1,484,817 matches
-
integritatea internă); din perspectiva democrației, integritatea privește responsabilitatea față de cetățean a sistemului/instituției juridice și atunci presupune Încrederea publică (integritatea din perspectivă externă). Este Însă clar că ambele perspective se rezumă În final la același aspect: integritatea individuală a agentului public. Când această valoare se degradează, ea decade În ceea ce numim corupție. Corupția erodează toate cele trei valori care constituie stâlpii unei justiții sănătoase. Astfel, plata unei sume de bani pentru a obține o hotărâre judecătorească favorabilă duce la subordonarea judecătorului
Corupția și anticorupția în sistemul juridic. In: Editura Destine Literare by Cristi Danileț () [Corola-journal/Journalistic/81_a_347]
-
imparțialitatea justiției, acestea vor fi tratate numai În măsură În care ele pot fi afectate prin fapte de corupție. 2. Ce este corupția? Așadar, termenul de „corupție” este În directă legătură cu acela de „integritate”. Conceptul de „integritate” a agenților publici este introdus și promovat de Convenția ONU Împotriva corupției din 2003, ratificată inclusiv de România. Art. 5 din această Convenție dispune: (1) Fiecare stat parte elaborează și aplică sau are În vedere, conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, politici
Corupția și anticorupția în sistemul juridic. In: Editura Destine Literare by Cristi Danileț () [Corola-journal/Journalistic/81_a_347]
-
și aplică sau are În vedere, conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, politici de prevenire a corupției eficiente și coordonate care favorizează participarea societății și care reflectă principiile de stat de drept, buna gestiune a problemelor politice și bunurile publice, de integritate, transparență și responsabilitate. Art. 8: (1) Pentru a lupta Împotriva corupției, fiecare stat parte Încurajează În mod special integritatea, cinstea și răspunderea agenților publici, conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic. (2) În particular, fiecare stat parte se
Corupția și anticorupția în sistemul juridic. In: Editura Destine Literare by Cristi Danileț () [Corola-journal/Journalistic/81_a_347]
-
care reflectă principiile de stat de drept, buna gestiune a problemelor politice și bunurile publice, de integritate, transparență și responsabilitate. Art. 8: (1) Pentru a lupta Împotriva corupției, fiecare stat parte Încurajează În mod special integritatea, cinstea și răspunderea agenților publici, conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic. (2) În particular, fiecare stat parte se străduiește să aplice, În cadrul propriilor sisteme instituționale și juridice, coduri sau norme de conduită pentru exercitarea corectă, onorabilă și corespunzătoare a funcțiilor publice. Art. 11: (1
Corupția și anticorupția în sistemul juridic. In: Editura Destine Literare by Cristi Danileț () [Corola-journal/Journalistic/81_a_347]
-
și răspunderea agenților publici, conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic. (2) În particular, fiecare stat parte se străduiește să aplice, În cadrul propriilor sisteme instituționale și juridice, coduri sau norme de conduită pentru exercitarea corectă, onorabilă și corespunzătoare a funcțiilor publice. Art. 11: (1) Ținând seama de independența magistraților și de rolul lor fundamental În lupta Împotriva corupției, fiecare stat parte ia, conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, măsuri pentru a consolida integritatea lor și pentru a preveni posibilitățile de
Corupția și anticorupția în sistemul juridic. In: Editura Destine Literare by Cristi Danileț () [Corola-journal/Journalistic/81_a_347]
-
a părut mereu că nu mai este nimic altceva esențial de spus. La șaizeci și cinci de ani de la moartea lui, pe 7 mai, Topîrceanu pare un poet uitat. Și de critică, în ochii căreia el nu aparține modernității, și de marele public, ale cărui gusturi s-au schimbat. Popularul poet de odinioară, laureat al Premiului Național și membru corespondent al Academiei, are soarta lui Minulescu și a altora: nu mai este aproape deloc citit. O piedică în calea receptării a fost (și
G. Topîrceanu (1886-1937) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15258_a_16583]
-
ca ziarele și posturile de televiziune să nu mai facă nici o referință la isprăvile lor. Cu alte cuvinte, să-i retrimită în anonimatul păstos din care au ieșit, scoși cu forcepsul ordinului de partid. Evident că dintr-o dată aerul vieții publice românești ar fi mai respirabil și lumea ar avea ocazia să vadă și alte chipuri decât cele prematur buhăite de îmbuibarea galopantă ale politicienilor naționali. într-un fel, probabil că tocmai asta speră membrii partidelor:să-și tragă răsuflarea după
