962 matches
-
se ascund cu atâta grijă. Aduceți-i la mine... XVII Bodo se Îndrepta Încet, Încet spre vindecare. Rănile lui prinseseră a se Închide. Dormita Încă Îndelung, ceea ce părea cel mai bun leac, și tinerețea lui Își spusese și ea cuvântul. Pustnicul Îl cerceta zilnic și, după sfatul lui, jupânul Urs alese unul dintre momentele de trezie pentru a-i destăi nui taina originii sale nobile. De când negustorul aflase cine era de fapt fiul său, sentimentele lui se schimbaseră. Fără Îndoială Îl
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
altă diferență majoră ține de succesiunea autorilor și a operelor. De exemplu, Începând cu primul volum, Stăniloae schimbă ordinea din Filocalia greacă, motivând operațiunea respectivă prin dorința de respectare a criteriului cronologic. Astfel, Îl plasează la sfârșitul cărții pe Isaia Pustnicul, iar pe Nil Ascetul (de Ancyra) după Ioan Casian, spre deosebire de Nicodim Aghioritul, care Îl așezase, pe de o parte, pe Isaia, În poziția a doua, imediat după „capetele” atribuite lui Antonie și, de altă parte, pe Nil Ascetul (de Ancyra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
ani lucrurile s-au oprit aici. După revoluție Însă, spre surpriza generală, Părintele Dumitru adaugă Filocaliei sale Încă două volume groase, de mai bine de cinci sute de pagini, cuprinzând Corespondența lui Ioan și Varsanufie (1990), precum și scrierile lui Isaia Pustnicul (1991). Atunci când ne-a părăsit, Filocalia sa număra douăsprezece volume și peste patruzeci de autori (În total, aproape șase mii de pagini). În studiul consacrat acestei grandioase lucrări, Bielawski Încearcă să dea o explicație respectivelor adaosuri, invocând simbolismul cifrei 12
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
Taiheiki”, „Cronica Japoniei medievale”. Legenda spune că împăratul „Wen Wei” din China a trimis câțiva supuși în munți pentru a-i aduce „apa cu puteri vindecătoare”. După ce au străbătut cale lungă, au găsit într-un loc aproape pustiu, un Eremit (pustnic) care le-a spus că are vârsta de 700 de ani. Eremitul ( apare și în cărțile de tarot)le-a împărtășit secretul longevității și anume că... toată viața a băut numai rouă de pe crizanteme. Altă legendă spune că dormitul pe
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Proza este mai puțin ilustrată, deseori apelându-se tot la retipărirea unor texte (Al. Macedonski, Nuvele fără oameni - Cartea de poezii). Sunt găzduite, totuși, însemnări de Emanoil Bucuța (Pe un drum de țară), un poem în proză de Al. Popescu-Negură (Pustnicul) ș.a. Eseurile aparțin lui E. Lovinescu (Presa și limba literară), Perpessicius (Înflorirea romanului, Câteva cuvinte despre Moise Nicoară), Tudor Vianu (Autoritate și evidență, Două profesiuni de credință), Eugeniu Sperantia (Sărutarea lui Antistene). Carlo Russo se ocupă de Ion Minulescu (Ecce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289450_a_290779]
-
s-o dea, după prădăciunea Moldovei de tătari și cazaci, lui Timuș. Căsătoria cu Timuș s-a făcut la 17 August 1652. DIVANUL DOMNESC 1. Arhiepiscopul și mitropolitul Sucevii și al Moldovei, exarh al sfântului scaun din Constantinopol, al tuturor pustnicilor și mănăstirilor din munți. 2. Marele logofăt, cancelar. Iscălește hrisoavele, le traduce, pune pecețile. Judecățile pentru bunurile mobiliare boierești se fac la el. Ordonă hotarnicele. Toți curtenii sunt subt ascultarea lui. Poartă ca insignă un toiag verde placat cu os
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a avut ocazia”, nu s-a atins de nici o altă femeie. „Cum aș fi putut să intru în altar și să pun mîna pe cele sfinte? Iar sîngele meu - a adăugat, nu fără rost - n-a fost sînge slab de pustnic: nu m am hrănit rău, am mai cinstit un pahar de vin pe la oameni. Sînt mîndru, dle profesor, că am putut să mă păstrez curat!” V.P. are ochii mici, dantură și veșminte de om care se neglijează, poartă o pălărie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
interior. *Alte „impulsuri”, venite prin același post de radio: „Ora dominoului a sosit!” (titlu din „Baltimore Sun”) și „Vechile conduceri din Europa răsăriteană și-au trăit traiul” („Frankfurter Rundschau”). Fraze decepționante însă în încheierea părții a treia a articolului „Un pustnic la ananghie” (preluat de „E.l.” din „The World Today”): „Ceaușescu e la pămînt, dar nu-i terminat. S-ar putea ca doar legile biologice să schimbe istoria poporului român”. „Adică nu ne rămîne altceva de făcut decît să așteptăm să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
