1,094 matches
-
sunt următoarele: filozofia, religia, morala, cultura (arta plastică, literatura), estetica etc. Interesul pentru nebunie este constant ca prezență în aceste domenii și el este înțeles și tratat în raport cu valorile morale, culturale, religioase, ca o abatere de la normele acestora. În cazul psihopatologiei, valoarea obiectului său, persoana umană aflată în stare de suferință psihică, poate fi apropiată de modul de a vedea și înțelege omul din sfera disciplinelor de mai sus, fapt care explică aceste raporturi de interferență. 5) Raporturile formale Acest gen
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
persoana umană aflată în stare de suferință psihică, poate fi apropiată de modul de a vedea și înțelege omul din sfera disciplinelor de mai sus, fapt care explică aceste raporturi de interferență. 5) Raporturile formale Acest gen de raporturi ale psihopatologiei cu alte discipline umane privește, cum spuneam mai sus, caracterul aplicativ, practic, el cunoașterii bolnavului psihic, a naturii sale schimbate. Rezultatele obținute de cunoștințele psihopatologice pot fi aplicate în domenii importante ale disciplinelor umane cum ar fi: viața socială, științele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sus, caracterul aplicativ, practic, el cunoașterii bolnavului psihic, a naturii sale schimbate. Rezultatele obținute de cunoștințele psihopatologice pot fi aplicate în domenii importante ale disciplinelor umane cum ar fi: viața socială, științele juridice, psihoterapia bolilor psihice, educația specială etc. Datele psihopatologiei contribuie mult la înțelegerea multor aspecte ale vieții individuale sau colective, ale problemelor de devianță și sociopatii, de atitudine terapeutică a bolnavilor psihici, precum și în ceea ce privesc problemele speciale ridicate de unele situații reclamate de educație. Se poate desprinde din
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale vieții individuale sau colective, ale problemelor de devianță și sociopatii, de atitudine terapeutică a bolnavilor psihici, precum și în ceea ce privesc problemele speciale ridicate de unele situații reclamate de educație. Se poate desprinde din cele de mai sus faptul că psihopatologia aduce un aport original deosebit de importantă, în sfera disciplinelor umane, contribuind la adâncirea cunoașterii ființei umane. Aceste cunoștințe nu sunt izolate, ci ele se articulează, așa cum s-a arătat mai sus, cu celelalte discipline umane, prin raporturile care există între
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
et practique des maladies mentales, Paris, 1881. Magnan, V., Leçons cliniques sur les maladies mentales, Paris, 1893. Manfredi, M., L’irrazionale vissuto, Dedalo libri, Bari, 1972. Marcelli, D., Les états limites en psychiatrie, PUF, Paris, 1981. Marcelli, D., Tratat de psihopatologia copilului, E.F.G., București, 2003. Marie, A., Traité international de psychologie pathologique, Vol. I-III, Alcan, Paris, 1911. Marnani, G., „Iatrogénitalité” în Evol.Psychiat., 54, 1989. Masserman, J., Principes de psychiatrie dynamique, PUF, Paris, 1956. Mayer, H., Compendium der Neurologie und
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Anormalitate: stare de dezechilibru funcțional fizic și psihic care se opune normalității, resimțită de individ ca o schimbare generală, ca o stare de disconfort. Anticipație: atitudinea prin care omul își trăiește viitorul, orientând acțiunile prezente către proiectele de perspectivă. În psihopatologie, anticipația anunță direcția și forma de dezvoltare viitoare a unei tulburări psihice. Anxietate: frică patologică, stare de afect neplăcută resimțită ca o neliniște interioară inexplicabilă, adesea lipsită de un obiect precis, sentimentul unui pericol iminent, dar nedeterminat, însoțită de fantasme
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
