3,432 matches
-
pentru mâine dimineață! În timp ce Marian cu Zugravu discutau în sediul Ligii, pe ușă apăru Andra. Era supărată și tăcută. Îi făcu semn lui Marian să se dea mai la o parte și să discute. -Ce e, domnule?- o întâmpină cu răceală. Tu nu vezi că avem treabă? -Te rog, nu te inerva, aș vrea să stăm un pic de vorbă! -Ce s-a țntâmplat? -Scorpia de mama, după ce l-a nenorocit pe tata, acum vrea să mă nenorocească și pe mine
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > LAPTE OTRĂVIT Autor: Cătălina Nicoleta Munteanu Publicat în: Ediția nr. 790 din 28 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Răceala îmi străbate corpul, brațele amorțite caută sprijin, prin rugăciune se scurge viața. Târăsc picioarele, oase sticloase sub plan înclinat tremură. Maladia mi-a cuprins neputința, a otrăvit laptele (altă culoare și consistență). I-a ascuns goliciunea, nesperanța clocotește piatra colțuroasă
LAPTE OTRĂVIT de CĂTĂLINA NICOLETA MUNTEANU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351996_a_353325]
-
io-s dă stirpe divină, io-s legea pă pământu’ ăsta, pe când tu... tu ești un biet animal fără nici un drept și dacă vreau io... Inorogul veni aproape de rege și cu vârful cornului îi atinse ușor pieptul în dreptul inimii. O răceală de gheață cuprinse trupul regelui, iar mâna ce se străduia să reîncarce arma, căzu sleită de putere. Ochii inorogului îl priveau cu o nesfârșită milă, deși regele își dădea seama că așa ceva nu era cu putință. Acest sentiment aparținea oamenilor
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
Sfere, netezimi, spirale,/ sacre-mpărății astrale/ meteori, punți, galaxii/ cresc pe ramii inimii”. Simțurile eonizate ale Poetului, cu precădere vederea, „ochiul”, descoperă în elementele realului tainice structuri armonice ce consonează cu pulsațiile sângelui. Elanurile vitaliste sunt însă bine temperate de răceala gândului și a rațiunii pure, nepervertite ce taie geometric versul, construind imaginea de o limpezime ce amintește forma cristalului șlefuit. Dintre cele patru elemente presocratice, poetul acceptă pământul în măsura în care acesta ilustrează condiția primară a umanului, dar aspiră spre văpăile focului
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
de 91 de ani, iar celălalt de 92 de ani. Faptul de a-i prinde în viață chiar în acest an comemorativ al luptelor amintite și de a-i intervieva ne-a prilejuit o emoționantă lecție de istorie vie, dincolo de răceala abstractă a documentelor. Conf. dr. Vasile Șoimaru de la ASEM Chișinău (publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova) a inițiat volumul comemorativ “Cotul Donului 1942; eroism jertfă, trădare” (Ed. Serebia, Chișinău) al cărui coordonator și coautor este, împreuna cu veteranul Iosif
EROISM, JERTFĂ, TRĂDARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351332_a_352661]
-
deja tonul, toate doamnele sorbeau cu nedisimulată plăcere din căni și se hlizeau făcând glume și observații, hai, să le spunem, numai foarte indecente. Silvia își spuse că, lichidul, fiind cald, îi prindea chiar bine, simțindu-se pândită de o răceală groaznică. Prin urmare, sorbi cu hotărâre din cană. Compoziția, ceva între oțet cu insecticid și zeamă de ardei iute cu naftalină, îi coborî pe gâtlej, o făcu să tușească și îi bulbucă ochii. Doamnele râdeau de se prăpădeau, văzând-o
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
