709 matches
-
supraviețuit”(Suedfeld, 1997, p. 857). Cu alte cuvinte, sunt aspecte care dovedesc sindromul de stres posttraumatic de care suferă încă România. 2. Politica pronatalistă Având un succes imediat remarcabil, politica pronatalistă a lui Ceaușescu, axată în principal pe un sistem punitiv, și nu pe unul de a recompensa reușitele, a condus la comportamente și atitudini nesănătoase față de copil și sexualitate. Politicile pronataliste au constituit un puternic factor stresor sau de risc pentru populația adultă de ambele genuri. „Corpul femeii a fost
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
creștere, „populația a dezvoltat o ostilitate față de guvern”cu o scădere a moralității și o pierdere a loialității, cu o neîncredere generalizată și o sporire a manifestărilor de tulburări psihice și absenteism la locul de muncă (Suedfeld, 1997). Promovarea agresivă, punitivă, a ateismului a stimulat această scădere a influenței valorilor morale în viața cotidiană. Resentimentele trăite de români în raport cu regimul erau alcătuite din „dezamăgire, ură și neputință”(Kogan, 2001, p. 101). 3. Climatul de suspiciune permanentă și teamă imprecisă Induse de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ale bărbatului, provocate de comportamentul „nepotrivit”al partenerei. Adesea, este vorba mai degrabă de ceea ce bărbatul își imaginează despre comportamentul femeii, ceea ce el interpretează sau imaginează, și nu despre acte reale comise de aceasta. Toleranța socială funcționează doar pentru comportamentul punitiv al bărbatului, este deci discriminatorie și se referă atât la actele impulsive, cât și la actele de răzbunare planificate, deliberate. Cel mai adesea violențele împotriva partenerei sunt bine gândite, organizate, de bărbat pentru că ele se bazează pe o atitudine constantă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și de resursele sau factorii de protecție care există și pot fi puși în funcție pentru a preveni violența în familie. într-o lucrare destinată practicienilor din domeniul violenței domestice, Perrone și Nannini (1996) diferențiază între formele de violență domestică punitivă, în care se conturează rolul agresorului, de regulă bărbatul, și al victimei, de regulă femeia, și violență domestică agresivă, în care ambii parteneri inițiază sau au reacții violente în interacțiunea cu partenerul. Diferențierea este importantă din punctul de vedere al
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
agresori, de a deprinde un mod pașnic de relaționare și rezolvare a conflictelor sunt foarte mari și nu cer un efort atât de mare și o durată de timp atât de lungă de implicare din partea intervenienților. Dimpotrivă, în cazul violenței punitive, doar un angajament solid al agresorului de a participa la procesul de reabilitare, o bună motivație a lui de a schimba starea lucrurilor pot da speranțe de eficiență în intervenție. Alți autori, utilizând denumiri diferite, recunosc existența a două tipuri
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
izolare socială și o relativă lipsă de «partizani» care să intervină; o rețea externă independentă, slabă, cu puține intersectări strânse; o distanță culturală mărită față de agenții de calmare alternativă în situații de dispută”. Ceea ce trebuie notat în legătură cu violența patriarhală sau punitivă este gradul de pericol crescut în acest tip de violență, comparativ cu violența în cuplurile unde ambii parteneri se manifestă agresiv. Violența patriarhală se caracterizează printr-o continuă escaladare a evenimentelor (Johnson, 1995), putând duce în final până la uciderea victimei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
urban, acolo unde există personal de specialitate. Printre inițiatorii sau partenerii programelor de prevenire a violenței sunt menționate: Inspectoratele Școlare, Poliția, ONG urile. Concluziile studiului arată că școala este predominant preocupată de protecția împotriva violenței și reprimarea violenței prin măsuri punitive, și nu prin mijloace educative. Se menționează mereu nevoia de supraveghere a copiilor, de obligare a părinților, de pedepsire a făptașilor; pe locul întâi în rândurile celor responsabili de prevenirea violenței în școli este plasată poliția. Deși în răspunsurile primite
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în această tragică întâmplare, analizele făcute au scos la iveală neglijența și chiar o atitudine cinică a unor cadre medicale. în astfel de situații, care în ultimii ani au fost destul de frecvent semnalate opiniei publice, se iau măsuri, mai ales punitive, dar nu se creează acel spațiu de reflecție asupra actului medical, în care personalul medical să se poată recunoaște, exprima fără teama de oprobiu și să își conștientizeze momentele și gesturile de scădere a capacității profesionale de îngrijire a bolnavului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu tine!”are un important efect de socializare și educație a copilului. Copilul învață să țină seama de ceilalți și să-și stăpânească primele impulsuri. Când însă în numele educației și a principiilor bunei creșteri părinții devin excesiv de severi, limitativi și punitivi, nu mai vorbim despre educație, ci despre maltratare, abuz. Când un copil de vârstă mică plânge, iar îngrijitorul se uită la ceas și spune: „Nu, acum degeaba plângi. N-ai de ce, căci încă nu e momentul să te hrănesc!”și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
