1,653 matches
-
amicilor sau confidenților apropiați, alții decât rude de gradul I; 6Ă pare a fi indiferent la criticile sau laudele altora; 7Ă prezintă răceală emoțională, detașare sau afectivitate plată. Nu survine exclusiv în cursul schizofreniei, al unei tulburări afective cu elemente psihotice, al altei tulburări psihotice ori al unei tulburări de dezvoltare pervazivă și nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei condiții medicale generale. Notă: Dacă criteriile sunt satisfăcute anterior debutului schizofreniei, se adaugă „premorbid”; de exemplu, „Tulburare de personalitate schizoidă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
alții decât rude de gradul I; 6Ă pare a fi indiferent la criticile sau laudele altora; 7Ă prezintă răceală emoțională, detașare sau afectivitate plată. Nu survine exclusiv în cursul schizofreniei, al unei tulburări afective cu elemente psihotice, al altei tulburări psihotice ori al unei tulburări de dezvoltare pervazivă și nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei condiții medicale generale. Notă: Dacă criteriile sunt satisfăcute anterior debutului schizofreniei, se adaugă „premorbid”; de exemplu, „Tulburare de personalitate schizoidă (premorbidă”. Tulburarea de personalitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de gradul I; 9Ă anxietate socială excesivă care nu diminuează odată cu familiarizarea și tinde a fi asociată mai curând cu temeri paranoide decât cu judecăți negative despre sine. Nu survine exclusiv în cursul schizofreniei, al unei tulburări afective cu elemente psihotice, al altei tulburări psihotice ori al unei tulburări de dezvoltare pervazivă. Notă: Dacă criteriile sunt satisfăcute anterior debutului schizofreniei, se adaugă „premorbid”; de exemplu, „Tulburare de personalitate schizotipală (premorbidă”. 301.7 Tulburarea de personalitate antisocială F 60.2 Tulburarea dissocială
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
anxietate socială excesivă care nu diminuează odată cu familiarizarea și tinde a fi asociată mai curând cu temeri paranoide decât cu judecăți negative despre sine. Nu survine exclusiv în cursul schizofreniei, al unei tulburări afective cu elemente psihotice, al altei tulburări psihotice ori al unei tulburări de dezvoltare pervazivă. Notă: Dacă criteriile sunt satisfăcute anterior debutului schizofreniei, se adaugă „premorbid”; de exemplu, „Tulburare de personalitate schizotipală (premorbidă”. 301.7 Tulburarea de personalitate antisocială F 60.2 Tulburarea dissocială de personalitate TP Antisocială
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o perspectivă dominant descriptivă în cazul tulburărilor de personalitate, Axa II diagnostică rămâne un construct abstract, precumpănitor teoretic. 5.2. Tulburările de personalitate de cluster A Primul cluster - clusterul A - al clasificării categoriale include personalitățile patologice cu trăsături de serie psihotică. 5.2.1. Tulburarea paranoică de personalitate Aceasta are ca dominante structurale orgoliul și interpretativitatea manifeste din tinerețe, alături de abilitățile relaționale selective. Suspiciunea și lipsa de încredere în cei din jur sunt întreținute de o stimă de sine exagerată, care
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
proiectată asupra celorlalți fiind cultivat progresiv sentimentul adevărului propriu - paranoidismul - care îi îndepărtează pe cei din jur, în mod intolerant și incisiv, în scopul conservării individualității. Apare ca evidentă o organizare psihotiformă, realizată prin alte mijloace decât în cazul manifestărilor psihotice propriu-zise și care poate favoriza scurte episoade delirante. Din perspectivă genetică, personalitatea paranoică aparține spectrului schizofreniilor, fiind raportabilă cu precădere la tulburările delirante (Bernstein, Useda, Siever, 1993Ă. Pe terenul concepției despre sine și lume și al atitudinii față de cei din
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
despre lume: „Nu-i suport, dar nu pot trăi fără oamenii din jur”. Dintre tulburările de personalitate de cluster A, tulburarea de personalitate schizotipală este cea mai apropiată, corespunzător fenomenelor de depersonalizare și derealizare, de dificultățile de socializare și manifestările psihotice tranzitorii. Interferențele dintre TP de tip borderline și cea schizotipală sunt confirmate și de constelația etiopatogenetică dominată de reperele vulnerabilității endogene, incluzând experiențele biografice negative ale copilăriei. Instabilitatea sinelui, tendințele autodistructive, teama de singurătate și stilul resentimentar permit conexiuni cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
forma tipică se consideră că una din cele două boli e forma ușoară sau atenuată a celeilalte. În perspectiva relației dintre Axa I și II acest model a fost utilizat pentru a descrie natura relațiilor între clusterul A și tulburările psihotice - cu precădere schizofrenia. Exemplul invocat mereu e cel al relației între TP schizotipală și schizofrenie, la fel relațiile între clusterul C și tulburările anxioase. O variantă tipică ar constitui relațiile între tulburarea evitantă și fobia socială și pentru clusterul B
