1,107 matches
-
al propriei sale personalități în raport cu cerințele situațiilor vieții. În funcție de modul și capacitatea de a „răspunde” la imperativele adaptării la situațiile vieții avem de-a face cu trei posibilități, susține K. Menninger, și anume: succes, eșec, compromis. Din punct de vedere psihopatologic ceea ce ne interesează, în primul rând, sunt cazurile de eșec, sau de ratare ale procesului de adaptare ale individului la situațiile vieții. Individul răspunde în două moduri la situațiile de eșec ale vieții: fie printr-o modificare a personalității sale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
constituție mitomaniacă, pe când K. Schneider spune despre isterici că sunt psihopați care au nevoie de a se pune în valoare pe ei înșiși. Personalitatea de tip isteric a fost pe larg descrisă la femei. Ea este caracterizată prin următoarele „trăsături psihopatologice”: histrionismul, facilitatea afectelor, modelul de gândire dominat de imaginație, reactivitate emoțională cu hipermotivitate și impulsivitate, sugestibilitate crescută și mitomanie, dependență afectivă, tulburări de dinamică sexuală (frigiditate, indiferență, desgust). În ceea ce privește personalitatea de tip isteric la bărbați, aceasta rămâne încă o problemă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
incapabili de autonomie, se bazează pe ajutorul altora, incapabili de a-și asuma responsabilitatea, dependență de alte persoane pentru a se simți la adăpost, lipsă de încredere în sine, sentimentul că sunt abandonați. Personalitatea pasiv-agresivă este caracterizată prin următoarele trăsături psihopatologice: incapacitatea de a desfășura o activitate adecvată din punct de vedere profesional și social, rezistență în acțiuni, încăpățânare, pierdere de timp, ineficacitate deliberată, uitări nejustificate, ineficacitate durabilă și globală în plan social și profesional, persistența acestui tip de comportament, mai
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
persistența acestui tip de comportament, mai sus menționat, chiar atunci când circumstanțele sunt asigurate, eficace și posibile. 3) Personalitatea paranoiacă Trăsătura fundamentală a acestui tip de personalitate este reprezentată prin hipertrofia propriului Eu. Constituția paranoiacă este caracterizată prin prezența următoarele elemente psihopatologice: egocentrism cu hipertrofia Eului care determină dezvoltarea orgoliului și a unor sentimente de personale superioritate în raport cu celelalte persoane, dispoziție incertă, cu neîncredere, tendință la suspiciune ostilă față de anturaj și interpretări răuvoitoare față de ceilalți, falsitatea judecății, cu paralogisme ireductibile, responsabile de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de specialiști sunt tipurile descrise de E. Kretschmer. În această privință el distinge următoarele: personalitățile de tip combativ, personalitățile submisive și personalitățile senzitive. K. Schneider, la rândul său, descrie următoarele tipuri pe care le încadrează în tipologia generală a personalităților psihopatologice de tip fanatic, și anume: polul stenic, corespunzător personalităților de tip combativ ale lui E. Kretschmer, polul tern, corespunzător, în clasificarea lui E. Kretschmer, tipului submisiv, personalitatea neliniștită, în care sunt incluse tipurile de personalitate senzitivă și obsesională descrise de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stenic, corespunzător personalităților de tip combativ ale lui E. Kretschmer, polul tern, corespunzător, în clasificarea lui E. Kretschmer, tipului submisiv, personalitatea neliniștită, în care sunt incluse tipurile de personalitate senzitivă și obsesională descrise de E. Kretschmer. Redăm în continuare aspectele psihopatologice particulare ale tipurilor de personalitate paranoiacă după E. Kretschmer. Personalitatea paranoiacă combativă corespunde tipului de personalitate cverulentă, descrisă anterior de E. Kraepelin și personalității paranoiace din psihiatria franceză. Din punct de vedere psihopatologic acest tip este dominat de aspectul fanatic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de E. Kretschmer. Redăm în continuare aspectele psihopatologice particulare ale tipurilor de personalitate paranoiacă după E. Kretschmer. Personalitatea paranoiacă combativă corespunde tipului de personalitate cverulentă, descrisă anterior de E. Kraepelin și personalității paranoiace din psihiatria franceză. Din punct de vedere psihopatologic acest tip este dominat de aspectul fanatic și cverulent. Personalitatea paranoiacă submisivă corespunde tipului de personalitate fanatică ternă, descrisă de K. Schneider. Trăsăturile sale psihopatologice caracteristice sunt următoarele: originalitate, izolare, lupta pentru un ideal sau pentru o idee. Personalitatea senzitivă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
