812 matches
-
pe domnul Mircea Geoană, președintele PSD, invitat de Mugur Mihăescu, alias Garcea, și tăifăsuind cu acesta la emisiunea "Vacanța mare" de pe Pro Tv în seara zilei de Paști, ne-a zis: -Domnii miei, nu trebuie să fii neapărat specialist în psihosociologie (pe loc ne-a invadat pe ceilalți membri ai familiilor un val profesional-emancipativ și de liniște sufletească), pentru a înțelege că acești doi domni au ceva în comun precum dom' Băsescu cu dom'Becali. Nu intru în detalii, fi'ncă
Cupluri contemporane by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10671_a_11996]
-
viu și optimist. Ca și Gabriel Liiceanu (v. Întâlnire...), detest ceremoniile „acelea”. Mi-ar plăcea să ne descompunem instantaneu în elementele din care suntem făcuți, atunci când ne vine timpul... Irinel nu a ajuns nici doctor, nici filozof. După studii de psihosociologie și un masterat la Universitatea York din Toronto, s-a dedicat refugiaților și cutreieră lumea încercând să-i ajute. Muncește mult și nu are timp să mai scrie. Se teme chiar că n-o va mai face niciodată, dar eu
Cum l-am cunoscut pe Constantin Noica by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Journalistic/5958_a_7283]
-
anului trecut. Psihologia politică e un domeniu pluridisciplinar (sau interdisciplinar, în terminologia nord-americană), situat în punctul de întîlnire dintre psihologie, sociologie (s-a născut de altfel dintr-o altă disciplină recentă, psihologia socială) și științele politice. Există deja tratate de psihosociologie traduse sau scrise de autori români, dintre care merită remarcat cel publicat în 1994 de I. Radu et alii, dar și studiile lui Serge Moscovici, căruia îi este dedicată cartea autoarei arădene (L'ère des représentations sociales, L'Âge des
Tehnici de propagandă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15468_a_16793]
-
realizate prin intermediul ideologiei și propagandei practicate în regimul comunist în scopul formării 'omului nou'. În contextul prezentei cercetări - plasată în aria tematică a psihologiei politice -, apreciem fenomenul reprezentărilor sociale ca efect al acestor relații, pasibil de investigat cu metodologia adecvată psihosociologiei ". Principala tehnică de investigație folosită este studiul de caz multiplu, căruia i se adaugă interviul individual nestructurat, în care sînt implicați atît "martorii privilegiați" (Maurer și ceilalți), cît și victime ale dictaturii, metoda biografică, analiza de conținut, diferențiatorul semantic și
Tehnici de propagandă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15468_a_16793]
-
ramuri; ... d) pentru corpul agenților de poliție - două ramuri. ... II. Aparatul central, structuri subordonate unor unități centrale, Direcția Generală Anticorupție, Agenția Națională Antidrog, Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane, Oficiul Responsabilului cu Protecția Datelor Personale, Centrul Național SIS, Centrul de Psihosociologie, Casa de Pensii Sectorială, Clubul Sportiv "Dinamo" București, structuri în coordonarea Ministerului Afacerilor Interne Gradele profesionale ale polițiștilor sunt reprezentate prin stele de diferite mărimi pentru corpul ofițerilor și barete de forma dreptunghiulară pentru corpul agenților, brodate pe un suport
EUR-Lex () [Corola-website/Law/145307_a_146636]
-
Administration Review. Vlăsceanu M., 1996, Sectorul non-profit, contexte, organizare, conducere, Editura Paideea, București. Vlăsceanu M., 1993, Psihologia organizațională și conducerea, Editura Paideia, București. Zamfir E., Zamfir C., 1995, Politici sociale. România în context european, Editura Expert, București. Zamfir C., 1974, Psihosociologia organizării și a conducerii, Editura Politică, București. Zlate M., 2004, Leadership și management, Editura Polirom, Iași. Promoția 1996 a Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București a sărbătorit 10 ani de la absolvire Evenimentul a avut loc sâmbătă, 30
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
limbajului mimico - gestual cu tehnicile utilizate în psihodramă, aportul pozitiv al acestora în terapia cu copii justifică în parte alegerea pentru acest tip de terapie la deficienții de auz. Psihodrama este o tehnică, creată la interferența dintre sociometrie, defectologie și psihosociologia grupurilor, și se dovedește în plan practic, a avea virtuți recuperatorii deosebite.
