1,122 matches
-
vor laudă / Și mărire îți vor da: / Slavă intru cei de sus / Și pace pan’ la apus. Cu mult dar și bucurie / Pacea Domnului să fie! / La anul și la mulți ani!” Și multe alte colinde frumoase răsunau în satul Răchiți. Săltau de bucurie cu toții: mici și mari, tineri și bătrâni, mergeau cu toții unii la alții. Toate cele trei zile colindau și se bucurau nespus de sărbătoarea Crăciunului. Pe atunci nu se făcea pom, adică brad împodobit. Noi toti eram pomul
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
grâului sau al meiului. Fasolea se „bătea” pentru a scoate boabele din păstăile uscate, iar bobul se desghioca bob cu bob. Un gard, confecționat din țăruși de lemn de salcâm bătuți în pământ pe care se înpleteau crengi verzi de răchită mlădioase, despărțea curtea de grădina cea mare. În grădina mare erau plantați pomi fructiferi, mai ales pruni, vișini, cireși, peri și nuci, (foarte rar, foarte puțini meri), uneori viță de vie, (dar cei mai mulți gospodari aveau vie plantată la pământul arabil
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ca pecinginea peste oameni, peste copaci, peste case, ca o pulbere cenușie. Deși satul Boarca, în care m-am născut, este așezat pe un cot de câmpie înconjurat de lunca Buzăului, în plină câmpie, unde nu cresc decât salcâmul, plopul, răchita și cătina, în fața casei noastre erau doi pini, iar în grădina din spatele casei mai era unul. Pinii din fața casei făceau o umbră și un miros plăcut pe ceardacul, prispa din fața casei, unde mă jucam cu fratele Vasile (decedat la vârsta
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
în apropierea primăriei fusese construit pentru specialiști, dar mai bine de jumătate era nelocuit, neavând apă curentă. La parterul acestuia erau spații comerciale aparținând cooperației de consum. Aceasta avea și ea fermă de animale, iaz de pește, căpșunărie, plantație de răchită și o secție de împletit coșuri. Unitatea era excelent administrată și condusă de președintele său, localnic gospodar și priceput. 125 Școala din satul reședință de comună era și ea bine întreținută. Directoarea coordonatoare, devotată muncii și bun organizator, se îngrijea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
își propunea. Ele nu trebuiau decât să intre unde erau bărbați și să strige: „Ne violează, ne violează!” Cădeau ușor în plasa lor cei care erau veniți de prin alte localități pentru a lucra cu ziua la pădure, la tăiat răchită, la fermele de animale sau la vie. Bărbatul ei era la închisoare de mulți ani și când îl vizita, Hobidinca mai învăța câte ceva despre legile statului și ce foloase îi poate aduce încălcarea lor de către alții. SĂRBĂTOAREA TOAMNEI Viile au
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de Horezu, costume naționale, ștergare, împletituri și cergi din lână în culori naturale. Eșarfele diafane din borangic mi-au amintit de viermii de mătase la care aveam an de an plan. O suprafață însemnată era ocupată de mobilierul împletit din răchită, minunat executat în multe comune din județe. La comuna unde lucram se cultiva răchita pentru coșuri, dar în alte comune se executa astfel de mobilier, foarte căutat la export. Minunate erau covoarele persane în culori naturale și cu motive naționale
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
diafane din borangic mi-au amintit de viermii de mătase la care aveam an de an plan. O suprafață însemnată era ocupată de mobilierul împletit din răchită, minunat executat în multe comune din județe. La comuna unde lucram se cultiva răchita pentru coșuri, dar în alte comune se executa astfel de mobilier, foarte căutat la export. Minunate erau covoarele persane în culori naturale și cu motive naționale, dar și mobila din lemn masiv lucrată cu măiestrie în fabricile de prin țară
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
dispărem". La întrebarea mea de ce, însoțită de comentariul că este vorba de ziariști invitați, omul începe să dea ca un automat din cap, făcându-mi semn să mă uit la o cameră cu glasvand, în care tronau două fotolii de răchită și o minge de volei. Neînțelegând semnalele disperate, tov-ul mi-a spus: "Sunt ale tovarășilor, nu-i voie să treacă străini pe aici" (retrospectiv, scena lui Schiller cu Wilhelm Tell și pălăria împăratului mi se pare oareșcare). I-am replicat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
acoperite de păduri de foioase: gorun, fag, ulm, frasin, salcâm și alte specii. Azi se mai găsesc în partea de nord vest, păduri în amestec, cum este și pădurea Cernohal din comuna Călărași, iar în lunci predomină plopul, teiul și răchita. Populația județului este formată din oameni de diferite etnii, harnici, iubitori de natură, onești și gata de ași ajuta vecinul la nevoie. Cea mai mare parte a populației se ocupă și azi cu agricultura, muncind pe ogorul ei ori la