restauration du patrimoine lésé. La personne désignée pour répondre civilement peut ressentir l'obligation qu'on lui impose de réparer le préjudice subi par la victime comme une sanction; en fait, la responsabilité civile n'est pas à proprement parler punitive, elle représente seulement la conséquence naturelle de l'exercice de l'action. Autrement dit, la sanction de la conduite fautive constitue l'effet subséquent de l'obligation d'indemnisation du préjudice. On l'appelle " indemnisation " parce que, à la différence de la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
illicite"; on répète donc une énième fois l'énoncé d'un principe qui aurait pu être formulé une seule fois. Cette obsession de l'illicite civil est l'effet de la même conception subjective qui envisage la responsabilité civile comme prioritairement punitive alors que, du moment qu'il cause un préjudice à autrui, le fait ne pourrait être que contraire à la loi. Quant à nous, nous considérons que, si l'on trouve la motivation de la responsabilité civile du côté de la victime
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
respinse și ideile c]lug]rilor, ale preoților și ale clerului, în general, care au dominat morală în perioada ei timpurie (și care conținu] s] influențeze morală tradițional]) din motiv c] reflect] o serie de prejudec]ți, aspecte provinciale sau punitive legate de natură uman], de diferențele dintre genuri etc. Din moment ce morală tradițional] prezint] anumite puncte slabe, este explicabil scepticismul sau cel puțin precauția în leg]tur] cu alte aspecte și cu fundamentul care menține toate acestea laolalt] (capitolul 42, „Metod
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prin cețoase servicii... de negru percepute celor doi, analiza însăși a propriei opere are de suferit în chiar gradul serios de îndoială privindu-i originalitatea. În plus, e și nefericita soartă a celor doi apropiați, rămași zălog unei Securități primitiv punitive după rămînerea romancierului potentat într-un Occident ostracizat ideologic. Speculată de regim tocmai în favoarea obnubilării originalității celui fugit. Deși tezistă în eșafodajul ei ultim, Cronica de familie prin colosala ei combustie narativă îl salvează întrucîtva definitiv pe un Petru Dumitriu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
final un loc mai puțin sigur pentru toți - nu pentru că America ar avea intenții rele, ci, mai degrabă, deoarece ori de câte ori o singură putere poate acționa ca un hegemon, indiferent cât de nobile ar fi intențiile ei, atrage contramăsuri și răspunsuri punitive. Președintele francez Jacques Chirac a exprimat preocuparea multor altor lideri mondiali atunci când a avertizat că „orice comunitate cu o singură putere dominantă este Întotdeauna periculoasă și provoacă reacțiune”78. Asumându-și responsabilitatea pentru propria apărare Uniunea Europeană a Început să-și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
asupra căreia SPR- RSČ a avut un monopol de exprimare, a fost "problema țiganilor": credința după care rromii ar fi o minoritate infracțională, care generează o serie probleme sociale și împotriva căreia ar trebui să fie orientate, cu precădere, politicile punitive și represive - sentiment de altfel predominant în mare parte din societatea cehă (Fawn, 2001). Cu toate acestea, extremismul evident al Republicanilor și lipsa lor de rafinament intelectual și programatic au făcut ca partidul să fie un foarte prost avocat al
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
socială, pacientul este convins că: 1. va fi observat atent, 2. va fi judecat în mod negativ, 3. va fi respins sau va fi ridiculizat. Insă tulburările stimei de sine sunt cvasi constante și antrenează perturbări cognitive centrate pe autodevalorizare punitivă. Temerile cele mai frecvente sunt cele în legătură cu manifestarea emotivității și limitelor personale (lipsa educației, a cunoștințelor, a inteligenței). Tulburările de atenție Tulburările de atenție aparțin unei dimensiuni cognitive preconștiente. Intr-un cadru social, pacienții consacră cea mai mare parte a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să fie greu accesibilă clinicianului de teren. Skinner, 1938 "Orice comportament trebuie să analizat în raport de stimul-răspuns"(Watson, 1913.). Hull, 1952; Tolman și Honzik, 1930. S→(O)→R. "Orice comportament se menține sau se elimină în funcție de valoarea recompensativă sau punitivă a consecințelor sale" (Thorndike, 1898). "Numim întărire tot ceea ce mărește probabilitatea emiterii unui răspuns" (S→ (O)→R→). Prin topografie, se înțelege toate modalitățile concrete ale răspunsului (comportament motor, cogniții și emoții) pe care un observator extern sau subiectul însuși îl