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
o babă comunistă!? Într-adevăr, am spus asta, împingând raționamentul la extrem. În aceeași măsură, dacă suntem de acord că ai nevoie de un minim de experiență și cunoaștere socială pentru a scrie beletristică, putem spune că literatura este o psihosociologie estetizantă. Din nou, exagerând. Iar totul se topește într-un postmodernism în care granița dintre știință și artă e mai degrabă o convenție. Întorcându-mă la întrebare, aș zice că n-am simțit să se împiedice una de cealaltă, dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
Imagini Instituționale ale Tranziției, Editura Polirom, Iași. Proctor, T. (1996), Marketing Management, International Thomson Business Press, Londra. Thompson Jr, A.; Strickland III, A.J.; Gamble, J. (2005), Crafting and Executing Strategy, Mc grow-Hill International Edition/Irwin, New York. Vlăsceanu, M. (1993), Psihosociologia Organizațiilor și Conducerii, Editura Paideia, București. Zamfir, Cătălin (1974), Psihosociologia Organizării și a Conducerii, Editura Politică, București. Zamfir, Cătălin (1990), Incertitudinea: o perspectivă psihosociologică, Editura Științifică, București. Zamfir, Cătălin (1999), Spre o paradigmă a gândirii sociologice, Cantes, Iași. Zlate, Mielu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Marketing Management, International Thomson Business Press, Londra. Thompson Jr, A.; Strickland III, A.J.; Gamble, J. (2005), Crafting and Executing Strategy, Mc grow-Hill International Edition/Irwin, New York. Vlăsceanu, M. (1993), Psihosociologia Organizațiilor și Conducerii, Editura Paideia, București. Zamfir, Cătălin (1974), Psihosociologia Organizării și a Conducerii, Editura Politică, București. Zamfir, Cătălin (1990), Incertitudinea: o perspectivă psihosociologică, Editura Științifică, București. Zamfir, Cătălin (1999), Spre o paradigmă a gândirii sociologice, Cantes, Iași. Zlate, Mielu (2004 a), Tratat de psihologie organizațional-managerială, Eitura Polirom, Iași. Zlate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Miruna, „Neoinstituționalismul: o schimbare de paradigmă în analiza organizațională”, în Revista de Cercetări Sociale, 3, 1994. engl. chief executive officer, CEO. Pentru o analiză detaliată a surselor și formelor de manifestare ale conflictului, vezi sucapitolul 6.2 în M. Vlăsceanu, Psihosociologia Organizațiilor și Conducerii, Editura Paideia, București, 1993. Pentru o analiză detaliată a teoriilor instituționaliste/neoinstituționaliste, vezi Scott, W.R., 2004, Instituții și Organizații, Editura Polirom, Iași; Pop, L.M., 2003, Imagini Instituționale ale Tranziției, Editura Polirom, Iași. Acest capitol include referiri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
încă una din cele vreo zece care erau pline, ne dumiri: -Băi frate, da’ aici e palincă! Și noi care credeam că doamna numai ața, de dragul lui George, sembăta cu apă chioară ... îN SLUJBA CULTURII Cu toate că absolvisem o facultate de psihosociologie, la repartiție nefiind decât vreo câteva posturi de specialitate în toată țara, restul am devenit profesori de cunoștințe socialpolitice, CSP, sau cum ne plăcea nouă să spunem, profesori de „ce se poate”. Cum singurul examen picat fusese socialismul științific, ca să
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
afișa, oricât s-ar Înmănușa cu alb până la coate, patria lui Richelieu nu va naște nici un Brummell”, decretează Barbey. Chiar dacă nu e istoric de meserie, el Încearcă să explice cu o bună intuiție ceea ce vor desluși mai apoi investigatorii mentalităților, psihosociologii, antropologii. Anume, că Anglia era spațiul ideal pentru apariția unui asemenea fenomen. Terenul fusese deja pregătit de acei Frumoși, pe care englezii Îi numeau franțuzește les Beaux. Regatul lor era deja Întemeiat de un Wilson, Hewitt, Edgeworth, Steel, Nash. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