egoism nu tocmai în largul său, care se căznește să-și ascundă lipsa de elevație sub înălțimea cuvintelor. Se numără astăzi, printre noi, destule caractere la fel de imparțiale, mulți cetățeni credincioși doar pământului: totuși, pentru ca să existe măreție în a îmbătrâni ca pustnicul din ruinele Colosseumului, trebuie să le păzești cu o cruce; Domnul de Talleyrand și-a călcat-o pe a lui în picioare. Specia noastră se împarte în două părți inegale: oamenii morții și iubiți de ea, ceată de aleși ce
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ai vieții sale. Între 1742 și 1746 petrece o perioadă de iluminare și înduhovnicire într-una din cele mai vechi vetre de isihaști din răsăritul Europei: zona Vrancea-Buzău. Aici, încă din secolul al XIV-lea se stabiliseră, în chilii izolate, pustnici, practicanți ai Rugăciunii lui Iisus. La sosirea lui Platon, acest spațiu sacru era deja purtător a patru veacuri de tradiție isihastă. Sub puternica înrâurire a centrelor isihaste din Muntele Athos și din Bulgaria, viața monahilor de aici se coagulase în jurul
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
este schimonahul Ioan din Rusia Mare. Acesta pregătea singur masa pentru toți frații, iar la sosirea acestora în trapeză le spăla picioarele într-un vas anume pregătit și le săruta apoi cu dragoste. La Cârnu îl cunoaște pe părintele Onufrie pustnicul, dar mai cu seamă se apropie de stareții Mihail de la Trăisteni și Vasile de la Poiana Mărului. Acesta din urmă avusese un ucenic pe nume Paisie pe care îl văzuse părăsind această lume de foarte tânăr, cu puțin timp înainte de sosirea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
intenționată de structurare repetitivă a frazei, menită să creeze un peisaj specific mai degrabă basmului, unde desprinderea de ordinar este posibilă, iar comuniunea cu transcedentalul imediată. Un episod de imagistică circumscrisă basmului este și vizita personajului la chilia lui Onufrie pustnicul. „Chilia lui se afla pe vârful muntelui aceluia, de la ea văzându-se până departe munții, creste și văi preafrumoase și sălbatice, toate acoperite cu păduri mari.”<footnote Vezi Paisie Velicikovski, „Autobiografia și Viețile unui stareț”,tr. de Elena Lința, Ed.
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
rânduri transpare un sentiment de copleșitoare încântare în fața naturii, a peisajelor vrâncene admirate de pe vărful munților Carpați, care îi vorbesc tânărului monah despre frumusețea lumii și despre un anume tip de desăvârșire care se petrece cu totul în afara ascezei umane. Pustnicul Onufrie este el însuși un personaj de basm: chipul înțeleptului sfătuitor, retras în vârf de munte și în deplină izolare, pentru a fi mai aproape de natură și de Creatorul ei este foarte des întâlnit în basme. Și întocmai ca în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
este el însuși un personaj de basm: chipul înțeleptului sfătuitor, retras în vârf de munte și în deplină izolare, pentru a fi mai aproape de natură și de Creatorul ei este foarte des întâlnit în basme. Și întocmai ca în basme, pustnicul se gospodărește complet singur, își petrece vremea fie citind psaltirea, fie meșterind diverse lucruri din coajă de tei (linguri, farfurii, căni, cutii cu capace mari și mici), iar din când în când primește vizita vreunui monah tânăr, dornic de a
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
meșterind diverse lucruri din coajă de tei (linguri, farfurii, căni, cutii cu capace mari și mici), iar din când în când primește vizita vreunui monah tânăr, dornic de a cere un sfat sau a asculta o istorisire plină de înțelesuri. Pustnicul Onufrie nu aparține însă nici pe departe cu totul transcedentalului. Gazdă sfătoasă, îi învață pe tinerii călugări dornici de schimnicie, cum să se gospodărească singuri, cum să folosească cele patru luni de vară, pentru a-și face provizii de hrană
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
copacii roditori și via schitului Trăisteni, și în sfârșit, izvoarele repezi și bogatele livezi de la Cârnu, textul se încheie cu un fel de dare de seamă despre gospodărirea schitului Cârnu, în apropierea iernii. Registrul sare brusc de la poezia amintirilor despre pustnicul Onufrie și convorbirile cu el din vârf de munte, la prozaicul unor imagini, în care călugării de la Cârnu culeg fasolea, bobul și ceapa semănate pe pământurile schitului, culeg merele, prunele și nucile, fac ulei de nuci și se pregătesc pentru
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
