953 matches
-
masculină, ca pustnicul Pelagius. Când un subaltern, diaconul Iacob, a plecat în Palestina, episcopul Nonnus i-a cerut să-l caute pe pustnicul Pelagius. Acesta murise în austeritatea pustiului și ceilalți monahi, când i-au uns trupul, au aflat că pustnicul Pelagius era femeie. Se întâmpla în anul 457. Thaisia este o tânără prostituată frumoasă, bogată, vestită pentru performanța de a fi avut mulți amanți pe care i-a ruinat. Preluase acest nărav de la mama ei care a dus o viață
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
evocat de enunț. Fenomen deosebit de clar când verbul nu cere un dativ. Date fiind proprietățile speciale ale dativului etic, întrebuințarea sa reiterată într-un text precum Fabulele lui La Fontaine nu poate fi anodină. Să luăm de exemplu "Ursul și pustnicul" (VIII, 10): Dar într-o zi, când somnul i se părea mai dulce,/ ocrotitorul lui, cam necăjit de-o Muscă îndărătnică și rea/ pe care în zadar o izgonea că iar venea,-/ [când îți] luă în labe-un bolovan de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Editura pentru Literatură Universală, București, p.72 (traducere de Demostene Botez). 63 Eugène Labiche, Je croque ma tante, 1858, scena 1. 64 Émile Zola, Gervaise, trad. de Vlad Mușatescu, Univers, București, 1982, p. 352. 65 La Fontaine, Fabule, Ursul și pustnicul (trad. Aurel Tita), Editura pentru Literatură Universală, București, 1969, p. 331. 66 Molière, Opere alese, Amfitryon (trad. Nina Cassian), Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1956, p. 226. 67 Molière, Opere alese, Amfitryon (trad. Nina Cassian), Editura de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
a fi integrați în hinduism, nu posedăm informații suficiente. Izvoarele cele mai bogate sunt târzii, ceea ce însă nu le diminuează deloc interesul, deoarece ele reflectă, cu siguranță, o situație mai veche. Astfel, Vaikhănasasmărtasutra prezintă o lungă listă de asceți și pustnici; unii se deosebesc prin părul lor încâlcit și hainele zdrențuite, ori făcute din coajă de copaci; alții trăiesc goi, se hrănesc cu urină și bălegar de vacă, locuiesc în cimitire etc.; alții practică Yoga sau o formă de prototantrism 33
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
deosebire de beduinii arabi care sunt mai violenți, aceștia sunt mai temperați, sociabili și religioși. Și continuă: „probabil au fost aduși în secolul al IVlea după ce arabii vlemizi au asediat mănăstirea și muntele Rait, ucigând sute de cuvioși călugări și pustnici cum citim în Viețile Sfinților și în Sinaxare, pe ziua de 14 ianuarie”. În prezent beduinii vlahi sunt răspândiți pe o arie mult mai mare ca în trecut, deoarece îi găsim la 100 km de locul de baștină, la Ras
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Mood for Love (Wong Kar-Wai). » Trei femei & trei bărbați: mama, Nora Iuga, Elena Ruse; tata, Romeo Ruse și încă cineva, nu spui cine, persoană importantă. » Trei pisici: Ursulina Păpușescu, Griguță, Pisulina. » Trei locuri: casa noastră cu grădină de la Sibiu, popasul Pustnicul, Blutgasse (o străduță din Viena). » Trei lucruri pe care trebuie să le faci cel puțin o dată în viață: să te pui în pielea unuia mai amărât decât tine, să faci un copil, să te îndrăgostești. Ce-a avut și ce-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
poetul se izolase în camera sa de lucru. Astupase până și soba cu cărți, se supusese unui regim sever de austeritate, a trăit până la sfârșitul zilelor fără de foc, indiferent de asprimea iernilor. Lăsa încăperea în dezordine, ducea o viață de pustnic, rămas în tovărășia plantelor și a viețuitoarelor de cameră - un șoricel, un păianjen, o broască țestoasă etc. - pe care le ocrotea cu mare grijă, parcă cu afecțiune. Alexandru Oproescu care l-a cunoscut în intimitate (V. Voiculescu în intimitate, ipostaze
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
fie oare un bărbat? Să fie oare o femeie? Oh! Este un călugăr franciscan!" În realitate, călugărul se poate defini ca un creștin care "s-a lepădat de lume, a depus voturile sărăciei, fecioriei și ascultării și trăiește fie ca pustnic, fie într-o obște"25 în care duce o viață de, ceea ce am putea numi, "singurătate colectivă". De obicei "desculț" (mai precis cu picioarele goale în sandale), călugărul are capul ras (ceea ce semnifică ascultarea lui) păstrând din propriul păr doar
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
un sătuc din regiunea Provența în Franța, circulă o legendă care are ca protagonist un anume sfânt Baqui (sau Bacchi). Ar fi vorba tot despre un ofițer roman convertit la creștinism care, după ce a creștinat populația, s-ar fi făcut pustnic. Pe locul unde a murit, se presupune că a fost construită o capelă în secolul al IX-lea. Devenită proprietate a statului în timpul Revoluției și apoi dezafectată în anul 1919, capela Sfântul Baqui a fost în cele din urmă vândută