așteaptă parcă nimic nicicând nu mai vine ceva și pe aceste meleaguri să se întâmple Un praf selenar amestecat în șuvițe de fumuri plutește resemnat deasupra Obcinelor despădurite și această placă de ciment apasă oamenii în gânduri nedefinite umbrind cu răceala din pietrele ei sensuri și mituri despre îndepartări fericite păduri sfârtecate de hoții de lemne încet, dar sigur rămân o amintire a numelui de locuri purtat din vecie care din voi ați mai fost cu gândul măcar sau cu vorba
NORDUL BUCOVINEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350884_a_352213]
-
descifrând misterele din ploi, în vara cunoașterii, cu tril de ciocârlii te-oi prinde-n pagină de carte, martoră trecerii în doi. Iar primăvară de n-ar exista, aș inventa-o! Și-n floare-aș curge la margine de paradis; răceala stelelor s-ar stinge în valuri albe de cais și-n limpezimea regăsirii, doar tu, iubire, mă vei ninge cu slovele ce-n ierni s-au scris. STRĂBUNA CHEMARE Din somnul pământului, smulgând un zâmbet răcelii din adâncuri, trezești mugurii
GEORGETA MUSCĂ-OANĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351597_a_352926]
-
la margine de paradis; răceala stelelor s-ar stinge în valuri albe de cais și-n limpezimea regăsirii, doar tu, iubire, mă vei ninge cu slovele ce-n ierni s-au scris. STRĂBUNA CHEMARE Din somnul pământului, smulgând un zâmbet răcelii din adâncuri, trezești mugurii primăverii; privești spre ogorul afânat, înnegrit de-atâta trudă și un oftat fugar spulberă o pală de vânt. Atunci sămânța-n brazdă, udând-o cu sudoare, și simți rădăcinile bucuriei furișându-se spre noaptea apelor, spre
GEORGETA MUSCĂ-OANĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351597_a_352926]
-
foc, arzând sentințe Cu tălpi de nori frizând scântei durute Și scăpărând nepământești dorințe? Când trup de vânt culca mătasea ierbii Îți amintești? - mai sângerau petunii Spre râu fugeau ca să se-adape cerbii Iar noi stăteam, cuminți, la sânul lunii Răceala-i stranie o simțeam dogoare Străini de temeri, ne înfruptam sălbatic Din vise, cufundați în rugi de floare Ți-aduci aminte? Astăzi, singuratic, Pășind tăcut pe-alei de-aramă ninse Nu simți, nu vezi și rătăcești întruna Ți-e gându-ascuns
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
aș scrie eu, oricît l-aș lăuda, poezia lui se susține pe ea însăși și nu are nevoie de laudele nimănui! Iată “ARS POETICA”: “Ieri am visat oglinzi prăfuite / livezi în crepuscul / omătul topit curgea în suspine / eclipsa de afară... răceala din mine / iubirea din tine a ieșit la iveală / Am zărit tremurând norii, fiorii de-o clipă / Nu mai e nimeni / elanul meu moare / răsăritul e rece... fără culoare » Mai este nevoie de vre-un comentariu ? Profunzimea suavă a versurilor
ABSTRACŢIUNI CANTABILE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351694_a_353023]
-
curând după moartea tatei, din cauză de boală.” Nicolae Al treilea fiu, Iorgu (căruia toți îi ziceau Gheorghe), după taică-său, se naște în anul 1844 și moare în anul 1873, la vârsta de 29 de ani, în urma unei misterioase răceli. Iată cum îl descrie Matei:,, Semăna la față cu mama, Era înalt, brun-alb, a fost trimis la Berlin ca sublocotenent, atașat cu serviciul la o companie de infanterie. Dintr-o căzătură după cal la o manevră în Brandenburg, a zăcut
VIAŢA LUI MIHAI EMINESCU ÎNTRE MISTIFICARE ŞI ADEVĂR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351713_a_353042]
-
stat singur pe o bancă în parc. Într-un parc pustiu, pentru că toamna era pe sfârșite și cerul era înnorat. Starea aceasta de tristețe amestecată cu aduceri-aminte îl încerca des în ultima vreme.Și știa că are legătură directă cu răceală instalată în căsnicia lui de foarte multă vreme. Era un fel de răceală invizibilă pe dinafară.La întâlnirile cu prietenii păreau normali, ei cei de toate zilele, glumind, râzând... În familie nimeni nu ar fi bănuit nimic, păreau cuplul perfect
