1,054 matches
-
de 33mm este realizată de COMUNĂ IAȘI ÎN AMINTIREA / JUBILEULUI DE 40 DE ANI / DE DOMNIE A GLORIOSULUI / DOMN ȘI REGE CAROL I, așa cum citim în legenda de pe banda marginala dispusă pe cele patru laturi ale aversului (fig. 9av). În râma rombului este înscris un medalion cu două efigii acolate (de la urcarea pe tronul României și din anul jubiliar). În spațiile rămase libere, pe direcția punctelor cardinale, sunt plasate: la Nord-scut cu stema ținutului, la Sud-17 AUGUST, la Vest- 1866, la
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
s-a întâmplat în 1940, înainte de cutremurul cel mare, din luna noiembrie.” Și bătrânii începeau să argumenteze prevestirea cutremurului de către animale. Cu circa 10-12 ore înainte de seara lui 4 martie 1977, când a avut loc dezastrul, au apărut în masă râme, iar pe camp s-au găsit șerpi înghețați, cu toate că pământul era încă rece, iar pe alocuri se mai afla zăpadă; șoarecii și șobolanii erau foarte agitați și fugeau de colo-colo în panică, neglijând prezența oamenilor; vacile (în special vițeii) mugeau
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Vrancea (Odobești), Buziaș etc. COMPORTAMENTUL VIEȚUITOARELOR ÎNAINTE DE CUTREMUR Cercetătorii științifici care studiază comportamentul animalelor și al altor viețuitoare înainte de un cutremur au ajuns la următoarele concluzii, de care trebuie să ținem seama atunci când observăm ceva neobișnuit la aceste “detectoare vii”: * Râmele. Când apar brusc, pe timp nepotrivit (secetă, teren înghețat, frig), pot prevesti apropierea unui seism. Cu 5 zile înainte de cutremurul din 10 noiembrie 1940, râmele au ieșit în masă la suprafață. De asemenea, cu 12 ore înainte de seismul din 4
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
concluzii, de care trebuie să ținem seama atunci când observăm ceva neobișnuit la aceste “detectoare vii”: * Râmele. Când apar brusc, pe timp nepotrivit (secetă, teren înghețat, frig), pot prevesti apropierea unui seism. Cu 5 zile înainte de cutremurul din 10 noiembrie 1940, râmele au ieșit în masă la suprafață. De asemenea, cu 12 ore înainte de seismul din 4 martie 1977, au ieșit din pământ, deși pe sol era încă zăpadă. Fragile și moi, râmele simt imediat deplasările și mișcările din sol. * Furnicile. Din
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Cu 5 zile înainte de cutremurul din 10 noiembrie 1940, râmele au ieșit în masă la suprafață. De asemenea, cu 12 ore înainte de seismul din 4 martie 1977, au ieșit din pământ, deși pe sol era încă zăpadă. Fragile și moi, râmele simt imediat deplasările și mișcările din sol. * Furnicile. Din timpuri străvechi, s-a observant că furnicile părăsesc mușuroaiele înainte de cutremur, iar cele cu aripi se ridică în aer, chiar dacă pământul este înghețat, iar temperatura aerului este scăzută. * Peștii. Cu puțin
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
darămite să încerci să pui mâna pe „un cuțit de trei picioare“ sau „pe o foarfecă de aceeași mărime“. Pentru Charlot și Isadore, tentativa fu fatală. „Uriașul, spumegând de furie, urlă de se cutremură toată pădurea: - O să vedeți voi îndată, râmelor, dacă îl puteți speria pe uriașul Periferigerilerimini! Și zicând acestea, sări la ei, îi tăie și îi puse pe grătar.“ Paf! La început rămân încremenită, apoi încerc să alung din minte imaginea unor trupușoare sfârâind pe un grătar și sper
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
intens la culturile de pe terenuri ușor acide, cu pH-ul=6-6,5. În solurile alcaline boala nu apare. Transmitere răspândire. Ciuperca rezistă în solurile ușor acide până la 8 ani. Milioanele de spori din rădăcinile hipertrofiate sunt transportate în sol de râme, larve, viermi sau de apa de irigație. Prin lucrările agricole, sporii pot fi răspândiți la distanțe mari, iar dacă terenurile sunt îngrășate cu gunoi contaminat, răspândirea capătă o arie mai extinsă. Simptomele trebuie bine observate și la răsaduri care, odată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de sinteză se fac cu Mepacrin, Metronidazol și Fasigyn. 2. ASCARIDIOZA Este o boală parazitară produsă prin infestarea cu un vierme din clasa nematozelor numit Ascaris lumbricoides sau Enterobius vermicularis (limbrici), un vierme cilindric, alungit, alb și nesegmentat, asemenea unei râme. Masculul măsoară 2-5 mm iar femela 8-13 mm. Uneori poate ajunge până la dimensiunea de 35 mm. Denumirea populară de limbrici se corelează cu denumirea științifică a speciei. Boala este foarte frecventă la copii Între 3-15 ani și la muncitorii agricoli
