3,405 matches
-
cât mai adecvate dezvoltării psihice a copilului. În adolescență, centrul de greutate al comunicării se deplasează de la nivelul exclusiv al familiei la nivelul grupului de colegi și prieteni. În perioada furtunoasă, frumoasă și tumultuoasă de formare, plină de mari inegalități psihosociale, tânărul devine un veritabil participant la dialog, însă de multe ori alege să nu comunice nimic adultului și cel mai adesea părinților, împotriva căruia dezvoltă un tip de rebeliune. Astfel, cu cât părintele va face mai multe eforturi pentru a
RELAŢIILE ŞI COMUNICAREA DINTRE GENERAŢII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1389]
-
Rolul familiei în educația morală a copilului Prin rolul și funcțiile sale în viața socială, familia a constituit, de-a lungul întregii istorii a umanității, matricea spirituală a formării și dezvoltării personalității umane, mediul psihosocial și moral în care se modelează conștiințe, caractere, atitudini și deprinderi. Creșterea și educarea copiilor apare, în acest context, una dintre funcțiile esențiale ale familiei. Pentru aceasta, familia trebuie să devină modelul de comportare și acțiune socială la care copiii
ATRIBUȚIILE FAMILIEI ÎN PROCESUL EDUCAȚIEI MORALE ŞI ŞCOLARE A TINEREI GENERAȚII. In: Arta de a fi părinte by Teodora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1416]
-
de ambele aspecte: logic-rațional și moral afectiv care, împreună, oferă educatorului posibilitatea de a coopera cu cei pe care îi educă și, totodată, de a stimula dezvoltarea personală. în mediul familial, precum și în școală, trebuie să se creeze un climat psihosocial și moral care să conducă la colaborare și stimă reciprocă între educator și educat, mai ales în perioada în care personalitatea tinerilor se află în fața a numeroase influențe și pericole, de natură să genereze disfuncționalități în procesul general de educare
ATRIBUȚIILE FAMILIEI ÎN PROCESUL EDUCAȚIEI MORALE ŞI ŞCOLARE A TINEREI GENERAȚII. In: Arta de a fi părinte by Teodora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1416]
-
sesizeze și conștientizeze notele personale, caracteristice; să-și poată realiza un autoportret expresiv, complet identitate, trăsături de caracter, stil de muncă, relații interpersonale; să observe și să descrie portretul colegului ales de fiecare; să opereze cu elemente esențiale ale caracterizării psihosociale a unei persoane; să-i conștientizeze pe copii asupra modului în care sunt percepuți de către colegi. 2. Cum învăț eu ? să-și aprecieze nivelul deprinderilor intelectuale; să înțeleagă necesitatea formării unui stil de muncă; intelectual și corect. 3. Eroul meu
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
ce pot fi incluse în programul de recuperare la domiciliu (este propus un model de intervenție ce vizează reintegrarea socială a sportivilor). 1. Noțiuni introductive privind socializarea și integrarea socială a individului Conceptul de socializare este definit ca „un proces psihosocial de transmitere-asimilare a atitudinilor, valorilor, concepțiilor sau modelelor de comportare specifice unui grup sau unei comunități în vederea formării, adaptării și integrării sociale a unei persoane. În acest sens, socializarea este un proces interactiv de comunicare, presupunând dubla considerare a dezvoltării
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
1000 pentru autismul “clasic” și aproximativ 3/10000 pentru Sindromul Asperger. În România la momentul actual nu s-au găsit statistici care să arate numărul de persoane cu autism, prevalența sau rata de incidență. Persoanele care după “Criteriile generale medico psihosociale de identificare și încadrare a copiilor (0-18 ani) cu deficiențe și handicap (dizabilități)” sunt diagnosticate cu autism (tulburări pervazive de dezvoltare, însă la capitolul „Tulburări psihice” și nu la neurologice/neurobiologice), la maturitate sunt încadrați tot la „Afecțiuni psihice”, de
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
acompania dependența de drog. Agresivitatea este o noțiune ce definește În general tendințele heteroși/sau autodistructive ale unui individ sau grup social. Comportamentul agresiv este un proces complex determinat de: factori biologici (diverse formațiuni nervoase, influențe hormonale sau biochimice); factori psihosociali (structura de personalitate, nivelul de maturizare afectiva sau socială, precum și capacitatea de adaptare a individului la situațiile noi și stresante); factori culturali (atitudinea grupului de referință și a societății față de comportamentele agresive); factori economici - (posibilitatea asigurării unui nivel de trai
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
de agresiune și existența victimei drept consecință. Studiile efectuate au evidențiat o multitudine de aspecte care conduc la ideea că raportul agresor victima este complex. Astfel, se impune o analiză fină a mecanismelor și pârghiilor de ordin psihologic, psihopatologic și psihosocial, din cadrul structurii relației interpersonale. În prezent există o "victimologie de prim ordin", care studiază personalitatea victimei și o "victimologie secundară", care analizează aspectele materiale, financiare, fizice sau prejudiciile suferite de victime . ÎI. Repere generale ale victimologiei. Criteriile medicale ale victimologiei
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