...DIN CAND IN CAND... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346666_a_347995]
-
era pe sfârșite și cerul era înnorat. Starea aceasta de tristețe amestecată cu aduceri-aminte îl încerca des în ultima vreme.Și știa că are legătură directă cu răceală instalată în căsnicia lui de foarte multă vreme. Era un fel de răceală invizibilă pe dinafară.La întâlnirile cu prietenii păreau normali, ei cei de toate zilele, glumind, râzând... În familie nimeni nu ar fi bănuit nimic, păreau cuplul perfect, familie împlinită cu doi băieți frumoși și deștepți, cu situație materială decenta și
...DIN CAND IN CAND... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346666_a_347995]
-
La întâlnirile cu prietenii păreau normali, ei cei de toate zilele, glumind, râzând... În familie nimeni nu ar fi bănuit nimic, păreau cuplul perfect, familie împlinită cu doi băieți frumoși și deștepți, cu situație materială decenta și servicii frumoase amândoi... Răceală era simțită doar de ei, atunci când rămâneau singuri, când ușile se închideau în spatele lor, când el nu mai găsea atât de ușor cuvintele și gesturile tandre și când ea își lua prea mult timp să se pregătească pentru seara... prea
...DIN CAND IN CAND... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346666_a_347995]
-
poetul se joacă, impresia că e doar un exercițiu de amuzament romantic. Dincolo de acest plan de eventuală aparență, nu există niciun echivoc asupra faptului că abordarea propriilor trăiri adânci, mistuitoare, gata să împingă poetul în ambardee, se face printr-o răceală impusă, tocmai pentru a liniști un sine afectat de sensibilități. Acest expedient folosit pentru expunerea unor sentimente printr-o formă de artă, este unul foarte inspirat, pentru că dă poeziilor lui George Roca, originalitate și multă culoare. Trecerea de la poeticul rece
GEORGE ROCA – POEME CIFRATE MULTILINGVE de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346712_a_348041]
-
sărbători mereu regește! GRĂDINA MEA În rânduri răsfirate, dar ne'ntrecând măsura, Cresc mândre, delicate, gingașele lalele Care mai mici, mai 'nalte, mai galbene - și ele, Din roua dimineții sorbindu-și picatura. C-o undă de uimire, simțind, poate,-o răceală, Petalele surprinse de-o boare prin meandre Se-ntind ușor spre frunze, ca niște brațe tandre, Voind ca-mbrățișarea să fie ... ireală. O moleșeală dulce pe-o strună de vioară ... Când soarele căldura din raze-și curge, blândă Lalelele ghidușe
POEZIA ŞI PENELUL ! de GETA ELIA VOICU în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345650_a_346979]
-
PĂMÂNTULUI Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 313 din 09 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Să ascultăm murmurul pământului ... O dimineață înnorată și rece de toamnă învăluie pământul! Norii grei, plumburii așteaptă un semn, să se dezlănțuie! Nu simt răceala, când merg cu tălpile goale prin iarba plină de rouă. O liniște nefirească s-a lăsat peste pădure, frunzele copacilor foșnesc, transmițând mesaje secrete. Cerul se dezlănțuie, furtuna izbucnește furioasă. Acolo sus, Dumnezeu este trist! Noi, putem schimba lumea însă
CÂNTECUL PĂMÂNTULUI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356403_a_357732]
-
am auzit o expresia deosebită: "Inima mea nu are iesiri.Are numai intrări" Așa că...odată intrat acolo ,acolo rămâi. Ferecat în inima mea pe vecie.Si chiar dacă la început ți-a fost bine și cald apoi mai tarziu ai simțit răceală și respingere,stii bine că nu ai de ales.Pentru că nu există cale de întors... Înainte nu mai poți merge,înapoi nu mai este drum... Totul este să ai răbdare ... Și o să-ți fie bine și cald din nou. Pentru că
