1,929 matches
-
platonician hedonist! 3) Slabă agoniseală în traista filosofică. X. Prodicos și „fericirea” 159 1) Soarta literei „Y”. 2) Sub piei de animale. 3) Neînțelegerea iscată de pe urma unei bune reputații. 4) Să alegi între două femei. Momentul al șaselea - Sub semnul purcelului: epicurismul greco-roman 169 XI. Epicur și „plăcerea supremă” 171 1) Fiziologia filosofiei. 2) Grele vremuri, proastă reputație. 3) O filosofie porcească? 4) Patru, adică trei sau șapte. 5) Izbăvirea prin tratamentul atomic. 6) Moartea morții. 7) Sfințenia zeilor nepăsători! 8
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
câștigă existența în cea mai mare parte, din prelucrarea lemnului. Singurii salariați din comunitate sunt cei câțiva profesori și comercianți. Vara se mai valorifică plantele medicinale și fructele de pădure. Din mai până toamna târziu, aproape toată lumea, „cu cațel și purcel”, se mută la „mutături”, în poiana Călineasa, unde exploatează lemnul. Acasă rămâne numai câte un bătrân. O parte din ei coborau în iulie-august să cosească și să adune fânul necesar iernării cailor și, eventual, a unei vaci pentru lapte. 2
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
50); gras(48); grasă(29); carne(24); untură(13); usturoi(10); foame (9); bună(7); Crăciun(7); sărată(7); albă(6); afumată(5); bun(5); grăsimi(5); grețos(5); hrană(5); pîine(5); Ardeal(4); brînză(4); cu ceapă(4); purcel(4); sare(4); animal(3); greață(3); gros(3); gustoasă(3); gustos(3); neplăcere(3); bucată(2); clisă(2); colesterol(2); de porc(2); dezgust(2); greutate (2); neplăcut(2); nu (2); Oltenia(2); parc(2); place(2); proaspătă(2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lanț; limbă; lume; măgar; măr; mare; Mihai; miros neplăcut; mîndru; moarte; muget; murdărie; naiv; naivitate; nas; neajutorat; nebun; nelins; nervi; nevoie de protecție; nostalgie; ocol; pastramă; pată; perpetuare; pete; plăpînd; poartă; porcușor; președinte; prînz; prosperitate; prostuț; proțap; puiul vacii; pur; purcel; a rage; rău; sacrificat; sat; sănătate; sărbătoare; simpatic; suge; tăiat; tărcat; de țară; umblare; vaca; văcuță; veac; vesel; vioara; un vițel roșu; zi (1); 778/166/59/107/0 viu: mort (136); viață (136); om (39); trăiește (25); în viață
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de fabricație și nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entității, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienților; - rebuturile, materialele recuperabile și deșeurile; ~ animalele și păsările, respectiv animalele născute și cele tinere de orice fel (viței, miei, purcei, mânji și altele) crescute și folosite pentru reproducție, animalele și păsările la îngrășat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum și animalele pentru producție - lână, lapte și blană; ~ ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziționate sau fabricate, destinate produselor vândute și
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
fabricație și nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entității, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienților; rebuturile, materialele recuperabile și deșeurile; f) animalele și păsările, respectiv animalele născute și cele tinere de orice fel (viței, miei, purcei, mânji și altele), crescute și folosite pentru reproducție, animalele și păsările la îngrășat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum și animalele pentru producție - lână, lapte și blană; g) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziționate sau fabricate, destinate produselor vândute
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
Analiza clustertc "Analiza cluster" Ce este analiza cluster?tc "Ce este analiza cluster?" Este celebră clasificarea atribuită de Borges unei enciclopedii chinezești, Prăvălia cerească de cunoștințe binefăcătoare. Conformacesteia, animalele se împart în (a) aparținătoare Împăratului, (b) îmbălsămate, (c) îmblânzite, (d) purcei de lapte, (e) sirene, (f) fabuloase, (g) câini în libertate, (h) incluse în această clasificare, (i) care țopăie ca smintitele, (j) nenumărate, (k) desenate cu o foarte fină pensulă din păr de cămilă, (l) etcaetera, (m) care abia au spart
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
dezvăluit cum se prepară bunătățile întinse pe mese. Doar o fostă colegă de la Paris, o bulgăroaică mai vegetariană din fire, care acum conduce o bancă, a făcut un șoc nervos când a ajuns la masa centrală, pe care trona un purcel de lapte cu garnitură de legume. Mi-a zis că n-am suflet, că aș fi ademenit animăluțul cu un măr și că l-aș fi omorât exact când mușca din el. Biata de ea, n-a mai pus nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