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de locuit pentru două familii de acari și magaziner. În gara Todireni a fost ridicat un castel de apă, apă adusă prin conductă din Dealul Ponor, mai exact de pe locul gospodarului Lopatnic. În urmă cu 25 ani, la vărsarea părâului Răchiți s a construit un mini bazin și din el se pompa apă în castel. Totodată s-a amenajat și depozitare a unei cantități de cărbune, cu loc de curățire a cuptorului locomotivei de zgură, în linia curentă. După apariția locomotivelor
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și Maneliuc, secretarul de partid al comunei, Stănescu Gheorghe, Condruc Ion, dar prea puțini spre a se constituii colectiva. După multe ședințe, amenzi, procese, amenințări, s-a hotărât a se face „întovărășire” cu toți acei ce au teren în tarlaua „Răchiți”-Victoria, alegându-l președinte pe Ciupercuță (poreclă), de fapt, Sulugiuc. Prin înființarea întovărășirii, cei de la raionul Trușești au început să se poarte mai cu mănuși cu intelectualii comunei, s-au adus cadre didactice noi: profesori Maxim Ion, director;profesori: Sandu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cu cele necesare unui centru de vinificație, iar prin C.A.P., după comasarea pământului, s-au scos toate viile hibride și s a înființat o plantație cu viță de vie nobilă pe o suprafață de 70 de ha, în tarlalele Răchiți și Murar. În noua vie, după ce a intrat pe rod, producția era valorificată prin centrul de vinificație, care a câștigat, prin vinurile foarte bune, calificativul de „Vin din Dealurile Moldovei”. Între cele două mari râuri mai sunt încă 182 de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
a unuia. Pentru dezvoltarea economică, se impune un Complex agro-industrial pe bază de acțiuni. În cadrul complexului să existe câteva sectoare cum ar fi: cultura mare; legumicol și pomicol prin valorificarea coastelor puțin productive și a apei din Jijia și părâul Răchiți, pentru irigare. Sectorul lactate, cu închirierea pășunii de la primărie, colectarea și prelucrarea laptelui (fiecare deținător de vaci să asigure zilnic trei l lapte pe cap de vacă), dar mai întâi găsirea distribuitorilor. Fiecare acționar să dețină minim zece acțiuni în
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
acoperite de păduri de foioase: gorun, fag, ulm, frasin, salcâm și alte specii. Azi se mai găsesc în partea de nord vest, păduri în amestec, cum este și pădurea Cernohal din comuna Călărași, iar în lunci predomină plopul, teiul și răchita. Populația județului este formată din oameni de diferite etnii, harnici, iubitori de natură, onești și gata de ași ajuta vecinul la nevoie. Cea mai mare parte a populației se ocupă și azi cu agricultura, muncind pe ogorul ei ori la
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de locuit pentru două familii de acari și magaziner. În gara Todireni a fost ridicat un castel de apă, apă adusă prin conductă din Dealul Ponor, mai exact de pe locul gospodarului Lopatnic. În urmă cu 25 ani, la vărsarea părâului Răchiți s a construit un mini bazin și din el se pompa apă în castel. Totodată s-a amenajat și depozitare a unei cantități de cărbune, cu loc de curățire a cuptorului locomotivei de zgură, în linia curentă. După apariția locomotivelor
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și Maneliuc, secretarul de partid al comunei, Stănescu Gheorghe, Condruc Ion, dar prea puțini spre a se constituii colectiva. După multe ședințe, amenzi, procese, amenințări, s-a hotărât a se face „întovărășire” cu toți acei ce au teren în tarlaua „Răchiți”-Victoria, alegându-l președinte pe Ciupercuță (poreclă), de fapt, Sulugiuc. Prin înființarea întovărășirii, cei de la raionul Trușești au început să se poarte mai cu mănuși cu intelectualii comunei, s-au adus cadre didactice noi: profesori Maxim Ion, director;profesori: Sandu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cu cele necesare unui centru de vinificație, iar prin C.A.P., după comasarea pământului, s-au scos toate viile hibride și s a înființat o plantație cu viță de vie nobilă pe o suprafață de 70 de ha, în tarlalele Răchiți și Murar. În noua vie, după ce a intrat pe rod, producția era valorificată prin centrul de vinificație, care a câștigat, prin vinurile foarte bune, calificativul de „Vin din Dealurile Moldovei”. Între cele două mari râuri mai sunt încă 182 de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