PRIZONIER de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356435_a_357764]
-
și găsești / scrisorile celui drag / după asfințit într-o artă perfectă,/ pămîntul / solemn viscolit de cîntecul sirenelor undeva în apropiere -/ în locul unde zburătăcesc de-a valma licuricii /.../ raiul, drumul corăbiilor,/ o casă frumoasă cu grădina arsă pînă la lacrimi / după răceala mîinilor toți știau / că se făcuse noapte în odaia lăuzei / de culoarea florii palide de prun / darul cocorilor / Cît de frumoși eram dinspre Toamnă,/ încăpeam amîndoi sub aripile unui / fluture !” (Sublim de Samara). Prolixitatea, desigur, stă mereu la pîndă, cu
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
nici dicționarul meu nu e ticsit, că n-am avut destulă vreme (că-s tânăr, doamnă) s-adun cele mai frumoase vorbe scrise pentru tine și drepți îmi stau genunchii, zburdă pe coclauri, după himere, doamnă, și n-am simțit răceala sinceră a pietrei; nu știu în ce fel m-ar strânge în brațe o vădană, desfrânata nu și-a înfipt ghearele scârnave în carnea mea fragedă, pe divorțată n-a lasat-o inima să-și treacă plozii pe numele meu
SUNT TÂNĂR, DOAMNĂ? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354859_a_356188]
-
deformare evidentă a fibrei interioare a Omului actual nemodificat genetic, deocamdată, ci doar profund mental. Noul actor antisocial al umanității virtualizate și non-umanitariste de azi își exhibă ca o pecingine vanitatea și incultura, snobismul și lipsa de modestie, necinstea și răceala inimii. Putem spune că s-a ajuns acolo unde s-a dorit, de fapt, a se ajunge de foarte multă vreme cu pași bine articulați din punct de vedere propagandistic și manipulatoriu. Nici literatura nu putem spune că a scăpat
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
că este o oarecare asemănare între ei, parcă erau o piatră, o stâncă”. Despre Corneliu Zelea Codreanu (1889-1938) și părintele Ieromonah Arsenie Boca ... Și totuși! Răsfoind amintirile Lidiei Ionescu Stăniloae (prima ediție: Humanitas, 2000), ne putem face o idee despre „răceala” survenită între profesor și fostul său student. Considerațiile fiicei marelui teolog trebuie însă „filtrate” de subiectivismul inerent oricărei evocări și confruntate - când șansa ne-o permite - cu alte referințe documentare. Lidia Stăniloae ne-a lăsat, indiscutabil, cea mai emoționantă mărturie
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
-
lor. Doar ele aveau viață în pustiul acela acoperit de alb pătat de prezența oamenilor. Mințile erau blocate ori, poate, concentrate doar pe acea acțiune minunată care încununa iubirea. Nu știau că este iarnă. Nu vedeau zăpada și nu simțeau răceala. Când s-au ridicat, în tăcere, doar ochii au vorbit. Olga ar fi dorit să fie sărutată și ridicase bărbia spre Emil, dar el, simțind frigul, pe neașteptate, a îmbrăcat grăbit paltonul, întorcându-i spatele pentru a-și ridica și
INIMĂ RĂNITĂ (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356740_a_358069]
-
de sacrificiul părinților și, pînă la urmă, părerea mea a fost că acel sacrificiu nu merita făcut numai de dragul copilului, pentru că, într-un cuplu menținut în mod artificios de dragul unei idei, nu mai există armonie și copilul va resimți această răceală, care îi va strica sufletul și Licurișca a rîs: Fir-ai tu să fii de ticălos, n-ai văzut nici un film, aiuritule, tu pur și simplu îți rememorezi greșelile și, ca într-un scenariu prost, schimbi replicile și soarta personajelor
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]