descrisă anterior de E. Kraepelin și personalității paranoiace din psihiatria franceză. Din punct de vedere psihopatologic acest tip este dominat de aspectul fanatic și cverulent. Personalitatea paranoiacă submisivă corespunde tipului de personalitate fanatică ternă, descrisă de K. Schneider. Trăsăturile sale psihopatologice caracteristice sunt următoarele: originalitate, izolare, lupta pentru un ideal sau pentru o idee. Personalitatea senzitivă diferă de precedentele. Personalitățile senzitive sau sensibile, sunt „acele naturi care nu numai că sunt profund impresionabile de experiențele trăite, ci care le elaborează îndelung
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt profund impresionabile de experiențele trăite, ci care le elaborează îndelung și în profunzime, fără a lăsa să se întrevadă ceva în afara lor” (E. Kretschmer). 4) Personalitățile psihastenic-obsesionale sau compulsive În această categorie de personalități anormale sunt incluse următoarele aspecte psihopatologice: personalitatea psihastenică (P. Janet), personalitatea obsesională sau compulsivă, personalitatea anancastă (K. Schneider), caracterul anal (S. Freud). Vom prezenta în continuare aspectele caracteristice ale fiecărei forme de mai sus. Personalitatea psihastenică se caracterizează prin tendința la scrupule și inhibiție afectivă. Orice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
conduite și acțiuni. Modul lor de gândire evocă un tip de funcționare de natură „magică”. Caracterul anal, descris de S. Freud, este un tip patologic de caracter, care rezultă din formațiile reacționale orientate către pulsiunile anale. Din punct de vedere psihopatologic acesta se caracterizează prin următoarele: economie sau parcimonie, ordine sau punctualitate, încăpățânare sau automatism rigid. Personalitatea anancastă, descrisă de K. Schneider, combină elementele personalității obsesionale cu cele ale caracterului anal. Anancaștii îmbină un caracter exagerat de atent, îngrijit, cu pedanteria
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
obsesiile, compulsiunile și ritualurile. 5) Personalitățile psihopatice În această categorie intră o constelație de anomalii de caracter și de conduite cu tendințe antisociale, impulsivitate și instabilitate afectivă și socio-profesională, dar care au o individualitate caracteristică proprie din punct de vedere psihopatologic, neputând fi confundate nici cu structurile nevrotice, nici cu cele psihotice ale personalității. Acest tip de personalitate a fost izolat pentru prima dată de A. Morel (1857) care descrie „grupa degeneraților”. Teza degenerescenței este ulterior preluată de V. Magnan care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cele psihotice ale personalității. Acest tip de personalitate a fost izolat pentru prima dată de A. Morel (1857) care descrie „grupa degeneraților”. Teza degenerescenței este ulterior preluată de V. Magnan care descrie „grupa degeneraților dezechilibrați”, în care include următoarele tipuri psihopatologice: dezechilibrații de inteligență, dezechilibrații de sensibilitate, agresivi și imorali, dezechilibrații de voință, impulsivii. E. Dupré reia problema incluzând aceste tipuri de personalități anormale în grupa „dezechilibraților constituționali” în care include următoarele forme clinice: dezechilibrații constituționali de motilitate, constituția emotivă, constituția
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
emotivă, constituția paranoiacă, constituția mitomaniacă, perversiunile instinctive (instabilitatea socio-profesională, tendința la delincvență, propensiunea la bufeele delirante). Astăzi, în acest grup de tipuri de personalități anormale sunt incluse personalitățile psihopatice, sociopatice și personalitățile antisociale. Acest tip de personalități au un caracter psihopatologic eterogen, marcat de natura lor dezechilibrată și antisocială. Din punct de vedere psihopatologic ele se caracterizează prin următoarele aspecte: impulsivitate, agresivitate, inafectivitate aparentă, absența anxietății, alte manifestări (trăsături de caracter de aparență isterică, tulburări de conduite sexuale, tulburări de dispoziție
