914 matches
-
-lea, Bucureștii să cunoască prima înfrățire politică dintre Moldova și Muntenia. Nici oastea transilvăneană, nici Ștefan cel Mare, nu puteau să rămână vreme îndelungată în Muntenia. Se apropia iarna, iar oamenii trebuiau lăsați să-și vadă casele, să refacă ceea ce puhoiul turcesc distrusese în calea lui. Vlad Țepeș se îndoia de unii dintre boierii care-i juraseră credință. De aceea, Ștefan îi lasă drept gardă personală 200 de moldoveni. Erau o bună pază pentru voievod, dar și o chezășie pentru credința
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ar fi dus la reglementarea definitivă a raporturilor încordate dintre Moldova și Imperiul Otoman. Sultanul nu renunța la cucerirea Chiliei și a Cetății Albe. Erau cheia pătrunderii sale în Moldova, iar de aici în Europa Centrală, și de aceea mânase puhoiul devastator pe pământul Moldovei. Atât timp cât aceste cetăți erau în mâna lui Ștefan, turcii nu vor renunța la politica ostilă față de Moldova. Deci, pacea nu ar fi avut trăinicie, iar plata tributului pe mai mulți ani în urmă ar fi fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
creștinătății”, să nu cadă sub jugul păgânilor. Orgoliu, vană infatuare ? Atunci când domnul definește rostul strategic al Moldovei ? Venețienii, apoi Papa și regii Ungariei și Poloniei, se vor convinge treptat de acest adevăr. Până atunci, Moldova se va lupta singură cu puhoiul otoman în 1476. În 1477, Ioan Țamblac va prezenta în fața Senatului venețian drama petrecută cu un an în urmă. Solul nu va face altceva decât să reproducă vorbele domnului său. El a citit un text scris după dictarea directă a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
făcea pozne și bunica îl batjocorea și-l blestema. Și a împlinit Dumitru 2o de ani și a venit vremea ca să plece la armată. S-a schimbat și îmbrăcat frumos și a sărutat mâna bunicăi și biata bunică plângea cu puhoi de lacrimi. Și am întrebat pe bunica: "De ce plângi bunică, când știi cât îi de obraznic și rău Dumitru?" Și-a zis ea: "Cum n-oi plânge dacă-i băetul meu drag!" Pe coasta satului Bogata unde am crescut eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Când lacrimile amare inundă fața mea Când nu mai sânt în stare să alin durerea grea, Atunci îți iau portretul, îl eau și îl sărut, Dar plânsul mă îneacă și sufăr mult mai mult". Și pe obrazul ei supărat curgeau puhoaie de lacrimi. Aicea venea și picherul 19 Neculai Vlahuță, fratele picherului Alexandru Vlahuță [13]și aicea venea și picherul Constantinescu care trăia în str. Broscăriei și avea o doamnă frumoasa ca din povești. Și mai beau vin și cântau foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
bunicăi Ghiorghiță, când îi veni acasă de Paști, tu n-ai să mai găsești în viață pe bunica ta scumpă și dragă care te-a iubit ca ochii din cap. Și iar m-a sărutat, plâng cu hohot și cu puhoi de lacrimi în ochi, cum plâng și eu acum când scriu aceste rânduri așa de jalnice despre scumpa mea bunică prea bună și prea scumpă. Și mi-a dat 5 lei. M-am dus pe la bunicu Vasile a lui Ion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mine apă și i-am zvârlit bidonul meu. Și l-am întrebat cum îl cheamă ? Și el mi-a spus că Coțac Gheorghe, se schimbase foarte tare la față că nu l-am mai putut cunoaște. Și cu ochii în puhoi de lacrimi mi-a spus: "Să nu spui la cei dragi ai mei că am murit, ci că-s sănătos și voi veni acasă ". Și s-a uitat în sus la ceri! Și când am venit în Fălticeni, a venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
nu mai fie niciodată de acum înainte, în vecii vecilor, ceea ce-a fost de la începutul lumii până în 1946. Citatul din Ion Creangă se referă la o copilărie fericită și la un timp istoric lin curgător, fără nici o legătură cu puhoiul devastator care s-a pornit în România, odată cu intrarea trupelor sovietice "eliberatoare" și cu instaurarea comunismului în toate instituțiile statului român, în 1948, când m-am născut. În anul 1950, tatăl meu, Ilie Zubașcu, a fost ucis în torturi de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a înfățișat lumea satului moldovenesc cu un simț al aderenței ieșit din comun și cu neașteptate intuiții moderne de viziune literară. Cine citește Pustiuri (1941) și dă peste halucinantele imagini de apocalips ale satului înecat, ale trupurilor moarte purtate de puhoaie până în incinta bisericii care se scufundă, nu poate să nu vadă că realismul fantastic al noii generații de prozatori e anticipat și de această originală scriitoare, totuși atât de puțin cunoscută. Iar cine, până mai ieri, dorind să o viziteze
