. Simplificarea clasică a psihiatrilor francezi reduc sinuciderea la o manifesteare psihotica; aceasta este o concepție unilaterală ce reduce și explică sinuciderea printr-un determinism unic. Există o structură vitală În care conduită vieții este deficitară În sensul că procesele morții Învăluie ritmurile vitale viciindu
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
asocierii alcoolismului. Comportamentele violente cum ar fi omuciderea, agresiunea fizică și violența domestică provoacă numeroase suferințe societății și familiilor acestor pacienți. De obicei, acești pacienți nu recunosc comportamentul violent ca fiind o problemă care necesită asistență și tratament, prezentarea la psihiatru fiind rezultatul presiunii familiei, membrilor rețelei de suport social sau a organelor legal abilitate. Modificările dispoziției induse de consumul de alcool Evaluarea modificărilor dispoziției determinate de consumul de alcool presupune În mod automat că alcoolismul este factorul primar, În timp ce depresia
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
viață al omului modern, iar intensitățile poluării sonore sunt în continuă creștere. Supraaglomerarea și traficul, doi mari poluanți fonici, au consecințe serioase asupra echilibrului psihomatic al individului. Un număr tot mai mare de persoane din orașele aglomerate recurge la specialiștii psihiatri pentru a găsi un remediu pentru starea lor proastă (anxietate, palpitații, amnezii neșteptate, lipsa puterii de concentrare, dureri de cap). În sfârșit nu putem trece cu vederea poluarea termică, poate cea mai recentă formă de poluare fizică cu influențe puternice
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
poate ultime ale umanului, dar și drama sa cea mai profundă. * * * Această lucrare, concepută după un plan didactic ca tratat de studiu universitar, este rezultatul cercetărilor și al experiențelor clinice personale desfășurate într-un interval de patru decenii ca medic psihiatru. Cartea cuprinde, dincolo de aspectele clasice, fundamentale, ale acestei discipline, rezultatul experiențelor și studiilor personale în domeniul psihiatriei clinice și al psihologiei, din care am constituit domeniul psihopatologiei. Intenția finală a fost reprezentată prin „construirea” unui „model general” al vieții psihice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în continuare acest aspect. Diferențele calitative între „bolile somatice” și „bolile psihice” au fost de multă vreme remarcate, iar explicațiile au fost dintre cele mai diferite fără a se putea ajunge însă la o concepție universal admisă. Numeroși specialiști, medici psihiatri, au scos în evidență particularitățile legate de natura bolilor psihice în comparație cu natura bolilor somatice (E. Minkowski, L. Binswanger, K. Jaspers, E. Morselli, V.E. von Gebsattel, R. Kuhn, E. Zutt, H. Tellenbach, D. Cargnello, M. Manfredi). Ne găsim în fața unei situații
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihică, se deschide perspectiva metodică a unei înțelegeri comune, oferită de metoda de interpretare filozofică de factură fenomenologică și comprehensivă (E. Minkowski, K. Jaspers, L. Binswanger, V.E. von Gebsattel, R. Kuhn, H. Tellenbach). Semnificația antropologică a fenomenelor psihice morbide Numeroși psihiatri au scos în evidență valoarea interpretării filozofice din perspectiva analizei fenomenologice a fenomenelor psihice morbide (E. Minkowski, K. Jaspers, G. Lanteri-Laura, A. Tatosian). Dincolo de aparența manifestărilor exterioare a tulburărilor psihice, dincolo de „factologia clinico-psihiatrică”, psihopatologia caută să descopere și să înțeleagă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnavilor psihici” (1800). Apariția psihiatriei trebuie considerată ca un moment esențial în „reevaluarea valorilor care constituiau patrimoniul tradițional al cunoștințelor medicale ale comunității umane” (G. Gusdorf). Dar odată cu psihiatria își face intrarea în scena științifică și medicală un nou personaj: psihiatrul. Pentru G. Gusdorf „psihiatrul” este operatorul unei cunoașteri în cadrul căreia propriile sale exigențe mintale preiau ca sarcină de reprezentat elementele mai mult sau mai puțin confuze ale unei „alte realități”. Psihiatrul trebuie să descifreze semnificația alteralității conștiinței bolnavului psihic, în raport cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihiatriei trebuie considerată ca un moment esențial în „reevaluarea valorilor care constituiau patrimoniul tradițional al cunoștințelor medicale ale comunității umane” (G. Gusdorf). Dar odată cu psihiatria își face intrarea în scena științifică și medicală un nou personaj: psihiatrul. Pentru G. Gusdorf „psihiatrul” este operatorul unei cunoașteri în cadrul căreia propriile sale exigențe mintale preiau ca sarcină de reprezentat elementele mai mult sau mai puțin confuze ale unei „alte realități”. Psihiatrul trebuie să descifreze semnificația alteralității conștiinței bolnavului psihic, în raport cu logica realității. El este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