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
operele „Bărbierul din Sevilla și „Laocome a cântat și pe scenele din Iași, Cluj, Brașov și Galați. în anul 1962 s-a transferat la Opera Română din București unde a interpretat rolurile: marele inchizitor și călugărul din opera „Don Carlos, pustnicul din „Freischurtz, mitropolitul din „Doamna Chiajna, pristavul Nichitici din „Boris Godunov, solist în operele „Andrea Chenier și „Orestia la Radioteleviziunea Română. împreună cu colectivul Operei Române a participat la turnee în Franța, Belgia, Germania, Italia, Grecia, Iugoslavia, Bulgaria, Cehoslovacia și URSS
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
egoism nu tocmai în largul său, care se căznește să-și ascundă lipsa de elevație sub înălțimea cuvintelor. Se numără astăzi, printre noi, destule caractere la fel de imparțiale, mulți cetățeni credincioși doar pământului: totuși, pentru ca să existe măreție în a îmbătrâni ca pustnicul din ruinele Colosseumului, trebuie să le păzești cu o cruce; Domnul de Talleyrand și-a călcat-o pe a lui în picioare. Specia noastră se împarte în două părți inegale: oamenii morții și iubiți de ea, ceată de aleși ce
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
priveau datoria față de societate a persoanei ; ultimele două exersau persoana pentru ruperea de iluzia obiectivantă a existenței. Retragerea în pădure și itineranța erau înțelese de toți membrii societății ca o imagine a transcenderii, ca trepte ale unui destin uman complet. Pustnicii creștini ai Egiptului își aveau primele locuri de retragere aproape de așezările orășenilor și țăranilor ; în ochii acestora, asceții erau, potrivit expresiei lui Peter Brown, eroii spațiului din Afară. în lumea greacă, filozoful e cineva care se rupe metodic de viziunea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în detrimentul bisericii. Oamenii bisericii nu au nici un fel de autoritate, autoritatea fiind deținută de oamenii de știință. Nu se mai realizează diferență între religie și știință, problemele de ordin religios fiind secundare. Omul de știință este descris ca fiind un pustnic (un anahoret) al cunoașterii. Viața lui trebuie să se desfășoare dincolo de problemele cotidiene; el trebuie să fie un judecător drept și să nu dea înapoi din fata greutăților. Trebuie "să nu pună preț pe varietate, nici pe greutăți, nici pe strălucirea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și componentele populare ale acestuia. Ideea fundamentală este că, astfel de spații dezvoltă o componentă fantastică specifică fiecărei părți a populației, indiferent de statutul social. În anumite condiții se dezvoltă o componentă pozitivă a imaginarului ca putere (astfel este cazul pustnicilor), dar și una negativă ca a sursă ispitei (Jacques Le Goff, Imaginarul medieval, Editura Meridiane, București, 1991, pp. 96-117). 12 Jacques Le Goff, Imaginarul medieval, Editura Meridiane, București, 1991, p. 158. 13 Ibidem, p.156. 14 Jean Delumeau, Grădina desfătărilor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
singur, destul de lejer într-un apartament cu două camere timp de 30 de ani. Acolo, între cîțiva pereți, aveam liniștea necesară pentru a-mi pune întrebări în legătură cu ceea ce mi se întîmplă, am avut prilejul să meditez asemenea unui pustnic aflat în mijlocul agitației. Mai ales după 1989 cînd speram că o să-mi realizez visurile și cînd mi-am dat seama de situația reală, am început să-mi pun întrebări serioase în legătură cu ce am eu de făcut în
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
priveau datoria față de societate a persoanei ; ultimele două exersau persoana pentru ruperea de iluzia obiectivantă a existenței. Retragerea în pădure și itineranța erau înțelese de toți membrii societății ca o imagine a transcenderii, ca trepte ale unui destin uman complet. Pustnicii creștini ai Egiptului își aveau primele locuri de retragere aproape de așezările orășenilor și țăranilor ; în ochii acestora, asceții erau, potrivit expresiei lui Peter Brown, eroii spațiului din Afară. în lumea greacă, filozoful e cineva care se rupe metodic de viziunea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ai vieții sale. Între 1742 și 1746 petrece o perioadă de iluminare și înduhovnicire într-una din cele mai vechi vetre de isihaști din răsăritul Europei: zona Vrancea-Buzău. Aici, încă din secolul al XIV-lea se stabiliseră, în chilii izolate, pustnici, practicanți ai Rugăciunii lui Iisus. La sosirea lui Platon, acest spațiu sacru era deja purtător a patru veacuri de tradiție isihastă. Sub puternica înrâurire a centrelor isihaste din Muntele Athos și din Bulgaria, viața monahilor de aici se coagulase în jurul