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
august 1953 a venit rândul Bucureștiului să găzduiască al nu știu câtelea Festival Mondial al Tineretului și Studenților, regizat de la Moscova, însă desfășurat anual (sau la doi ani?) în altă capitală a unei țări socialiste frățești. Pentru a putea hrăni puhoaiele de participanți veniți din străinătate (câteva zeci de mii!) și în general pentru a prezenta o imagine elocventă a prosperității instalate, chipurile, în noua societate, guvernul stocase alimente și tot felul de alte bunuri de consum, astfel că, începând din
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
din paroxismul încă cald al frigurilor ce zguduise țara în marea luptă pentru Unire. În ziua când Domnul a sosit, toți locuitorii orașului fără osebire de sex, de vrâstă, de condițiuni sociale, i-au ieșit înainte dincolo de barieră, ca un puhoi ce inundă câmpia, și nu voi uita niciodată uralele frenetice și nesfârșite ce au zbucnit din piepturile tuturora, când a apărut careta 72 domnească încunjurată de o ceată de călăreți țărani, trasă de opt cai de poștă, care veneau ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
confundaseră tot tămbălăul cu o piesă cu 23 August. Ajunși în Capitală, hăbăuci, cu mintea încă tulbure, la primul stop au văzut o mare de oameni care se năpustea spre ei. Sau așa credeau ei. Că spre mașina lor venea puhoiul. Și normal că prima reacție a fost: bă, ăștia au aflat că avem juma’ de porc în portbagaj și vor să ne jefuiască. Așa era foamea de mare pe atunci. Lucrurile nu s-au schimbat prea tare, pentru că panica scriitorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
al Vostru, Aragón 26 septembrie 1955 Vreau să calc pe creasta vieții, muchie de cuțit în zigzaguri esen țiale între cele două lumi prăpăstioase ale relativului și aproximativului... Nu mai vreau să fiu rostogolit alături de alții, bob lângă boabe, de puhoiul necurmat al vieții, în neștire, în indiferență, fatalmente, năuc! 27 septembrie 1955 S-a întors Florino. Aceasta m-a mai liniștit, căci în seara asta, prima de la întoar cerea mea, mi-a fost greu: mă chinuie gândul împrăștierii mele între
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
dorință fără credință, sau credință fără acțiune, sau acțiune fără dezamăgire?...) O, și cât ar fi de odihnitor să te lași în voia necugetată a vieții, 276 a răutăților și a urâțeniilor ei de tot felul, ce vin asemenea unor puhoaie reci și repezi din toate găurile pământului, din toate ochiurile cerului, adânci, necuprinse și nenumărate, cărora nebun ai fost atâta vreme să li te împotrivești și să le ții stavilă, ci lăsându-te purtat ușor de ele, dincolo de marginile luptei
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
poezie. Sau toate trei la un loc. 08 august 2003 Mare, mare foc de artificii pe malul lacului Léman, cu ocazia închiderii Sărbătorilor Genevei. Extrem de cald, cam 34-35 de grade la ora 22, ora începerii spectacolului de sunet și lumină. Puhoi de oameni, toate rasele lumii amestecate; niciodată nu am văzut așa ceva. După estimările organizatorilor, circa 500 000 de oameni adunați pe maluri, pentru a vedea unul din cele mai mari focuri de artificii ale Europei, pentru care primăria Genevei cheltuie
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
administratorul și le-a oprit pentru sine. Scandal, studenții refuză să mai lucreze, părăsesc bucătăria, pleacă în oraș. Telefoane alarmate la decanat, să fie aduși imediat înapoi, căci se apropie ora mesei și n-avea cine să facă față la puhoiul de cantiniști care urmau să vină la prânz. În cele din urmă, incidentul s-ar fi aplanat. Discuție cu ușile închise la Consiliu, cu șefii de catedră, toți cad de acord să treacă afacerea sub tăcere. Altfel, ziceau, gestul (motivat
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
neîncetat? Cin-l-a semănat? Cine i-a fost slugă și stăpân? Care dintre neamurile vechi sau noi are îngropați în sânul lui atâți eroi? A cui doină de veacuri pe aicea plânge? Cin-l-a apărat de-al năvălirilor puhoi și l-a adăpat, de-atâtea mii de ori, cu sânge cu sudori ca noi?» (Aron Cotruș) În dimineața aceia de sfârșit de septembrie a anului 1934, domnul învățător Nicu Budac, directorul școlii intra la clasă, pentru prima oară indispus