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
gândi sau de a simți), concretizate în moduri de acțiune (obiceiuri, cutume etc.), credințe sau instituții, sunt învestite cu o putere normativă în virtutea căreia comunitatea reacționează împotriva oricărei ordini și coeziuni sociale. Încălcarea ordinii de drept atrage după sine reacția punitivă a justiției. Încălcarea normelor morale generează reacția opiniei publice. La rândul ei, sfidarea convențiilor sociale provoacă reacțiile celorlalți, în așa fel încât ironia, râsul și alte sancțiuni cu caracter informal produc aceleași efecte ca și o pedeapsă propriu-zisă. Enunțarea caracterului
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unii realizau cruzimea atitudinii lor, nu găseau puterea de a refuza ceea ce li se cerea și de a o rupe cu autoritatea. Se mai adaugă impulsul de a devaloriza victima, de a-i refuza calități umane, de a justifica acțiunile punitive contra celor ce sunt altfel. Controlul politic, scrie Milgram, se traduce uneori prin incitarea la acțiune distructivă. Puțini rezistă tentației, doar unii își găsesc resursele morale de a traduce valorile în care cred în acte de nesupunere la autoritate. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
considerate cauze ale performanței de succes, ci mai degrabă alți factori externi sunt percepuți ca fiind decisivi, angajatul nu va fi recompensat. De asemenea, reacțiile managerilor la performanța scăzută a angajaților este influențată de convingerile lor despre cauzele acesteia. Acțiunile punitive consecutive unei performanțe scăzute a unui angajat sunt considerate mai îndreptățite dacă insuccesul este atribuit unor cauze interne (abilitate sau efort) decât celor externe (dificultatea sarcinii sau ghinion). Și în cazul succesului și în cel al insuccesului, șefii au tendința
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
fiecare subiect în parte, mai întâi de unul singur, apoi în prezența celorlalți, își exprima punctul de vedere în legătură cu pedepsele ce ar trebui aplicate unui tânăr delincvent. Rezultatele au arătat că subiecții, individual sau în grup, au optat pentru măsuri punitive majore doar dacă făceau parte din grupul celor ce au stat foarte apropiați unul de celălalt. Alte studii demonstrează că în situații de mare densitate, indivizii ce execută o sarcină competitivă sunt mai puțin agresivi față de indivizii ce îndeplinesc o
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
acestora în strategiile comportamentale agresive ale copiilor. Copii crescuți într-un astfel de mediu reușesc cu dificultate să respecte valorile sociale stabilite. Gradul de pedeapsă și forma deliberată sau nu pot determina opțiunile comportamentale ale copiilor. Neglijența și atitudinea părinților punitivi constituie, de fapt, polii aceleași dimensiuni, unul însemnând lipsa de grijă și afecțiune, iar celălalt identificându-se cu nivelul ridicat de exigențe și de pedepse. În primul caz, nevoile fizice și psihice ale copilului în ceea ce privește dezvoltarea emoțională și identitară nu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Efectul conflictului dintre părinți pare să fie și mai grav decât acela al pedepsei fizice aplicate copilului însuși. Rata criminalității la copiii ai căror părinți se bat între ei este mult mai ridicată decât cea observată la copii cu părinți punitivi. Familia permisivă. Unii părinți stabilesc reguli drastice într-o manieră foarte autoritară, iar alții sunt mult mai permisivi sau chiar neglijenți. În ambele cazuri, regulile de comportare și de organizare în interiorul familiei sunt deficitare. Această lipsă de ordine bine structurată
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Contextul jocului este unul relativ sănătos pentru învățarea exprimării stărilor emoționale negative (furia, frica, tristețea). Dar intervenția altor factori poate interfera cu învățarea mecanismului de autoreglare, producând efecte nedorite. Copilul poate să urmeze exemplul semenilor agresivi așa cum face cu părinții punitivi. S-a demonstrat că acei copii care au fost agresați la școală, pot deveni la rândul lor mult mai agresivi. Un studiu realizat de Patterson, Littman și Bricker (1967 citat de Dishion et al., 1994) arată că copiii agresați în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
îndepărtându-se din ce în ce mai mult de ei. În absența unui model de relaționare adecvat, acești copii nu reușesc să-și dezvolte competențe de relaționare la nivelul familiei. Iar comportamentul preșcolar agresiv este cauzat în general de această carență de relaționare. Atitudinea punitivă a părinților, dar mai ales abuzurile, pot provoca ostilitatea față de ceilalți: orientarea spre valori antisociale, predispoziție de evaluare negativă a celorlalți, dorința de a face rău altora. Crimele violente comise la maturitate sau furia reactivă violentă (Dodge, 1993) pot fi
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]