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la bufeele delirante). Astăzi, în acest grup de tipuri de personalități anormale sunt incluse personalitățile psihopatice, sociopatice și personalitățile antisociale. Acest tip de personalități au un caracter psihopatologic eterogen, marcat de natura lor dezechilibrată și antisocială. Din punct de vedere psihopatologic ele se caracterizează prin următoarele aspecte: impulsivitate, agresivitate, inafectivitate aparentă, absența anxietății, alte manifestări (trăsături de caracter de aparență isterică, tulburări de conduite sexuale, tulburări de dispoziție afectivă, episoade disforice de scurtă durată). Tot în cadrul acestui grup de personalități anormale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
situate la frontiera dintre psihozele schizofrenice, starea de dezechilibru mintal și nevroze. în sens psihanalitic, diferitele stări de aparență nevrotică sau caracterială sunt susceptibile de a avea în cursul curei psihanalitice, simptome întâlnite în cazul psihozelor. din punct de vedere psihopatologic se consideră că „stările limită” formează o entitate clinică originală care nu aparține nici nevrozelor și nici psihozelor. Din punct de vedere psihopatologic, „stările-limită” se caracterizează printr-un mare polimorfism în care notăm prezența următoarelor aspecte clinice (Kernberg și Marcelli
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
susceptibile de a avea în cursul curei psihanalitice, simptome întâlnite în cazul psihozelor. din punct de vedere psihopatologic se consideră că „stările limită” formează o entitate clinică originală care nu aparține nici nevrozelor și nici psihozelor. Din punct de vedere psihopatologic, „stările-limită” se caracterizează printr-un mare polimorfism în care notăm prezența următoarelor aspecte clinice (Kernberg și Marcelli): angoasa, simptome nevrotice, sindromul depresiv, instabilitatea și impulsivitatea. După D. Widlöcher, „stările-limită” se caracterizează prin următoarele aspecte psihopatologice: o activitate fantasmatică, o angoasă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihozelor. Din punct de vedere psihopatologic, „stările-limită” se caracterizează printr-un mare polimorfism în care notăm prezența următoarelor aspecte clinice (Kernberg și Marcelli): angoasa, simptome nevrotice, sindromul depresiv, instabilitatea și impulsivitatea. După D. Widlöcher, „stările-limită” se caracterizează prin următoarele aspecte psihopatologice: o activitate fantasmatică, o angoasă de anihilare (distrucția coerenței Eului), o organizare haotică a dezvoltării libidinale, tendințe agresive particulare intense. 7) Personalitățile deficitare și imature Acestea reunesc acele modele de personalități anormale caracterizate prin diferite grade sau niveluri de nedezvoltare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
conduite de tip deviant, delincventă, sociopatie, acte antisociale. 8) Personalitățile deteriorate Acest grup reunește acele modele de personalități anormale caracterizate prin degradarea progresivă, cu caracter ireversibil, a sistemului personalității și care survine ca urmare a evoluției clinico-psihiatrice a unor procese psihopatologice grave, la o personalitate complet structurată psihic. Deteriorarea este caracteristică proceselor psihopatologice care apar în cursul demențelor și ea interesează următoarele niveluri structural-dinamice ale aparatului psihic și conduitei individului: Nivelul intelectual: gândirea, memoria, procesele de expresie și mecanismele instrumental-simbolice cerebrale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
grup reunește acele modele de personalități anormale caracterizate prin degradarea progresivă, cu caracter ireversibil, a sistemului personalității și care survine ca urmare a evoluției clinico-psihiatrice a unor procese psihopatologice grave, la o personalitate complet structurată psihic. Deteriorarea este caracteristică proceselor psihopatologice care apar în cursul demențelor și ea interesează următoarele niveluri structural-dinamice ale aparatului psihic și conduitei individului: Nivelul intelectual: gândirea, memoria, procesele de expresie și mecanismele instrumental-simbolice cerebrale. Nivelul afectiv, în special reacțiile emoțional-afective. Nivelul instinctual: regimul instinctelor, trebuințe și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