despre cultul eului, unde dandy-ul ar sluji ca preot. Care să fie cauzele adânci ale unei asemenea autoadorări? Răspunsurile diferă În funcție de cei care se străduiesc să le dea. Într-un fel argumentează mitologii, În alt fel - psihanaliștii, Într-altul - psihosociologii, pentru ca filosofii moderni să găsească resorturi subtile complicatului mecanism care așază de sute de ani un bărbat În fața oglinzii, fie ea reală sau imaginară. Să Începem Însă cu Începutul și să ne reamintim mitul care dă numele acestui mod de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
efectele cele mai de temut ale dandysmului, deși dandy-i nu-și premeditează strategiile din dorință, din pasiune, din nevoia imperioasă de a-l poseda pe cel sedus. Majoritatea au fie o frigiditate Înnăscută (spun psihanaliștii), fie una dobândită (susțin psihosociologii). Dandy-ul e steril și rece, asemenea meduzei pe care o contemplă Proust, evocându-l pe Charlus. Își compune un stil crepuscular, ușor pervers, cum perversă și amorală este chiar seducția pe care o exercită asupra celor din jur. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
femininul se află Într-o continuă expansiune, tulburând ierarhiile lumii patriarhale, fisurând bastioanele androcrației. Vremuri de criză? Din punctul de vedere al tradiției, da. Tocmai În astfel de epoci, când reperele valorice slăbesc sau chiar se estompează, apar - susțin antropologii, psihosociologii, istoricii ideilor - „subiecții feminizați”. Dacă granițele dintre „masculin” și „feminin” sunt tot mai fragile, dacă rolurile sociale ale acestora ajung chiar să se răstoarne, nu-i greu de Înțeles de ce dandy-ul e atras deseori de amazoană (fie ea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
de psihologie socială, comunicare nonverbală și comunicare interpersonală. Este membru în consiliul științific al publicației Societal and Political Psychology International Review. A coordonat împreună cu Loredana Ivan volumul Comunicare nonverbală și construcții sociale (2011) și este autoarea unor capitole publicate în Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicații (2008), Comunicarea nonverbală în spațiul public (2004), precum și a unor articole din revistele de specialitate (Review of Research and Social Intervention, Sfera Politicii, Societal and Political Psychology International Review). Alina Duduciuc, (c) 2012 Institutul European Iași pentru
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Teoria normei emergente / 98 2.2.2. Teoria valorii adăugate / 101 2.2.3. Teoria fluxului orizontal al modei / 102 2.2.4. Teoria grupurilor subculturale / 109 Capitolul 3. Abordarea psihosociologică a modei vestimentare / 115 3.1. Scurt istoric al psihosociologiei vestimentare / 115 3.1.1. Orientarea gestalist-cognitivistă / 116 3.1.2. Vestimentația și formarea primei impresii / 117 3.1.3. Specificul abordării psihosociologice: semnificația hainelor în context social / 124 3.1.4. Vestimentația și competența profesională / 127 3.1.5
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
se oprește insistent la cercetările lui Alfred L. Kroeber, John C. Flügel și Georg Simmel. Remarc aici că autoarea abordează fenomenul modei multidisciplinar, făcând trimiteri calificate la autori de referință din domeniile sociologiei, antropologiei, psihologiei și, de ce nu, din aria psihosociologiei. Referindu-se la perioada 1960-1990, numită "perioada fondatorilor", sunt aduse în discuție punctele de vedere ale unor sociologi de mare notorietate, precum Herbert Blumer sau Pierre Bourdieu, ale unor cunoscuți și recunoscuți lingviști, precum Ferdinand de Saussure și Roland Barthes
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