fabricație și nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entității, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienților; − rebuturile, materialele recuperabile și deșeurile; f) animalele și păsările, respectiv animalele născute și cele tinere de orice fel (viței, miei, purcei, mânji și altele) crescute și folosite pentru reproducție, animalele și păsările la îngrășat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum și animalele pentru producție - lână, lapte și blană; g) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziționate sau fabricate, destinate produselor vândute
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
ieșite din gestiune prin vânzare. Soldul contului reprezintă diferențe de preț aferente produselor existente în stoc. 4.2.3. Animale Conform normelor legale în vigoare, în categoria animalelor sunt incluse animalele născute și cele tinere de orice fel (viței, miei, purcei, mânji și altele) crescute și folosite pentru reproducție, animalele și păsările la îngrășat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, animalele pentru producție (lână, lapte și blană). Acestea sunt asimilate stocurilor, indiferent dacă sunt achiziționate de la terți sau sunt obținute
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
noduros, că ar fi fost blăstămat de Hristos, fiindcă cuiele bătute în mînile și picioarele lui să fi fost de molid. Să nu bați cu bote* de brad, că te îmbolnăvești ori tu, ori bătutul. Brîncă Dacă nu dai un purcel de pomană cînd îți fată scroafa, îți vor muri porcii de brîncă*, pînă la anul. Brînză Să nu dai brînză cu smîntînă cuiva, că-i rău. Brîu Cînd îți pică brîul fără să știi, te doresc ibovnicii. Dacă ți se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
femeie, atunci vacile vor făta vițele. în ziua Crăciunului nu se mănîncă carne, ca dihăniile să nu mănînce vitele. La Crăciun se cară funinginea din coșul vetrei în livezi. (Gh.F.C.) Crasnic Se povestește că unele femei nasc în loc de copil [un] purcel, care se zice „crasnic“* și care chiar din timpul apariției în cepe a țipa și a fugi prin casă. Babele dau foc la sobă, fac jăratec mult; apoi îl iau la goană prin casă, pînă cînd, neavînd alt loc de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
babiță*, adică se usucă pe picioare și moare. (Gh.F.C.) Lene Să ieși pînă la poartă după cel ce-ți vine în casă, că numai așa iese lenea din tine ori dintr-ai tăi. Liliac (arbust) Poporul îngroapă la Paști ciolanele purcelului sfințit și crede că din ele va răsări un liliac. Liliac (animal) Se crede că șoarecele care a ros nafura se preface în liliac. Liliacul prevestește moarte. Dacă-i dai cuiva liliac pisat în mîncare, îl faci să-și piardă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și o botă, zicînd: „De va fi fată, să iasă la furcă, 232 de va fi fecior, să iasă la topor.“ Nevasta care se visează încinsă cu bete a purces îngreunată. Femeia doritoare să aibă copii taie capetele buricului de la purceii unei scroafe care a avut purcei pentru prima dată, le fierbe în apă și apoi bea acea apă, și crede că, făcînd așa, va concepe cu siguritate. Femeile însărcinate să cetească în fiecare zi Visul Maicii Domnului, căci vor naște
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fi fată, să iasă la furcă, 232 de va fi fecior, să iasă la topor.“ Nevasta care se visează încinsă cu bete a purces îngreunată. Femeia doritoare să aibă copii taie capetele buricului de la purceii unei scroafe care a avut purcei pentru prima dată, le fierbe în apă și apoi bea acea apă, și crede că, făcînd așa, va concepe cu siguritate. Femeile însărcinate să cetească în fiecare zi Visul Maicii Domnului, căci vor naște ușor și le vor trăi pruncii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se va face preut. De mergi la drum și te întîlnești cu un preot, să treci prin dreapta lui, pentru a-ți merge bine. Porc Cînd umbli cu cleștele în lături, nu se îngrașă porcii. Femeile nu mănîncă boașe de purcei cînd se scopesc, că fac copii boșorogi*. Din ciur nu este bine a da grăunțe sau altceva la porci, c-apoi capătă linți. Linții la porci se vindecă dacă li se dă jumătate de oră înainte de a-i tăia să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu se apropie de el duhurile necurate. în scăldătoarea nou-născutului se pune: lemnie*, ca copilul să umble degrabă în picioare; zdreveț*, popchișor* și cătușnică*, ca să fie vîrtoșel; cînepă, ca să crească ca cînepa; untură de porc, ca să se îngrașe ca un purcel. Se pune orz, porumb și flori, pentru ca copilul să aibă parte de cereale și să fie plăcut ca florile. în scăldătoarea unui copil mic se pune sare, ca să nu se opărească, și se sparge un ou în ea, ca să crească