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
acceptă zone de tranziție și extreme, puncte de vedere ce trimit mai ales la modelul spectrului. Ambele perspective vor fi invocate. Clusterul A: personalități ciudate, excentrice. Acesta cuprinde TP paranoidă, schizoidă și schizotipală. Corelația e ceva mai mare cu tulburările psihotice - de exemplu, schizofrenia - sau simptome psihotice - halucinații, delir. Interpretarea e de obicei făcută prin modelul spectrului, în sensul că tulburările de personalitate din acest cluster ar reprezenta variante atenuate ale tulburărilor psihotice severe de pe Axa I. În DSM-IV se precizează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
puncte de vedere ce trimit mai ales la modelul spectrului. Ambele perspective vor fi invocate. Clusterul A: personalități ciudate, excentrice. Acesta cuprinde TP paranoidă, schizoidă și schizotipală. Corelația e ceva mai mare cu tulburările psihotice - de exemplu, schizofrenia - sau simptome psihotice - halucinații, delir. Interpretarea e de obicei făcută prin modelul spectrului, în sensul că tulburările de personalitate din acest cluster ar reprezenta variante atenuate ale tulburărilor psihotice severe de pe Axa I. În DSM-IV se precizează că diagnosticul de TP schizotipală e
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
schizotipală. Corelația e ceva mai mare cu tulburările psihotice - de exemplu, schizofrenia - sau simptome psihotice - halucinații, delir. Interpretarea e de obicei făcută prin modelul spectrului, în sensul că tulburările de personalitate din acest cluster ar reprezenta variante atenuate ale tulburărilor psihotice severe de pe Axa I. În DSM-IV se precizează că diagnosticul de TP schizotipală e provizoriu și el se schimbă dacă simptomatologia schizofreniei devine francă. De fapt, în construcția TP schizotipale s-a pornit de la observațiile manifestării psihopatologice la relativii schizofrenilor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
clusterul A și tulburările de pe Axa I - în sens de concomitență a celor două tulburări. OLDHAM și colab. (1995Ă găsește că la persoanele cu tulburări de personalitate de cluster A se întâlnesc pe Axa I o rată crescută a tulburărilor psihotice dar nu și afective, anxioase, de consum de substanțe sau tulburări alimentare așa cum se întâlnesc la TP din clusterul B. La tulburările de personalitate de cluster C se întâlnesc, în plus, și tulburări afective. Se poate presupune că cei cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu tulburări de personalitate sunt mai sensibili în general pentru tulburări pe Axa I - inclusiv psihoze - dar cei din clusterul A sunt mai specific sensibili la acestea din urmă. Studiile longitudinale privind corelația dintre clusterul A și semne și simptome psihotice. CHAPMAN și colab. (1994Ă au studiat „înclinarea” spre psihoză printr-o metodologie specială. S-a aplicat un chestionar iar cazuistica a fost reevaluată peste 10 ani. Psihoticii s-au întâlnit mai frecvent printre cei ce aveau inițial ideație magică și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
din urmă. Studiile longitudinale privind corelația dintre clusterul A și semne și simptome psihotice. CHAPMAN și colab. (1994Ă au studiat „înclinarea” spre psihoză printr-o metodologie specială. S-a aplicat un chestionar iar cazuistica a fost reevaluată peste 10 ani. Psihoticii s-au întâlnit mai frecvent printre cei ce aveau inițial ideație magică și anhedonie socială, fapt confirmat și de alte studii follow-up după 10 ani de către KWAPIL și colab. (1999Ă. BERENBAUM și FUJITA (1994Ă au urmărit legătura între personalitate și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
legătura între personalitate și schizofrenie și conclud că pre-schizofrenii se caracterizează prin ciudățenii, percepții și convingeri deviante. Aceste cercetări nu sunt însă centrate pe tipologia tulburărilor de personalitate de DSM-III și IV. Studiile familiale sunt importante pentru ideea de spectru psihotic ce se extinde la tulburările de personalitate. Un studiu sistematic a lui KENDLER și colab. (1995Ă privind rudele schizofrenilor și ale altor tipuri de pacienți, găsește la primii o serie de semne de „schizotipie”, nu foarte multe semne specifice, dar
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dar s-au găsit și alte corelații. În studiul său asupra a 200 pacienți aflați în tratament, OLDHAM (1995Ă găsește că tulburările de personalitate ale clusterului B au șanse crescute de a asocia și tulburări anxioase (rata = 2.3Ă, tulburări psihotice (5.3Ă, abuz de substanțe (5.0Ă. În Epidemiologic Catchement Area Study (ECAS, ROBINS și colab., 1991Ă mai mult de 90% din pacienții cu TP antisocială aveau un diagnostic adițional pe Axa I, mai ales cu abuz de alcool. O
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