Spre balamuc, între body-guarzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15259_a_16584]
-
la sapă de lemn. Primii inventează comploturi rocambolești, ceilalți chiar le cred, și astfel fandacsia-i gata! Nu știu cine s-ar obosi să atenteze la viața lui Petre Roman, când, prin câteva agramatisme eficient plasate, Traian Băsescu l-a eliminat din viața publică! Mă întreb dacă ofițerii din S.P.P. nu-l însoțesc cumva și în străinătate - ceea ce ar fi culmea abuzului, având în vedere că prezența sa în tot felul de scaune europene n-a adus țării absolut nimic. Citind despre nesimțirea atâtora
Spre balamuc, între body-guarzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15259_a_16584]
-
Henares, oraș în apropierea Madridului, unde s-a născut, în 1547, Miguel de Cervantes. În ultimii cinci ani, tot în aceste zile are loc la Madrid un alt eveniment cultural de amplă rezonanță, dedicat lui Cervantes și Zilei Cărții: lectura publică a romanului Don Quijote de la Mancha, capodoperă a literelor spaniole și universale, în impunătoarea Sală a Coloanelor din cunoscutul lăcaș de cultură care este Cercul de Arte Frumoase, din centrul capitalei Spaniei. Lectura începe la miezul zilei de 22 aprilie și
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
legislația în domeniul destul de nou în țara noastră a drepturilor de autor. A urmat o lansare de cărți apărute la Editura VOX și un microrecital de muzică spaniolă, interpretat la chitară de foarte tînărul și talentatul Mircea Ștefan Gogoncea. Lectura publică din nemuritorul roman Don Quijote... care s-a desfășurat apoi în Salonul de festivități al Institutului Cervantes a fost dublată, în Sala de proiecții, de prezentarea fără întrerupere a filmelor "El Quijote" (regia Manuel Gutiérrez Aragón, 1998; "Don Quijote" (regia Cătălina Buzoianu
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
fost de asemenea prezent prin recitarea în original a cîtorva din nepieritoarele sale sonete, iar Ion Caramitru a oferit un adevărat recital de versuri, în engleză și română, din opera marelui Will, precum și din Eminescu și Marin Sorescu. Inspirata lectură publică neîntreruptă a dăruit numerosului auditoriu, mereu receptiv, momente de frumusețe artistică desăvîrșită și de adîncă vibrație umană. Conferința scriitorului Octavian Paler, A fost Don Quijote nebun? (25 aprilie) și o Masă rotundă în jurul emisiunii radiofonice de predare a limbii spaniole, la
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
democrația liberală, i se pare eseistului injustă: "e ca și cum ai atribui unei școli literare înfăptuirea unei lovituri de stat". Cu toate că trebuie să recunoaștem că nu erau adepții democrației de tip occidental, decepționați de racilele ei, cei numiți aveau o audiență publică foarte restrînsă. Crainic specifică în Memorii că tirajul ziarului Cuvîntul nu depășea 6000 de exemplare, ceea ce e cu atît mai grăitor pentru statutul unor publicații ca și confidențiale precum Criterion, Predania, Vremea. Într-o epocă în care erau în vogă
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
document în acest sens". Prin urmare triumfă, într-un fel, oralitatea năistă ca mărturisire intelectuală, salutară spontaneitate, hotărîtoare acțiune formativă. Deloc întîmplător, acești Castor și Pollux ai zilelor noastre care sînt Liiceanu și Pleșu s-au implicat într-o activitate publică, au plonjat aidoma faimosului profesor de filosofie în istorie și, așijderea o particularitate à la Nae, nu fără meandre și prestații controversabile. (Va urma) Dan Ciachir - Gînduri despre Nae Ionescu, ediția a II-a, Ed. Dacia, Cluj, 2001, 152 pag
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
Tocmai pentru a nu crea un precedent. Așa cum nu dorești o intruziune a politicului în mass-media, e de evitat un bun simț punitiv, cu iz de cazier, care să dicteze ce și cum se va tipări. Popularitatea, viața unei persoane publice presupun niște reguli. Printre care și pe aceea că te protejezi de curioși atunci cînd nu vrei să profiți de ei. E perfect firesc ca poze din dormitorul Andreei Marin să se vîndă ca pîinea caldă. Sociologic, e ușor de
Andreea Marin în pijama și alte voluptăți by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15282_a_16607]
-
mass-media. Nu țin minte ca vreuna din vedetele noastre tv să-și fi acoperit decolteul pînă la buric și să fi protestat împotriva trivialității din jur. Poate că nu de lege care să apere intimitatea, ci de mai multă decență publică ar fi nevoie.