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mine, să crească mare și gras ca mine“, iar de ești slab, zi-i: „Să fie gras, da’ nu ca mine.“ Se crede că dacă un copil noaptea nu poate dormi, apoi e bine a lua de la o scroafă cu purcei baligă de-a purceilor, așa ca să nu simțească scroafa, și să se puie sub perina copilului, și apoi el va dormi așa de bine, cum dorm purceii. Cînd copiii plîng prin somn, să le zici: „Lupușor, lupușor“ și să le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și gras ca mine“, iar de ești slab, zi-i: „Să fie gras, da’ nu ca mine.“ Se crede că dacă un copil noaptea nu poate dormi, apoi e bine a lua de la o scroafă cu purcei baligă de-a purceilor, așa ca să nu simțească scroafa, și să se puie sub perina copilului, și apoi el va dormi așa de bine, cum dorm purceii. Cînd copiii plîng prin somn, să le zici: „Lupușor, lupușor“ și să le faci semnul crucii. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
noaptea nu poate dormi, apoi e bine a lua de la o scroafă cu purcei baligă de-a purceilor, așa ca să nu simțească scroafa, și să se puie sub perina copilului, și apoi el va dormi așa de bine, cum dorm purceii. Cînd copiii plîng prin somn, să le zici: „Lupușor, lupușor“ și să le faci semnul crucii. Dacă un copil mic doarme ziua, iară noaptea plînge, apoi să i se deie apă din acea fîntînă din care apoi se ia apă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tălpile, ți-i făcut. în ziua de Paști, sculîndu-se oamenii din așternut, nu calcă pămîntul gol, ci pe ceva așternut, ca peste vară să nu-i usture tălpile. Cînd gîdili pe cineva la tălpi, nu crește. Dacă șchioapătă vreun cîne, purcel, mîță etc., zvîrlind în ei, pune mîna cu care ai zvîrlit sub talpa piciorului, că le trece. Mîncînd cineva talpă de huhurez, își pierde mintea. Talpă de huhurez dau femeile necinstite bă rbaților, spre a nu le persecuta din cauza destrăbălării
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
structurilor importante ale administrației locale. Era cunoscut bine de toți capii orașului de pe Bega; era ascultat și respectat; dar era și amator de o răchie gustoasă, de o bere proaspătă, de o specialitate culinară (un crap la cuptor sau un purcel de lapte). Îi plăcea să privească o femeie frumoasă. Își iubea mama teribil și era un camarad de nădejde. Era un șuetist de vocație: nu neapărat că monopoliza discuția, ci, știind să asculte, o puncta. Dădea verdicte de cele mai multe ori
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
hrănite, sănătoase, fragede. La țară, dacă te scoli dimineața, n-ai grijă să mergi la consiliu, ori la palat, la zece, să asiști la masa regelui și celelalte. La țară auzi behăind oile, mugind vacile, cîntînd păsărelele, măcăind rațele, guițînd purceii, nechezînd iepele, cîrcîind găinile, vezi păuni umflîndu-și roată cozile, vițeii sugînd, copiii bătîndu-se cu pietre." Rescrise în ansambluri impresionante, arătate, sub lentila clarificatoare, detaliile sînt vivifiate, în vederea cuprinderii atmosferei, a tonului, a aerului specific. Opunîndu-se, practic, convenției "insignifianței", detaliile revelează
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
satul Cătune, cunoscut numai de localnici, este un loc ce se cunoaște că a fost răscolit, numit „ groapa lupilor ”. Aici era o capcană pentru lupi; o groapă mare acoperită de crengi, iar Înăuntrul ei, Într-un țărculeț, era introdus un purcel, care guițînd atrăgea lupii care cădeau În groapă, de unde nu mai puteau ieși. De aici denumirea „Lupoaia”, de la lupi. A doua: pe vremuri ciobanii de dincolo de munți, venind cu oile prin aceste locuri, au adus și denumirile multor sate
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cu una de locuit și cunia ce servea de bucătărie În care se păstra și putina cu varză, uleiul, făina, vasele cu apă. Tot În cunie, deși micuță, În majoritatea cazurilor, pe timp de ploaie sau iarna se adăposteau vaca, purcelul și găinile. Privit În ansamblul său, interiorul se caracterizează prin simplitate: sobă, vatră, scoarțe pe pereți 31. Acoperișul acestei case era din coceni de porumb sau paie. Rar se vedea cîte un acoperiș din șindrilă. În camera de locuit paturile
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]