a unuia. Pentru dezvoltarea economică, se impune un Complex agro-industrial pe bază de acțiuni. În cadrul complexului să existe câteva sectoare cum ar fi: cultura mare; legumicol și pomicol prin valorificarea coastelor puțin productive și a apei din Jijia și părâul Răchiți, pentru irigare. Sectorul lactate, cu închirierea pășunii de la primărie, colectarea și prelucrarea laptelui (fiecare deținător de vaci să asigure zilnic trei l lapte pe cap de vacă), dar mai întâi găsirea distribuitorilor. Fiecare acționar să dețină minim zece acțiuni în
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
șofer. Claxonul trezea toată casa; mie îmi producea o emoție secretă, o bruscă fericire. Primită de toți la scara mașinii, urma coborârea, ușoară și elegantă pentru Tiotea Nadia, dar complicată din cauza bagajelor care o însoțeau. Erau numai valize sărace, de răchită, sau simple baloturi pentru că bogata noastră mătușă era o foarte cărpănoasă în unele privințe. Cu baston fin, de abanos, purtând botine foarte scumpe și batiste de o finețe aeriană, parfumată totdeauna cu un parfum care mirosea a mere (parfum despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
departe și trezea toată casa; mie îmi provoca o emoție puternică, mă înecam de bucurie. Privită de toată lumea la scara mașinii, urma coborârea, ușoară și elegantă, dar complicată pentru Vasea, din cauza bagajelor care o însoțeau. Erau numai valize sărace, de răchită, sau simple baloturi, pentru că bogata noastră mătușă era foarte cărpănoasă în unele privințe. Purta la dânsa tot timpul o umbrelă foarte specială, adusă de la Londra de o prietenă, o umbrelă mare, albă, impermeabilă la ploaie și la soare, care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
bălți nu mai are aceeași coloare. Șanțurile s-au umplut cu apă și peste toate lucește în cerul limpede soarele. Suflecați până la genunchi, oamenilor le aburesc spinările. Au preocupări ciudate: câte unul priponește un podeț cu furca; altul caută în răchiți găinile cu cocoș care trâmbițează despărțirea apelor de pământ. Oameni aspri și dârji, între ei s-au numărat adesea haiduci și hoți. Nopțile, munții răsună de bubuituri: sunt vânătorii de fiare și uneori de oameni. Pământul e sărac încât, de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
practicanți ai unor meserii tradiționale: Blănaru Costel, Huminic Costel, Iordache Gheorghe, potcovari; Ocraim Constantin, Fânaru Constantin, fierari; Huminic Gheorghe confecționează mături; Șaim Ion face curățători pentru porumb, fărașe; Mastacan Neculai, Moraru Costică, Bornea Gheorghe, Stamate Vasile, împletitori din nuiele de răchită; Anania Costică, Costraș Mihai, Ciornovalic Costel, Mocanu Mihai, Jitaru Vasile, tâmplari și dogari; Moraru Maricica, Hortu Ileana, Morea Aurica, Obreja Sica, Neagu Mariana, Ciornovalic Geta sunt țesătoare, dar fac și cusături, croșetează. La Puiești există și un pictor bisericesc, Cruceanu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
tâmplari - Alexandrache Vasile, Manolache Vasile, Moraru Petru, Ene Dănuț, dogarul Onofrei Georgel, cojocarii Trofin Jan, Ignat Vasile, Dinică Neculai și practicantul unei vechi meserii, fântânarul Burhuc Costel. Cei mai prestigioși meșteri populari din Oltenești sunt: Solomon Ioniță realizează împletituri din răchită și salcie, în primul rând coșuri; Drosul Costică, același meșteșug; Apostol Radu prelucrează lemn de tei, salcie, arțar, plop, obținând cozi de unelte agricole, linguri, lopățele, furci de tors; Perju Emil face mături din sorg (popular se spune „mălae”); Geles
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
și întreaga natură. Era prezentat ca un om plin de putere cu straie lungi, purtînd pe frunte o bandă din aur ce are fixată o piatră prețioasă rotundă pe a cărei suprafață sînt sculptate șapte frunze asemănătoare cu cele ale răchitei. Era stăpînitorul legii divine și ocrotitorul poporului slav precum și a descendenților acestui neam, adică rudelor după graiul nostru. Îndrăznește să spună careva că există o asemănare uluitoare cu Sîntu? În metocul get de la Șinca Veche, Sîntu sau Senta poartă pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
grâului sau al meiului. Fasolea se „bătea” pentru a scoate boabele din păstăile uscate, iar bobul se desghioca bob cu bob. Un gard, confecționat din țăruși de lemn de salcâm bătuți în pământ pe care se înpleteau crengi verzi de răchită mlădioase, despărțea curtea de grădina cea mare. În grădina mare erau plantați pomi fructiferi, mai ales pruni, vișini, cireși, peri și nuci, (foarte rar, foarte puțini meriă, uneori viță de vie, (dar cei mai mulți gospodari aveau vie plantată la pământul arabil
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]