kieveni părea a fi în întregime construită în jurul întrebării, „Cine erau ei?”, chipurile călugărilor instalați pe crestele munților din Vrancea, se cristalizează pornind de la întrebarea „Cum procedează ei ?”. Răspunsul diferă pentru fiecare chip evocat în parte: am vorbit deja despre pustnicul Onufrie de la schitul Cârnu, care își trecea ziua rugându-se, citind psalmi și meșterind tot felul de obiecte de folos din coajă de tei. Lui i se adaugă ieromonahul Rafail, care, trăind în completă izolare, se ocupa ziua întreagă de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și anevoios e să urci la ei. Ce loc singuratic și retras și-au ales de locuit. Departe de lume, dar aproape de Dumnezeu. Doamne, câtă liniște, câtă sfințenie, numai păsările cerului cântă și parcă se contopește cantul lor cu rugăciunile pustnicilor de prin munți. Vedem și Marea Tiberiadei cu ale ei legende din trecut. Aș dori să opresc o clipă totul în loc ca să pot a ma satura de privit. Oricum, trăiești clipe deosebite. Știu că nu le voi mai putea vedea
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
în peșteră unde s-a nevoit multă vreme. Deși am auzit că s-ar putea să fie aduse în România. Că, deși departe de țară lui, sfanțul o iubea mult și-și iubea semenii. Muntele cu peșteri unde se nevoiesc pustnicii Tot în acea peșteră s-a nevoit și Sf. Prooroc Ilie. Îi aduceau corbii pâine și cașcaval. Doamne, ce minune! Peșteră este în coasta unui munte în puștiul Hozeva. Cu multă anevoie se urcă la peșteră. Acum sunt vreo trei
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
culme a sfidării universului domestic. Via adaugă ipostazei de arbore sacru „expresia vegetală a nemuririi”, tinereții și vieții veșnice. Mai mult, ea asigură viața însăși, idee exemplificată de basmele cu influență creștină în care nou-născutul abandonat și găsit de un pustnic este hrănit și crescut cu o viță-de-vie apărută din senin. Imaginea cerbului trufaș, autoîncoronat stăpân peste lume, pare să susțină perspectiva unei obârșii agrare pentru imaginarul animalelor invazive Fala cerbului este „analogon strigării împăratului”, a cărei finalitate este, desigur, o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din munți și Întâlnind un fel de călugăr, un om bătrân care viețuia Împreună cu fiarele, acesta Îl Întreabă unde merge. - Cobor la oameni, Îi răspunde Zarathustra. Eu iubesc oamenii și am să cobor la ei. - Biet călător, Îi răspunde bătrânul pustnic, dar de ce crezi Tu că am fugit și m-am ascuns aici, În păduri, În pustietate? Tocmai pentru că Îi iubesc, pentru că iubesc oamenii!... Într-adevăr, adeseori, În existență, trebuie să-i ferim „pe oameni” de propria-ne prezență, dându-ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
decor de fabulă. Căci ne întoarcem la ea, la fabulă : Senatorul melcilor nu este un film de actualitate, ci o fabulă de actualitate ! Totul ne obligă să privim într-acolo : structura circular previzibilă a scenariului, contururile semantic-funcționale ale personajului, laitmotivul pustnicului care și construiește o Arcă în vârf de munte (la izvor ). Ca și în Patul conjugal (tot o fabulă, dar mai discontinuă) sau Această lehamite (o fabulă mistic-patriotică), Daneliuc simte nevoia să umble la esențe : actualitatea nu e decât un
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Camil Petrescu (din volumul Rapid-Constantinopol-Bioram), Ion Călugăru, F. Aderca, Neagu Rădulescu, Ion I. Cantacuzino, Mihail Celarianu ș.a. Notabile sunt prezența lui E. Lovinescu (cu un fragment despre Rebreanu, din Memorii) și restituirea de către G. Călinescu a unui text eminescian inedit, Pustnicul. Privilegiat este și comentariul asupra literaturii. Deschisă tuturor orientărilor și opiniilor, R.l. oferă un spectacol viu și incitant al conștiinței critice românești din epocă. Textele sunt de o mare varietate, fie că este vorba de contribuții istorico-literare, studii tematice sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
școala de cântăreț de biserică, făcută la Episcopia Hușului. Nu știu cum e să fii militar, nu cunosc această instrucție, pe care o spuneți, nici măcar cât spune Săndel. Dar cunosc viața de cămin, care este de multe ori asemănătoare cu cea de pustnic. Învățătură, post, canoane, și iar și iar învățătură, de-ți vine să-ți iei câmpii, să fugi, tot să fugi și înapoi să nu te mai întorci niciodată. Și totuși foamea te aduce înapoi mai mult de cât crezi în
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Împăratul Justinian În secolul al VI-lea (557) Înainte de venirea slavilor și deci la acea dată limba română era formată, utilizată fără adaosul slav. Urme valahe la Sfântul Munte Athos Un popas la Sfântul Munte este dumnezeiesc. Mănăstirile, sihăstriile, grotele pustnicilor, chiliile, bisericile dar și peisajul sălbatic al munților care pătrund adânc În apele mării te aduc Într-o lume nepământeană. Piscuri Înzăpezite, stânci Înnegrite de vreme, locuri sălbatice și primejdioase, monahii săraci și tăcuți te apropie de un alt tărâm
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]