personal, ci constituind efectul unei influențe externe care se exercită asupra lui. Exemple: automatismul mintal, delirul de influență etc. Zoofilie: perversiune sexuală caracterizată prin satisfacerea plăcerii erotice cu animale. Zoofobie: frica patologică, nejustificată, de animale. CRONOLOGIA PRINCIPALELOR EVENIMENTE DIN ISTORIA PSIHOPATOLOGIEI Hipocrate (450-335 î. Cr.) Grecia Teoria constituțiilor și humorilor. Temperamentele Platon (427-347 î.Cr.) Grecia Dialoguri (Charmides, Gorgias, Protagoras, Republica, Legile). Reflecții despre nebunie Aristotel (348-322 î. Cr.) Grecia De Anima. Parva Naturalia Theophrast (372-287 î. Cr.) Grecia Caracterele L.A. Seneca (55 î. Cr.-39
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Schizophrenias(1911) Al. Obregia (1860-1937) România Curs de psihiatrie (1911-1912) Ciclofrenia Clifford Beers (1876-1943) S.U.A. A Mind that Foud Itself(1938) H. Noguchi (1876-1928) S.U.A. Pune în evidență Treponima palidum în leziunile cerebrale de natură sifilitică K. Jaspers (1883-1969) Germania Psihopatologia generală (1913) J. Wagner von Jauregg (1875-1940) Austria Malariaterapie(1917) A. Adler (18701937) Austria Psihanaliza C.G. Jung (1875-1961) Elveția Psihanaliza. Psihologia abisală H. Rorschach (1884-1922) Elveția Psihodiagnosticul E. Kretschmer (1888-1964) Germania Constituția și caracterul. Psihologia medicală (1924) C. von Monakow
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1917) A. Adler (18701937) Austria Psihanaliza C.G. Jung (1875-1961) Elveția Psihanaliza. Psihologia abisală H. Rorschach (1884-1922) Elveția Psihodiagnosticul E. Kretschmer (1888-1964) Germania Constituția și caracterul. Psihologia medicală (1924) C. von Monakow (1853-1930) Elveția Introducere biologică în studiul neurologiei și al psihopatologiei (1928) J.B. Watson (1878-1958) S.U.A Psihologia comportamentului (Behaviorismul) H. Wallon (1879-1962) Franța Psihologia patologică (1920) K.S. Lashley (1890-1958) S.U.A Neuropsihologia E. Minkowski (1886-1972) Franța Schizofrenia (1927). Tratat de psihopatologie (1966) I.P. Pavlov (1849-1936) Rusia Reflexele condiționate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Introducere biologică în studiul neurologiei și al psihopatologiei (1928) J.B. Watson (1878-1958) S.U.A Psihologia comportamentului (Behaviorismul) H. Wallon (1879-1962) Franța Psihologia patologică (1920) K.S. Lashley (1890-1958) S.U.A Neuropsihologia E. Minkowski (1886-1972) Franța Schizofrenia (1927). Tratat de psihopatologie (1966) I.P. Pavlov (1849-1936) Rusia Reflexele condiționate. Tipurile de activitate nervoasă superioară H. De Jong și H.Baruk Franța Catatonia experimentală (1930) E. Durkheim (1858-1917) Franța Du suicide (1930) J.M. Sakel (1900-1957) Austria Șocul insulinic în tratamentul bolilor psihice E.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de teoria cercetării științifice, Editura Polirom, Iași, 2005. M. de Unamuno, Le sentiment tragique de la vie, Gallimard, Paris, 1937. A. Schopenhauer, Sie Welt als Wille und Vorsfellung. Mai exact spus, psihologia se constituie ca „domeniu epistemic” despre persoana umană, iar psihopatologia ca un „discurs epistemic” despre anormalitatea acesteia. C. Enăchescu, Fenomenologia Nebuniei, Editura Paideia, București, 2003. C. Enăchescu, Tratat de psihologie morală, Editura Tehnică, București, 2002. C. Enăchescu, Tratat de igienă mintală, Editura Polirom, Iași, 2004. P. Accoce; P. Rentchnick, Les
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
despre un fenomen colectiv, prezentarea ei cere o strategie mai complicată. În general, frica presupune o situație particulară pentru a fi resimțită, care este facturată specific de unele dimensiuni sociale, ce o pot spori sau diminua. Problematica fricii Clasic în psihopatologie, frica est diferențiată de angoasă și anxietate 5 prin faptul că are un obiect plasat în lumea reală. Frica fără obiect, nejustificată, este proprie tocmai angoasei (anxietății). În acest caz, trăirea subiectivă este similară cu cea din confruntarea cu un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în lumea reală. Frica fără obiect, nejustificată, este proprie tocmai angoasei (anxietății). În acest caz, trăirea