temporo-spațială, tendință la fugă și vagabondaj, colecționarism absurd, morbid, acte delictuale absurde, cleptomanie etc. 9) Personalitățile defectuale În cadrul acestui grup sunt reunite acele modele de personalități anormale caracterizate prin existența unor modificări structural-dinamice ale personalității consecutive evoluției îndelungate unui proces psihopatologic, de factură psihotică, care a operat o modificare profundă într-un anumit „sector” al aparatului psihic sau al sistemului personalității globale a individului. De regulă, acest tip de modificări apar în urma evoluției psihozelor endogene (schizofrenie, PMD, psihoze schizo-afective, deliruri cronice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al aparatului psihic sau al sistemului personalității globale a individului. De regulă, acest tip de modificări apar în urma evoluției psihozelor endogene (schizofrenie, PMD, psihoze schizo-afective, deliruri cronice sistematizate, epilepsie cu tulburări psihice etc.). Stările defectuale post-procesuale pot avea diferite aspecte psihopatologice în funcție de procesul psihotic care a acționat asupra sistemului personalității: defecte post-schizofrenice, defecte post-PMD, defecte post-delirante etc. 37. MODELE PSIHO-BIOGRAFICE ÎN PSIHOPATOLOGIE Aspecte generale Viața unei persoane nu are un caracter continuu și liniar. Ea este o suită de etape bine
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
E. Minkowski, L. Binswanger, D. Cargnello). Dincolo de aspectele generale, obiective sau subiective ale vieții individuale, o importanță deosebită o au studiile diferențiale, care stabilesc existența unor „tipologii” sau modele de viață, atât în condițiile normalității, cât și în condițiile alteralității psihopatologice. Modelele de viață sau tipurile de existență, au valoarea unor viziuni sintetice asupra vieții individuale, o viziune globală care depășește studiul de caz și care ne dă informații deosebit de prețioase referitoare la natura persoanei, a sensului vieții acesteia, precum și o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ne dă informații deosebit de prețioase referitoare la natura persoanei, a sensului vieții acesteia, precum și o explicare a destinului său. Acest aspect are o valoare esențială în psihopatologie, pentru înțelegerea semnificației alteralității existenței umane în condițiile variate impuse de procesul morbid psihopatologic. Vom analiza în continuare, modelele psiho-biografice normale și modelele psiho-biografice patologice, sau pato-biografiile. Modelele psiho-biografice normale Nu există viață lipsită de semnificație, de importanță și de originalitate. Analiza oricărei vieți omenești ne pune în față aspecte inedite, interesante, pasionale, din
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
civilizație materială. El contribuie la progresul vieți, al oamenilor, al societății. Analiza acestor modele psiho-biografice normale ne va ajuta să putem înțelege modelele pato-biografice, care sunt specifice bolnavilor psihici. Le vom analiza în continuare. Modele pato-biografice Modelele pato-biografice sunt sinteza psihopatologică a observării dinamicii fenomenelor psihice morbide. Orice persoană are o existență proprie, așa cum am arătat mai sus. Această existență se încadrează într-un anumit tip sau „model de viață”. Viața trebuie considerată ca o desfășurare a persoanei umane în timp
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihice. Ea este considerată ca manifestarea exterioară a fenomenelor psihice morbide care își au sediul în interiorul ființei umane. Transformarea personalității ca urmare a factorilor morbigenetici, va avea drept consecință o modificare a cursului vieții individului respectiv, a bolnavului psihic. Fenomenele psihopatologice sunt primare, pe când modul de a-fi-în-lume al bolnavului, manifestările comportamentale și acțiunile acestuia, modul de a gândi și de a simți, de a comunica etc., sunt secundare acestora și ele vor marca profund, în diferite forme, viața individului respectiv. Dacă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]