intrarea în scena științifică și medicală un nou personaj: psihiatrul. Pentru G. Gusdorf „psihiatrul” este operatorul unei cunoașteri în cadrul căreia propriile sale exigențe mintale preiau ca sarcină de reprezentat elementele mai mult sau mai puțin confuze ale unei „alte realități”. Psihiatrul trebuie să descifreze semnificația alteralității conștiinței bolnavului psihic, în raport cu logica realității. El este chemat să descifreze sensul unei „alte realități umane” plecând de la experiența istorică reprezentată prin idei, teme și valori care reprezintă reperele căutării de sine. Evaluarea „nebuniei” se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
domeniul epistemic” să se înscrie în interiorul „spațiului mintal” al modelului socio-cultural respectiv. Dezacordul dintre „câmpul epistemic” și „spațiul mintal” va duce la conflicte, respingeri, nerecunoașterea sau chiar negarea nebuniei și în final la dizolvarea psihiatriei ca știință și la excluderea psihiatrului. Aceste aspecte nu privesc și patologia somatică care nu vizează valorile culturale ale modelului social. Bolnavul somatic și medicul acceptă în mod reciproc existența bolii, iar discursul medical se constituie din analiza clinică a simptomelor. În cazul bolii psihice, fiind
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
rămână de „neînțeles” fiind unic și irepetabil, propriu, exclusiv subiectului care-l trăiește. Apare însă un aspect nou, deosebit de important, legat de persoana psihopatologului, a cercetătorului fenomenelor psihice morbide. Psihopatologul trebuie să aibă, în mod obligatoriu, o formație profesională de psihiatru. Este absolut necesar ca acesta să fi primit o pregătire medicală de specialitate în domeniul bolilor psihice. Această formație îi este absolut indispensabilă, întrucât psihiatria este cea care furnizează psihopatologiei „materialul faptic”. Psihopatologul va fi, în cazul acesta, un teoretician
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fi primit o pregătire medicală de specialitate în domeniul bolilor psihice. Această formație îi este absolut indispensabilă, întrucât psihiatria este cea care furnizează psihopatologiei „materialul faptic”. Psihopatologul va fi, în cazul acesta, un teoretician al cunoașterii fenomenului psihic morbid, pe când psihiatrul va fi un practician al diagnosticării și tratării medicale a bolilor psihice. Rezultă de aici că obiectul apropie psihopatologia de psihiatrie, iar cea care le separă este metoda. Este necesar în acest caz să precizăm caracteristicile pentru obiect și cele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
întâlnirii a două persoane. Ambianța atmosferică comună apare ca un tip de rezonanță a raporturilor interumane, simultan din ambele direcții, de la o persoană la alta. În cazurile patologice, ambianța atmosferică este modificată. Cele două persoane înregistrează „tipuri” diferite de impresii. Psihiatrul trebuie să sesizeze acest dezacord să-l intuiască asemenea unui „sentiment” al prezenței, resimțită față de celălalt care este diferit, chiar în absența comunicării verbale. Surprinderea acestei „diferențe”, a acestei „schimbări” a atmosferei este esențială și ea precedă orice înțelegere a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sentiment” al prezenței, resimțită față de celălalt care este diferit, chiar în absența comunicării verbale. Surprinderea acestei „diferențe”, a acestei „schimbări” a atmosferei este esențială și ea precedă orice înțelegere a tulburărilor psihice, ca un prim contact interuman. De multe ori psihiatrul nu poate pune un diagnostic, în absența unor manifestări clinico-simptomatice clare, dar el poate „simți” persoana bolnavului și natura suferinței acestuia prin surprinderea ambianței atmosferice pe care o degajă pacientul său. Această descoperire a atmosfericului este calea de acces către
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
diagnostic, în absența unor manifestări clinico-simptomatice clare, dar el poate „simți” persoana bolnavului și natura suferinței acestuia prin surprinderea ambianței atmosferice pe care o degajă pacientul său. Această descoperire a atmosfericului este calea de acces către interioritatea bolnavului, pe care psihiatrul o „simte” ca pe o modificare psihopatologică a persoanei acestuia. Ea reprezintă „intuiția” sau „sentimentul anormalului” pe care-l degajă persoana bolnavă psihic și pe care psihiatrul experimentat îl surprinde cu ajutorul „simțului clinic” care este rezonanța interioară, în sfera subiectivității
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]