numită "perioada fondatorilor", sunt aduse în discuție punctele de vedere ale unor sociologi de mare notorietate, precum Herbert Blumer sau Pierre Bourdieu, ale unor cunoscuți și recunoscuți lingviști, precum Ferdinand de Saussure și Roland Barthes, ca și contribuțiile din domeniul psihosociologiei, datorate profesoarei Susan B. Kaiser, de la "Fashion Departament at Mount Mary College" (SUA), care publică în 1985 prima sinteză privind rolul artefactelor în interacțiunile sociale, The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment, despre care cred că, din păcate, puțini
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
teoria valorii adăugate, teoria normei emergente, teoria fluxului orizontal al modei, teoria liderilor de opinie. Analiza teribilismelor adaugă un plus de noutate și atractivitate lucrării Consider că disponibilitatea autoarei pentru analiza teoretică este probată în chip exemplar în discursul despre psihosociologia modei vestimentare, care premerge analizei concrete ce leagă moda vestimentară de dezirabilitatea socială. Este remarcabil subcapitolul consacrat istoricului preocupărilor pentru studiul vestimentației din perspectivă psihosociologică, care în opinia mea poate fi inclus în orice tratat de psihosociologie. Bibliografia, de "primă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în discursul despre psihosociologia modei vestimentare, care premerge analizei concrete ce leagă moda vestimentară de dezirabilitatea socială. Este remarcabil subcapitolul consacrat istoricului preocupărilor pentru studiul vestimentației din perspectivă psihosociologică, care în opinia mea poate fi inclus în orice tratat de psihosociologie. Bibliografia, de "primă mână", este atent valorificată fie că se fac referiri la fondatorii și clasicii psihosociologiei, fie că se au în vedere autori contemporani de referință. Mi se pare foarte meritoriu și faptul că în acest capitol, ca și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Este remarcabil subcapitolul consacrat istoricului preocupărilor pentru studiul vestimentației din perspectivă psihosociologică, care în opinia mea poate fi inclus în orice tratat de psihosociologie. Bibliografia, de "primă mână", este atent valorificată fie că se fac referiri la fondatorii și clasicii psihosociologiei, fie că se au în vedere autori contemporani de referință. Mi se pare foarte meritoriu și faptul că în acest capitol, ca și în capitolul precedent, sunt expuse nu numai diferitele teorii, ci și cercetările concrete (de teren sau experimentale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ar merita reluate în contextul socio-cultural românesc: vestimentația și formarea primei impresii, semnificația hainelor în context social concret, relația dintre vestimentație și competența profesională, codul vestimentar în organizații, uniformele, dar și efectele lor asupra comportamentului social. Ne place sau nu, psihosociologia românească (subdomeniu al sociologiei) este mai mult "consumatoare" decât "producătoare" de cunoștințe științifice. Sociologia modei. Stil vestimentar și dezrabilitate socială de Alina Duduciuc sporește cunoașterea în acest domeniu nu numai prin sistematizarea originală a teoriilor, prin analiza conceptelor, ci și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și Pierre Bourdieu, pe care, din păcate, marea parte a publicaților recente din sociologia modei le ignoră. Partea a doua a lucrării răspunde deopotrivă unei rațiuni metodologice, dar și de ordin practic. Prin integrarea tematicii în ansamblul de studiul al psihosociologiei (în capitolul al treilea), prin gruparea ipotezelor în orientările dominante (orientarea cognitivistă și orientarea socio-culturalistă), am încercat să pun în evidență semnificația hainelor în context social. Relaționată acestor cadre, am răspuns unor interogații precum: "Ce rol au hainele în percepția
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]