C, anxios/fobic. Cuprinde TP evitantă, pasiv-agresivă, dependentă, obsesiv-compulsivă. O eventuală TP depresivă ar intra tot în acest grup. Aceaste tulburări de personalitate sunt co-ocurente predominant cu tulburările de dispoziție anxioase, ale alimentației și somatizării, dar se întâlnesc și tulburări psihotice. Sunt de făcut câteva mențiuni speciale. Astfel relația între TP obsesiv-compulsivă și tulburarea obsesiv-compulsivă nu e înalt predictivă. În această tulburare nu s-a identificat TP anankastă ca mai frecventă decât alte tulburări de personalitate, ba chiar într-un procent
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dar acestea e mai dificil de diferențiat de cronicizarea depresiei iar recunoașterea oficială a unei TP depresive e încă neatestată. Nu există în prezent studii care să clarifice dacă unele forme de TP paranoidă nu sunt consecutive unor scurte episoade psihotice. Problema se plasează într-un câmp de cercetare deschis, mai ales că în prezent se acordă o atenție crescută episoadelor psihotice scurte. În ultimii ani s-a acordat o mare importanță tulburării obsesiv-compulsive constatându-se că, în înțelesul de tulburare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
există în prezent studii care să clarifice dacă unele forme de TP paranoidă nu sunt consecutive unor scurte episoade psihotice. Problema se plasează într-un câmp de cercetare deschis, mai ales că în prezent se acordă o atenție crescută episoadelor psihotice scurte. În ultimii ani s-a acordat o mare importanță tulburării obsesiv-compulsive constatându-se că, în înțelesul de tulburare episodică ea nu apare frecvent la TP obsesiv-compulsivă. Pe de altă parte tot cercetările recente au demonstrat că debutul acestei boli
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Consecințele bolilor psihice urmează să fie înțelese în același context și nu doar ca o consecință directă a afectării. Pe scurt, relația între Axa II și alte axe se pune și în perspectiva modificării personalității prin suferințe organice cerebrale, episoade psihotice endogene și influențe psiho-sociale. E de presupus că aceste influențe pot juca un rol în constituirea tulburărilor de personalitate, dacă apar în perioada infanto-juvenilă și mai ales în pubertate și perioada adolescentină. Se poate adăuga faptul că există toate argumentele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sunt integrate progresiv. Personalitatea matură coalizează acele reprezentări care mediază la rândul lor diferențierea și raportul dintre bine și rău, dintre nesiguranță și toleranță, dintre sine și lume. KERNBERG (1984Ă distinge trei niveluri de organizare a personalității: borderline, nevrotic și psihotic. Primul uzitează de mecanisme defensive primitive și integrează cele mai simple reprezentări ale sinelui și ale celor din jur așa cum se întâmplă în cazul personalităților patologice de cluster A, B și TP dependentă dar și a celor afective, deci a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ușoară, moderată sau severă. Tulburarea de conduită este mai complexă decât opoziționismul provocator și decât sindromul hiperkinetic, aceste diagnostice putând fi incluse. Ea este altceva decât retardarea mintală deși QI-ul poate fi puțin mai redus. Se exclude și tulburarea psihotică. Criteriile de diagnostic cer ca cel puțin 3 din cele 15 criterii să fie prezente în ultimele 12 luni cu cel puțin un criteriu prezent în ultimele 6 luni. Durata ar putea fi un element de diferențiere - alături de altele - față de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de psihanaliști între care SVRAKIC (1991Ă au susținut legături între tulburarea narcisică de personalitate și cea antisocială. Problema se corelează cu teza lui KERNBERG (1984Ă privitoare la organizarea de tip borderline a personalității, intermediară între cea de tip nevrotic și psihotic. Se ajunge astfel la teza „narcisismului malign”. Ar exista două nivele de structurare a personalității. Pe de o parte sinele real, care e nesigur, inferior, singur, gol, incapabil să învețe, neadaptativ, iar pe de altă parte, o fațadă de grandiozitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
emoțională; absența reciprocității în înțelegerea celuilalt, a persoanei semnificative, cu care comunică; caustic, incisiv, ironic; ca părinți, se sustrag de la sarcina de a-și crește copiii; slabă capacitate de a face față stresului; nervozitate, depresie mascată; nevrotism; pot apărea simptome psihotice. Abuzul verbal: provocat de cuvintele agresive, devastatoare, adresate copilului. Se consideră că dacă spui zilnic unui copil că e prost, va sfârși prin a se comporta ca un prost, iar dacă spui asiduu unui adult, adultul va începe să se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că acesta presupune „absența, slăbirea sau ruptura unei legături afective de susținere, antrenând cel mai adesea falimentul obligațiilor morale sau naturale care sunt legate de acestea. Confuzia morală, daunele sociale cauzate victimei, sunt condiții favorabile apariției unor tulburări nevrotice sau psihotice reactive la aceasta”(Porot et al., 1996). Abandonul definitiv al copilului se declară în instanța judecătorească, atunci când sunt îndeplinite anumite condiții, prin lege. Dar situațiile de abandon ale copiilor pot fi de o mare varietate, deși de fiecare dată, ele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]