subiectivă este similară cu cea din confruntarea cu un pericol extern, deși el este absent. Trăirea este deci fundamentală și a fost comparată în psihopatologie cu amețeala (Ey et al.,1960). Dacă amețeala presupune o stare de nesiguranță, angoasa are ca element propriu impresia de amenințare. Cu toate acestea, angoasa nu este o stare exclusiv patologică: ea e considerată o caracteristică a condiției umane și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în absența unei cauze externe clare. În acest sens, în fața unui pericol nu toată lumea se teme - sau nu toată lumea se teme în aceeași manieră. Acest detaliu demonstrează indirect că există o participare internă, personală, în orice reacție de frică. În psihopatologie, această componentă ocupă cea mai mare parte a manifestărilor subiective, și nu răspunsul la vreo stimulare externă. Dar și alte situații relevă același lucru, anumite pericole discutabile implică o trăire intensă - spre exemplu, situația de examen. Nimeni nu este efectiv
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ca angoasă sau culpabilitate, evitând astfel să fie recunoscută prin menținerea ei în afara câmpului conștiinței.” (Ey et al.,1960) Din această perspectivă, descrierea și enumerarea lor nu este necesară, mai ales când e avută în vedere funcționarea mentală colectivă. În psihopatologie lucrurile sunt diferite, căci anumite organizări de personalitate nu folosesc decât în mod secundar refularea. Diminuarea distincției dintre frica propriu-zisă, cu obiect extern, și frica internă, adică angoasa, face posibil punctul de vedere care susține că mecanismele de apărare se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
parte, teroarea transmite ideea unei stări de teamă colectivă mai puternică decât cea care ar putea fi desemnată prin termenul frică. Teroarea ar trebui diferențiată și de panică, folosită pentru situații de confruntare pasageră cu o amenințare. Panica desemnează în psihopatologie accesele de angoasă acută de cauză necunoscută (Ey et al.,1960), mai ales la nivel individual. Aplicată unei situații colective, panica descrie un comportament dominat de o frică observabilă, intensă, dar, în principiu, pasageră. Teroarea presupune un efect de o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
câteva dintre observațiile sale, de actualitate în contextul în care a rămas încă de domeniul curiozității științifice uitarea și conservarea conținuturilor afectogene în memoria de lungă durată. „Memoria operează o alegere între impresiile ce i se oferă”, afirma acesta în Psihopatologia vieții cotidiene (1901), precizând că dintre amintirile puternic amprentate afectiv „nu se uită nimic fără motiv”. Aceste sumare considerații referitoare la mecanismele de evocare și reconstrucție ale memoriei individuale explică, în parte, „uitarea” consecințelor decretului antiavort. Psihanaliza atribuie un rol
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Fessard, A. (1970), „Approche neurophysiologique du problème de la mémoire”, La Mémoire, PUF, Paris, pp. 459-498. Flores, C. (1974), La mémoire, col. „Que sais-je”, nr. 350, PUF, Paris. Foucault, M. (1997), A supraveghea, a pedepsi, Humanitas, București. Freud, S. (1901/1995), Psihopatologia vieții cotidiene, Mediarex, București. Herman, E.S., Chomski, N. (1988), Manufacturing Consent: The Political Economy of the Mass Media, Pantheon, New York. Istrati, P. (1983), Viața lui Adrian Zografi, Minerva, București. Kligman, G. (2000), Politica duplicității. Controlul reproducerii în România lui Ceaușescu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