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
este schimonahul Ioan din Rusia Mare. Acesta pregătea singur masa pentru toți frații, iar la sosirea acestora în trapeză le spăla picioarele într-un vas anume pregătit și le săruta apoi cu dragoste. La Cârnu îl cunoaște pe părintele Onufrie pustnicul, dar mai cu seamă se apropie de stareții Mihail de la Trăisteni și Vasile de la Poiana Mărului. Acesta din urmă avusese un ucenic pe nume Paisie pe care îl văzuse părăsind această lume de foarte tânăr, cu puțin timp înainte de sosirea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
intenționată de structurare repetitivă a frazei, menită să creeze un peisaj specific mai degrabă basmului, unde desprinderea de ordinar este posibilă, iar comuniunea cu transcedentalul imediată. Un episod de imagistică circumscrisă basmului este și vizita personajului la chilia lui Onufrie pustnicul. „Chilia lui se afla pe vârful muntelui aceluia, de la ea văzându-se până departe munții, creste și văi preafrumoase și sălbatice, toate acoperite cu păduri mari.”<footnote Vezi Paisie Velicikovski, „Autobiografia și Viețile unui stareț”,tr. de Elena Lința, Ed.
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
rânduri transpare un sentiment de copleșitoare încântare în fața naturii, a peisajelor vrâncene admirate de pe vărful munților Carpați, care îi vorbesc tânărului monah despre frumusețea lumii și despre un anume tip de desăvârșire care se petrece cu totul în afara ascezei umane. Pustnicul Onufrie este el însuși un personaj de basm: chipul înțeleptului sfătuitor, retras în vârf de munte și în deplină izolare, pentru a fi mai aproape de natură și de Creatorul ei este foarte des întâlnit în basme. Și întocmai ca în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
este el însuși un personaj de basm: chipul înțeleptului sfătuitor, retras în vârf de munte și în deplină izolare, pentru a fi mai aproape de natură și de Creatorul ei este foarte des întâlnit în basme. Și întocmai ca în basme, pustnicul se gospodărește complet singur, își petrece vremea fie citind psaltirea, fie meșterind diverse lucruri din coajă de tei (linguri, farfurii, căni, cutii cu capace mari și mici), iar din când în când primește vizita vreunui monah tânăr, dornic de a
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
meșterind diverse lucruri din coajă de tei (linguri, farfurii, căni, cutii cu capace mari și mici), iar din când în când primește vizita vreunui monah tânăr, dornic de a cere un sfat sau a asculta o istorisire plină de înțelesuri. Pustnicul Onufrie nu aparține însă nici pe departe cu totul transcedentalului. Gazdă sfătoasă, îi învață pe tinerii călugări dornici de schimnicie, cum să se gospodărească singuri, cum să folosească cele patru luni de vară, pentru a-și face provizii de hrană
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
copacii roditori și via schitului Trăisteni, și în sfârșit, izvoarele repezi și bogatele livezi de la Cârnu, textul se încheie cu un fel de dare de seamă despre gospodărirea schitului Cârnu, în apropierea iernii. Registrul sare brusc de la poezia amintirilor despre pustnicul Onufrie și convorbirile cu el din vârf de munte, la prozaicul unor imagini, în care călugării de la Cârnu culeg fasolea, bobul și ceapa semănate pe pământurile schitului, culeg merele, prunele și nucile, fac ulei de nuci și se pregătesc pentru
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
kieveni părea a fi în întregime construită în jurul întrebării, „Cine erau ei?”, chipurile călugărilor instalați pe crestele munților din Vrancea, se cristalizează pornind de la întrebarea „Cum procedează ei ?”. Răspunsul diferă pentru fiecare chip evocat în parte: am vorbit deja despre pustnicul Onufrie de la schitul Cârnu, care își trecea ziua rugându-se, citind psalmi și meșterind tot felul de obiecte de folos din coajă de tei. Lui i se adaugă ieromonahul Rafail, care, trăind în completă izolare, se ocupa ziua întreagă de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Taiheiki”, „Cronica Japoniei medievale”. Legenda spune că împăratul „Wen Wei” din China a trimis câțiva supuși în munți pentru a-i aduce „apa cu puteri vindecătoare”. După ce au străbătut cale lungă, au găsit într-un loc aproape pustiu, un Eremit (pustnic) care le-a spus că are vârsta de 700 de ani. Eremitul ( apare și în cărțile de tarot)le-a împărtășit secretul longevității și anume că... toată viața a băut numai rouă de pe crizanteme. Altă legendă spune că dormitul pe
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]