comportament sunt considerate agresiuni, incluzându-le și pe cele care nu implică neapărat o injurie fizică, de exemplu agresiunea verbală. De asemenea sunt considerate agresiuni orice acte de coerciție exercitate asupra altei persoane, intimidarea altor persoane ceea ce poate avea consecințe psihosociale sau poate duce la ostracizarea socială premeditată a altora. Importanța tuturor acestor tipuri de comportament nu trebuie subestimată și de asemenea trebuie avute În vedere și efectele sale asupra statusului social și a Încrederii În sine. Oamenii pot avea gânduri
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
controlul asupra gândurilor sale. Cu toate acestea, orice condiție care determină accentuarea impulsurilor agresive În contextul pierderii controlului conduce la acte violente. Aceste situații implică: stări organice și toxice, anomalii În dezvoltarea psihomotorie, psihoze floride, factori stressanți de mediu și psihosociali. Realizarea acestei diferențe Între fantezie și act este foarte importantă Întrucât conform legilor internaționale psihiatrii trebuie să avertizeze autoritățile și potențialele victime atunci când au În Îngrijire un pacient care are intenția de a comite acte violente , dar existența doar a
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
funcției serotoninergice un marker al acestui tip de comportament și nu o cauză. abuzul de droguri , alcool boli somatice cronice factori genetici - concordanța crescută a suicidului printre gemenii monozigoți , față de cei dizigoți factori familiali membrii familiei cu tulburări psihice factori psihosociali - pierderi importante suferite În timpul vieții circumstanțe amenințătoare ale vieții ( abuzuri sexuale , fizice) Deci , riscul suicidar este mult crescut la pacienții la care vârsta de debut a tulburării afective este precoce , sunt diagnosticați cu un episod mixt, prezintă simptome depresive majore
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
suferite În timpul vieții circumstanțe amenințătoare ale vieții ( abuzuri sexuale , fizice) Deci , riscul suicidar este mult crescut la pacienții la care vârsta de debut a tulburării afective este precoce , sunt diagnosticați cu un episod mixt, prezintă simptome depresive majore , există stressori psihosociali importanți , tulburarea se asociază cu abuzul de droguri și alcool , nu s-a instituit Încă unui tratament adecvat , există un istoric familial de tulburări psihice. Suicidul reprezintă o proporție importantă a decesului prematur printre pacienții cu tulburare bipolară. Este estimat
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
Fie că sunt în grija bunicului unic, fie că sunt în grija ambilor bunici, efectele substituirii părinților cu alte persoane sunt alarmante. Prin plecarea părinților la lucru și înlocuirea acestora cu alte persoane, pentru copil apare un factor de stres psihosocial cu efecte nocive în evoluția sa.Vulnerabilitatea la stres depinde de factori genetici și psihosociali. Deși toți copiii au astăzi parte de stress familial, nu toți reușesc să depășească aceste situații stresante fără a prezenta simptome determinate de cauze psihice
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
substituirii părinților cu alte persoane sunt alarmante. Prin plecarea părinților la lucru și înlocuirea acestora cu alte persoane, pentru copil apare un factor de stres psihosocial cu efecte nocive în evoluția sa.Vulnerabilitatea la stres depinde de factori genetici și psihosociali. Deși toți copiii au astăzi parte de stress familial, nu toți reușesc să depășească aceste situații stresante fără a prezenta simptome determinate de cauze psihice sau unele tulburări de comportament, deoarece la factorul stres se adaugă și factorul temperament. Reputatul
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
care se construiește grupa arierațiilor mintale este cel de retard mintal. Evaluarea stărilor de arierație mintală se face prin raportarea lor în modelul de dezvoltare deficitară a sistemului personalității, proces considerat ca o întârziere în dezvoltarea și maturizarea psihobiologică și psihosocială (G. Gottlieb) Întârzierile în dezvoltare sau oprirea din dezvoltare la un anumit nivel va determina instalarea diferitelor forme sau grade de retard mintal. Termenul de retard mintal desemnează un grup populațional extrem de eterogen care are în comun o deficiență de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracterizează prin panică, conduite deviante antisociale, conduite de refugiu (alcoolism, toxicomanii) criminalitate, suicid, conduite de dependență (prostituție) etc. Având cauze sociale și fiind, cum spuneam, consecința unor evenimente sociale psihotraumatizante colective care le explică apariția, formele de manifestare și dinamica psihosocială, ele vor avea soluții de ordin social (cultural, moral-religios, politic și economic), dar și de ordinul igienei mintale (medico-social, medico-psihiatric, medico-pedagogic etc). Cele mai sus prezentate, scot în evidență în mod convingător faptul că modelele patologice în psihopatologie precum și în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
față de nebunie și de bolnavul psihic. Față de acestea se poate vorbi de o multitudine de factori cu efect patogen în geneza tulburărilor psihice după cum urmează: factori neculturali: factori genetici-ereditari, climatici, alimentari, demografici, sociologici; factori pur sociologici: modelele de educație, presiunile psihosociale, încurajarea unor anumite conduite patologice, schimbarea relațiilor interumane etc.; factori culturali cum ar fi următorii: mobilitatea geografică, migrațiile populaționale, schimbările culturale și conflictele culturale, izolarea socio-culturală etc.; alți factori, de natură psiho-biologică, dar cu efect cultural, cum sunt următorii: creșterea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