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Sticlă turnata pentru geamuri, sticla șlefuita sau polizata, în foi. 2612 Prelucrarea și fasonarea sticlei plate Sticlă securit, sticla în foi, arcuita, cu marginile prelucrate, găurita, acoperită cu email sau prelucrata printr-un alt mijloc (dar nu pentru pus în râma). Oglinzi din sticlă, izolatori cu mai mulți pereți din sticlă. 2613 Fabricarea articolelor din sticlă Sticle, borcane, flacoane și alte vase din sticlă folosite la ambalatul și transportul mărfurilor. Produse din sticlă pentru sufragerie, bucătărie, toaletă, birou, înfrumusețări interioare și
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
Nord, peisaj concentrat în oameni, eroarea multiplicată de fiece secundă, cuvinte și țigări, este ultimul drum, recită-mi Luceafărul! lasă-mă-n durerea mea! capăt de vagon și extremitate anterioară, creier rudimentar, de s-o fi găsind ceva în capul rîmei, umflătura imaginară de prea multă coadă, sacoșa pot s-o las și eu aici? n-are nimic, decît niște cafea! șeful de tren peste șirul de uși ale vagoanelor, urcă și pe cel din urmă minut, cînd îmi spui, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din Pașcani, mărunțică, dar neamul nostru e mare, soacră-mea! cea-suri, breee-lo-cu-rlu-mi-noase! în picioare papuci, ăsta e ultimul vagon, așa de repede am ajuns la capăt? uitați-vă! mersi nu, nu e nevoie! viraj complet cu melodie, întîmplările din capul rîmei încolțite de polițist, ea ori sora ei, ce e comerțul ăsta ambulant! Brazi sîngele albastru al petrolului Ioan Grigorescu, cînd a venit din armată, înainte, jale, Ploiești, vorba înfrățește din varii platforme, urcă, pfai, ce plin e! coroana mortuară peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
peste gențile din boxă, Ploiești Tîrgoviște etajat și gol cu becurile gării, nasturi luminoși pe coloanele de cracare, sîngele din pămînt repornit scoate miros, mesaj identic la vînzătorul de bere-apă minerală-bere, dar cu ordonarea în lungul trenului, pe clienți, legăturile rîmei cu presa, ziare împăturite, stau de fumat o țigară, culisele pregătite din capul ei, de ce nu rîd sfinții? vereșteanul o agață și pe îndoliată, are mers de personal, e trenul lui P...! sar mulțumită, ia uite, cutii de bere pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
agață și pe îndoliată, are mers de personal, e trenul lui P...! sar mulțumită, ia uite, cutii de bere pe jos! copii de pe natura subiectivă, placaje și capete de oameni culoarul, rîde fata măruntă spre jumătatea vagonului, capul obscur de rîmă, vînzătorul își clocește punga cu ziarele, scrierea la etapa nigrido, Urmuz o voma pe germenii viitorului, fără haz, tinichele ambulante Dealurile Istriței, în locul Cloștii cu puii de aur, marea comoară în ziare, tezaurul tracic găsit la bulgari, Buzău montaniarzii apucă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de mers la Bîrlad și de acolo la Cîrja, o înmormîntare, timpi morți, vitezele nu se mai potrivesc cu trenul, încep și colinele de Moldova, luminația Galațiului înainte de Brăila, DN 21 de la Rîmnicu Sărat, ANL 2004 parcelă de blocuri, ideile rîmei băieți răpuși pe podele, Siretul lavă, sute de metri pe stinghiile podului, malul stîng pe inventare, suprafețe de transport, Barboși 15 sau 16 vagoane de pe racordul de Liești Tecuci, le clatină, sub viaduct liniile de Galați 700, 2,20, fata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de habitat cu seturi imobiliare la axele de transport, în interval de cîmpuri arborescența, ființe cu interludii actele lor, deschiderea de zeci de kilometri spinările morfologice spre Cernăuți, dincolo un singur indiciu alb de sat, șoseaua ieșită din pămînt cu rîmele, ne-am amuzat să le tăiem din bariere, patru-cinci în cîțiva kilometri, 10-12 trenuri de călători pe zi, pe lîngă mărfare, locomotive accidentale, lărgime, cîmpul mai aspru în murmurul leagănului de țară, turle simultan pe cinci-șase biserici de sat, merii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mod special pentru lucrările practice. Treceam pe la studenți și îi ajutam la efectuarea desenelor după materialul natural. Mai curând îi ajutam să înțeleagă și să redea anumite detalii de structură. Mă implicam mult la disecțiile efectuate pe unele animale (limbric, râmă, lipitoare, rac etc.). Am început apoi să particip și la lucrările practice de Entomologie. Cu această ocazie am învățat să recunosc multe specii de insecte, ceea ce m-a ajutat mult la aplicațiile practice în natură. În 1968 am devenit asistent
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