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
era un bun cunoscător al moșiei sale plină de ascunzători primitoare, unde se rătrăgea până trecea urgia. Și totuși, peste satul nostru, ca de altfel peste tot ce grăia românește se așterne aproape un mileniu de tăcere, vreme în care puhoaie de năvălitori barbari traversează țara în lung și în lat, fiecare încercând să se stabilească aci, să se contopească cu localnicii, să-i asimileze, sfârșind prin a dispare, căutând alte meleaguri în care să jefuiască, epuizându-se pur și simplu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
enervată că atunci cînd zici despre cineva că „s-a dus“ înseamnă că a murit. Doamne ferește ! De cum ajungeau la gară, confruntat cu toată forfoteala de oameni și bagaje, elanul lui Dănuț începea să scadă, pentru a se spulbera definitiv în fața puhoiului de nestăvilit de la urcarea în tren. Înăuntru, după ce bagajele erau ridicate cu opinteli la locul lor, copiii erau întinși imediat pe genunchii celor mari și puși să doarmă. În fiecare compartiment erau cel puțin doi-trei care sufereau fără excepție același
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
anii se adună parcă prea repede, când curg cu repeziciune ca apa pârâului de munte, pe Dumitru Dascălu îl mână gândurile tot mai frecvent la cele ce s-au petrecut în viața lui de până acum. Străbat prin încețoșatele timpuri puhoaie de amintiri, unele palide, greu de deslușit, altele limpezi ca și cum s-ar fi petrecut doar cu câteva luni în urmă. Cele mai clare și mai însuflețite aduceri aminte se leagă de anii de început ai vieții de familie, de emoțiile
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
cu divinitatea. Doar în câteva clipe se întemeiază un nour aparent nesemnificativ dar care, cât ai zice ploaie, se transformă într-o perdea de apă ce cade vijelios pe pământul saturat de umezeală. Recoltele care nu au fost luate de puhoaie au rămas nestrânse pe câmp din cauza precipitațiilor frecvente și abundente. În atmosfera tulbure a verii anului 2010, într o duminică din a doua jumătate a lunii iulie, am dat curs invitațiilor repetate ale unor fini de-ai mei de a
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Când am întrebat-o pe Suze despre asta, s-a mulțumit să ridice din umeri și să zică: — Cred că pur și simplu suntem obișnuiți să dăm petreceri cu mult fast. Aseară a fost o petrecere grandioasă cu băuturi, pentru puhoiul de rubedenii de-ale lui Suze și Tarquin care au venit din Scoția, și credeam că măcar atunci vor vorbi cu toții despre nuntă. Dar, de fiecare dată când încercam să aduc vorba de flori sau despre cât de romantic e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
dezagregă, fragmentează și distruge esența agregatului social” <endnote id="(693, I, p. 149)"/>. Tot cam atunci, Alexandru Cantacuzino - „prințul gândirii legionare”, cum l-a proclamat Horia Sima - se revolta În aceiași termeni pseudo-medi- cali Împotriva „slăbiciunii” și „moliciunii” românului față de „puhoiul străin” și de „stăpânirea venetică” : „Sunt germenii de moliciune care s-au Încuibat În nervii acestui neam, sunt fermenți care descom pun voința lui și infiltrează slăbiciunea În sângele româ- nesc. O blestemată boală de sânge, un vierme atavic paralizează
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ce-i. Lumea vorbea: sunt teroriști, sunt diversioniști. Mă duceam la telefon și Comandantul Diviziei spunea: "Băi, vezi că sunt teroriști și diversioniști care pun pe tancuri mine, trotil!" Dar unde să-i vezi în atâta lume, că era un puhoi de civili între tancuri? S. B.: Făceai o manevră cu tancul și îi zdrobeai. M. M.: Îi zdrobeai. La un moment dat, vine cineva de la Batalionul 2, locotenent-major Marian Ștefan parcă, și zice: "Dom' maior, se trage de deasupra mea
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
am adormit. Nu știu cât timp a trecut, dar la un moment dat, trezindu-mă, am tras puțin perdeaua pentru a privi "afară". Ce-am văzut m-a determinat să trag perdeaua rapid la loc o furtună cu tunete și fulgere și puhoi de ape! Ne aflam deasupra selvei braziliene, așa că... Soția dormea ca un copilaș, și la trezirea ei furtuna încetase și s-a bucurat găsind lângă fotoliu o ofertă generoasă de excelente ciocolate braziliene. La aterizare, am fost preluați de serviciul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]