obiectivitatea, individualul cu socialul. Ca subiect social, angajat într-o luptă identitară, individul se construiește prin observarea mediului său și prin compararea cu ceilalți, prin confruntarea judecăților sale cu ale altora, prin categorisire socială. Identitatea pare să fie un produs psihosocial. Un sociolog francez, Vincent de Gaulejac, considera că această noțiune este eminamente psihosocială pentru că individul, deși are caracteristici unice, particulare, specifice, care-l singularizează, își extrage substanța din afară, de la societate, ce-i conferă atribute sociale și juridice care-i
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
se construiește prin observarea mediului său și prin compararea cu ceilalți, prin confruntarea judecăților sale cu ale altora, prin categorisire socială. Identitatea pare să fie un produs psihosocial. Un sociolog francez, Vincent de Gaulejac, considera că această noțiune este eminamente psihosocială pentru că individul, deși are caracteristici unice, particulare, specifice, care-l singularizează, își extrage substanța din afară, de la societate, ce-i conferă atribute sociale și juridice care-i asigură un loc în ordinea socială: muncă, statut socioprofesional, salariu, locuință, loc în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
anumite mecanisme cognitive, felul în care li s-a format o anumită reprezentare a realității. Nu au fost exploatate, de exemplu, cercetările recente ale grupului de la Geneva (Doise, Mugny), care dovedesc că dezvoltarea cognitivă (structurile mentale) este determinată de contextul psihosocial, de gândirea și practicile sociale, de stilul vieții cotidiene. „Limba de lemn”, de exemplu, se naște și se dezvoltă într-un mediu cultural favorizant, caracterizat prin controlul instrumentelor cognitive cu care categorizăm și etichetăm. Un anumit „cadru social” constrânge la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mă interesa munca făcută bine”), subiectul evită și acum să examineze critic implicarea politicului în viața profesională (observă doar că „oamenilor le era frică să spună ceva rău legat de politica partidului”). Deși descrie cu multă precizie dereglările economice, sociale, psihosociale (cozile înfățișate cu lux de amănunte, comercializarea subproduselor ca salamul din oase), găsește fenomenului justificări (se exporta mult, „aveam legături comerciale cu 53 de țări”) sau bagatelizează (cozile nu erau chiar un fenomen nociv, „te întâlneai zilnic cu ceilalți... Nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
eul, renunța la propria personalitate, modelându-se după dorința celor care dețineau puterea. Format într-un asemenea climat social, el și-a însușit tehnici de disimulare și mijloace de apărare. Cu timpul însă, se identifică cu modelul încurajat. Identitatea sa psihosocială (conceptul a fost propus în 1973 de Marisa Zavalloni) reprezintă o sinteză între formația sa individuală și caracteristicile culturii comune, sinteza dintre eu și context, solidarizarea sa cu grupul de apartenență. Interacțiunea prelungită cu idei și practici culturale specifice fac
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
singura țară unde s-a instituit controlul politic asupra sexualității cetățenilor săi. Limitarea numărului de copii în China lui Deng Xiaoping a condus la instituționalizarea aceleiași practici, cu grave repercusiuni la nivelul mentalului individual și al celui colectiv. Printre consecințele psihosociale ale „fenomenului chinezesc” (studiate mai amănunțit decât cele ale legislației antiavort din România), reținem scăderea stimei de sine a indivizilor societății. „Superiorii și subordonații contribuiau deopotrivă la perpetuarea regimului” - după cum observă J. Gross (1988) -, deoarece societatea de tip totalitar „avea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu referire la regimul politic comunist din România, S. Chelcea (1996) preciza că „oamenii își aduc aminte și uită momente din viața lor în funcție de comandamentele timpului”, „se exprimă nu cu cuvintele lor, ci cu cele ale epocii”. În înțelegerea semnificațiilor psihosociale ale decretului antiavort, în relația memorie socială - conținuturi normative și limbaj, de reținut este apelul politic ce-a însoțit popularizarea lui. Editorialul Scânteii din numărul ce publică decretul fusese intitulat „Copiii noștri - copiii patriei noastre”. În finalul articolului, în limbajul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
repare o greșeală pe care o făcuse în anii de relativă deschidere. După liberalizarea din anii începutului domniei lui Ceaușescu, s-au reînființat secțiile de psihologie, sociologie și pedagogie din cele trei mari universități din România - București, Iași, Cluj-Napoca. Anchetele psihosociale, chiar dacă riguros controlate, au devenit însă, în scurt timp, supărătoare pentru putere, iar disciplinele respective - indezirabile. Acești „critici” sâcâitori trebuiau deci să dispară. Pentru început, secțiile respective nu au mai primit „cifră de școlarizare”, adică nu mai aveau dreptul să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]