Andreea Marin în pijama și alte voluptăți by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15282_a_16607]
-
circuitul trecerii cărții "din mână-n mână"). Poate că, dintre cei care și-au văzut opera tipărită și eventual - fericire supremă - expusă în librării, mulți se mai gândesc la pragul relativei "veșnicii", asigurat prin intrarea operei în biblioteci de uz public. Adevărata dăinuire - pentru viitor - și de fapt, până nu de mult, difuzarea în cercuri largi de cititori, este (era, mai ales) oferită de Biblioteci. Să nu ne amăgim la gândul bibliotecilor personale, și la moștenitorii lor (erau, totuși, mândrii ale
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
ca posibilități), și nici la mirajul textelor înmagazinate electronic (realizări ale viitorului, ca amploare): trăim încă epoca în care singura posibilitate a contactului cu lectorii - mai ales peste timpuri și, pentru prezent, pe o scară largă - rămâne dăinuirea în biblioteci publice. Însă de aici a început să apară una dintre cele mai mari tragedii ale publicațiilor din România (desigur, una dintre multele tragedii de tot felul din toate domeniile - mi s-ar replica). Faptul că bibliotecile publice (adică viețuind în primul
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
rămâne dăinuirea în biblioteci publice. Însă de aici a început să apară una dintre cele mai mari tragedii ale publicațiilor din România (desigur, una dintre multele tragedii de tot felul din toate domeniile - mi s-ar replica). Faptul că bibliotecile publice (adică viețuind în primul rând din banii Statului, nu ale puținelor "Fundații" etc.) nu mai au fonduri suficiente (ori mai deloc) pentru "achiziții", aflasem, după Revoluție (când, de pildă, institutele de cercetare ale Academiei - ca Institutul de Lingvistică - nu mai
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
de-abia mai poți vârî degetul ca să cauți fișa cu titlul dorit); iar "veceul", da, tot nu are încuietori (detaliu vulgar, însă semnificativ nu doar pentru un semiotician). De ce? Pentru că totul a rămas la fel, ca bibliotecă (dacă o "bibliotecă publică" înseamnă spațiu pentru publicații și pentru cititori): în clădirea nouă, "modernă", sunt numai birourile funcționarilor (și o parte din depozit). Sala de lectură? Va fi reamenajată - când vor fi "fonduri" - tot în clădirea veche (inaugurată cu fast de Carol al
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
culturale", sau din mici orașe ori la cele cât de cât - uneori - oblăduite de Consiliile județene). Mă îngrijorează ceea ce ar trebui să fie numite "Marile Biblioteci" - BN și BA, fundamentale patrimonii culturale. Nu cred că mă înșel: o mare Bibliotecă publică trebuie să includă șí "funcționarii"- mai ales cei dedicați cercetării, dar șí catalogării etc., însă conceptele esențiale, definitorii sunt cărțile (publicații etc.) și cititorii. Aceasta înseamnă spațiu pentru "cărți" (cu tot ceea ce presupune "igiena" depozitării, manipulării, restaurării, eventual a microfilmării
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
patru secvențe (Opera filosofică și critică, Opera poetică, Opera românească și Bibliografie), cele 21 de comunicări retrasează liniile cele mai expresive ale unui portret al lui B. Fundoianu-Fondane, restituit actualității după o prea lungă absență din primul plan al atenției publice. Într-adevăr, acest scriitor de superioară dotare, stabilit la Paris în 1923, după ce publicase la București o importantă culegere de eseuri - Imagini și cărți din Franța, în 1922 - și care urma să-și tipărească în volumul din 1930, Priveliști, versurile
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
paradă) de idei literare și teme diverse în reviste ca : Rampa, Adevărul literar și artistic, Contimporanul, Sburătorul literar etc.. Negativist cu hrană piezișă din spiritul de frondă personal și din ebuliția polemică a epocii în căutare disperată de „diferențieri”, Fundoianu publică în 1922 Imagini și cărți din Franța. În stilul său agresiv, juvenil arogant, pe care E. Lovinescu îl ironizează cu eleganță, observînd că „ferocele” colaborator oficiază „ca și cum zarafi ancestrali i-ar fi lăsat moștenire o balanță ideală”, insurgentul scrie o
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13384_a_14709]
-
fond, tot ce a scris Fundoianu este implicit sau explicit filozofie autoreferențială), el nu-și arde manuscrisele și nici nu face vreodată legămîntul de tăcere al Vizionarului: „Gata cu vorbele”. Dimpotrivă. Recuperează poezia scrisă între 1917 și 1923 și o publică sub titlul voit anodin și dovedit în răspăr Priveliști, în 1930. De editarea volumului ce cuprinde și un portret inedit datorat lui Brâncuși se ocupă Ion Minulescu, etichetat în dedicația „virtuală” drept „primul clopotar al revoltei lirice românești”. Cu o
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13384_a_14709]
-
marcat anul 1989 a fost fără îndoială și cel al recîștigării libertății de conștiință. Cu siguranță în România, dar și în celelalte state foste comuniste, după o jumătate de secol de existență cvasi-clandestină, Biserica și-a redobîndit locul în viața publică, a redevenit o instituție de bază a societății, aflată mereu, în sondajele de opinie, pe o poziție fruntașă în ce privește încrederea populației. Mulți comuniști puri și duri, care pînă în decembrie 1989 propovăduiau „ateismul științific”, s-au metamorfozat spectaculos în cei
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
Cristian Teodorescu Opinia publică îl caută la telefon pe procurorul Amărie la PNA. Cel puțin așa susține procurorul, să justifice în ochii presei de ce nu-l slăbește pe Traian Băsescu. Mai întîi cu dosarul „Flota”, iar mai nou cu Primăria. Departe de mine gîndul
Turnați aici! în varianta PNA by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13428_a_14753]