securitatea personală și a provocat o zdrucinare a sistemului de valori și credințe, precum și a mecanismelor adaptative obișnuite. Adesea, reprezentările despre lume și viață ale victimelor violenței instituționalizate devin inoperante și strategiile de adaptare adoptate ulterior se situează în domeniul psihopatologiei, constând în simptome posttraumatice incluse în diagnosticul clinic de „tulburare de stres posttraumatic” (în engleză, Post-Traumatic Stress Disorder sau, prescurtat, PTSD). Pe de altă parte, oficializarea vieții private și monitorizarea permanentă au contribuit la abandonarea dorinței de afirmare a propriei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ostaticilor, sau prin combinația de forță și intimidare. „În situația de captivitate, torționarul devine cea mai importantă persoană în viața victimei, iar psihologia victimei depinde de acțiunile și credințele acestuia. Puține sunt cunoscute despre mintea torționarului, întrucât conceptele obișnuite ale psihopatologiei eșuează în definirea sa.” (Herman, 1994) Efectele psihologice ale torturii sunt diverse, în parte datorită multiplelor tipuri de tortură și a variatelor contexte în care apare. În cele din urmă, „ea este asociată cu PTSD, depresie, tulburări de anxietate, dereglări
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au o Critică a rațiunii pure și o Critică a rațiunii practice, primite în dar de la Kant, psihologii nu au încă o „critică a emoțiilor/sentimentelor pure” sau a „gândurilor practico-morale”. Noi am perfectat și dezvoltat aproape la extrem numai psihopatologiile, adică descrierile stărilor care depășesc „dictatura” normalului statistic, dar pe care, din păcate, nu-l cunoaștem tot așa de detaliat. Partea negativ-patologică a trezit interesul științific mai mult decât normalul pe care abia îl putem descrie. De ce am avea nevoie
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Freud au prezis, poate puțin cam exagerat, că, în viitor, nu istoria va fi regina științelor, ci psihologia, iar știința istoriei sau a religiei va fi înlocuită de psihologia maselor. Istoria ar fi atunci anamneza nevrozelor și obsesiilor noastre, iar psihopatologia, prin descrierile ei, ar oferi cadrele psihologiei individuale și evitarea riscurilor de îmbolnăvire. Este adevărat că istoria omenirii e romanul căutării începutului spiritului în natură și a soluțiilor colective de supraviețuire. În momentul venirii nazismului la putere, de exemplu, mari
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Napoca. Kirk, S.A. (1967), Amelioration of mintal abilities through psychodiagnostic and remedial procedures, Ch. Thomas Springfield Editions. Landsheere, Viviane de (1992), L’Education et la formation, PUF, Paris. Lapierre, A. (1986), La rééducation physique, J.B. Baillère, Paris. Lăzărescu, M. (1994), Psihopatologie clinică, Editura Helicon, Timișoara. Legrand, L. (1974), Pédagogie fonctionelle pour l’école élémentaire nouvelle, tome 1, Paris. McInnes, J.M.; Treffery, J.A. (2000), Copilul cu surdocecitate. Ghid de dezvoltare, Editura Semne (publicată cu sprijinul Sense International). Minulescu, Mihaela, (1996), Chestionarele
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Societatea europeană de la începutul secolului, caracterizată prin numeroase restricții ale sexualității, oferă teoriei lui Freud un anumit suport empiric. Dacă într-o societate care practică un control sever al sexualității, traumele din această sferă pot explica într-o mare măsură psihopatologiile, în alte societăți, caracterizate prin mult mai puține îngrădiri ale sexualității, această sferă va avea un rol sensibil mai redus în producerea bolilor mentale (Harris, 1968). În 1938, un grup condus de Kurt Lewin (White și Lippitt, 1960) a imaginat
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ritm impresionant. Multe publicații sunt opera clinicienilor entuziaști dar neexperimentați, ale căror texte trădează uneori o lipsă supărătoare de formare în domeniu. Alte scrieri adoptă tonul pasionat al polemicii pentru a desființa, cu argumente stângace uneori, modelul medical introdus în psihopatologie prin intermediul psihanalizei. Pentru a constata noi și veritabile progrese, trebuie să așteptăm momentul în care adepții terapiilor comportamentale dau o mai mare importanță metodologiei decât performanței clinice. Ar fi o dovadă de naivitate din partea noastră să credem că aceste reexaminări
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]