1310, ultimul model, ajunsă lîngă apă, naiba știe cum, dincolo de fîșia de frontieră. Pescarii erau frați și toți profesori de matematică, unul la Universitate, unul la un liceu și unul la o școală generală. Ultimul era omul cu corvoada. Aducea rîma, rachiul, minciogul, scăunelul și cam tot ce era necesar savanților săi frați. Cel mai barosan, Victor universitarul, a vorbit cu colonelul Scutelnicu, de la Regimentul din Iași, să fie lăsați toți trei o zi ca să scoată toată peștimea din Prut. Colonelul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
scoată toată peștimea din Prut. Colonelul n-a dat nimic la mînă și a zis că aceștia să le spună grănicerilor de acolo că există aprobarea lui și în caz că nu cred să dea telefon. Era ora șase și jumătate cînd rîmele au fost mulate pe ace și aruncate în apă, cu instrucțiuni clare să nu se întoarcă fără pește. Victor, avînd în grijă înfruntarea cu grănicerii, era îmbrăcat într-un superb costum, deschis la culoare și cămașa sa avea butoni din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mai sus a plouat zdravăn și că pește azi nu se va prinde. Grănicerii și-au luat totuși sticla cu rachiu, țigările Kent și o brichetă, oferite cadou. Puțin demoralizați, frații se dau cu sîrg la butelca cu rachiu. Nici rîmele, nici mămăliga și nici miezul de pîine nu trezeau poftele lighioanelor din Prut. Atmosfera de pe malul românesc al Prutului nu era prea optimistă. Pînă la ora 11 pescarii amatori nu prinsese nici o chisoagă și rachiul, deși mai ridica moralul, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
umilitor să-ți ia cineva tot haremul și să-l batjocorească în văzul lumii. Sultanul meu, cocoșul ăla șef, se plimba pe lîngă mine țanțoș, cu o mină de dominator. Părea un neam prost ajuns la putere. A găsit o rîmă și a chemat găinile la el ca să le ofere acest delicios cadou. Veneau toantele buluc și cocoșul tot învîrtea rîma. În final a înghițit-o și a călcat-o pe una dintre proastele venite la pleașcă. Cum mama se pregătea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
profite de generozitatea pintenatului. Cînd haremul roia în jurul său, cu o lipsă de caracter revoltătoare, cocoșul înghițea nada și profita nerușinat apoi de o prostuță de găină. Toți spun că totul se întîmplă cu acceptul găinii și că chestia cu rîma face parte din tehnica seducției. S-ar putea ca lucrurile să stea așa, dar este mai greu de acceptat că la mijloc nu-i și o mare măgărie. Rodica, fata lui Mitroi trecuse de puțin de șaisprezece anișori. Primăvara o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
bătrîn pensionar, domnul Costică Nechifor. Acesta adusese și sculele de pescuit pentru toți, cel mai mare ac nu depășea un centimetru. Am zis aleluia la balaur și mi-am pregătit ochelarii ca să vad peștele pe care îl vom momi cu rîma tăiată în șapte. Berea însă era rece și o bună dispoziție ne-a cuprins pe toți, încît la toată lumea i se fîlfîia de ce mai găbjeam în undițe din iaz. Deodată prind ceva în aculețul meu și constat că trag destul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
din cap că da și iar oftez. De atunci te-a prins? Adică de atunci te-a lovit dragostea?! Iar dau din cap, amărît. Ți-a dat licoarea de subjugare a unui bărbat. Ce-i aia, babalawo? Un amestec, 7 rîme, rahat de-al ei, sînge de la perioadă, păr de pe tot corpul, se face un praf pe care ți-l dă să bei... (rețetă autentică!!!!) Amețesc numai la gîndul că pe frumoasa asta ar duce-o scăfîrlia la așa o măgărie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să mă mai primească. Cu lampa în mînă, merg vorbind singur, îngrozit de rețeta aceea care să te facă să iubești volens-nolens vreo cucoană. Mamă! Nu mai beau nimic din ce-mi oferă o cubaneză mai închisă la culoare. Auzi, rîme și... Pun lampa la mine în cameră și ard feștilele timp de cinci zile. Pe hîrtie am scris numele soției și de cîte ori stăm de vorbă îmi vine să rîd. Dar dacă tot am plătit... Mă așez la biroul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
rău superioară. Și, revenind la suflet, adaug: aceea dublată de un suflet, chiar dacă Însuflețită e Întreaga Natură, inclusiv piatra. E vorba de suflet În adevăratul sens al cuvântului. Inima apare relativ devreme, curând după atingerea stadiului pluricelularității. Chiar „amărâta“ de râmă o are. Ah! M’a luat gura pe dinainte. E vorba doar de vreo 5 vase anume care, ca toate de la viermii de mai Înainte, pulsează, doar că mult mai intens, propulsând sângele; iar mai târziu, prin zisele brahiopode, un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]