20,710 matches
-
clipă perfecțiunii fără nemurire o scenă-ntreagă supune risipă unui destin ce-n stele are-murire copacul-om spre-același cer-‘tinde aripa ovații vanitând într-o privire zburând spre înălțimi el însuși se restrânge de pe pământ părând o mică boare de rădăcini te trag alții-napoi pentru a-ți frânge a tinereții fericire și valoare Toate astea-n fața mea se-ntâmplă iar eu văd cum ei vor a ta topire-n noapte Și lupt pentru iubirea ta cea simplă cu aste
SONET 15 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1445608773.html [Corola-blog/BlogPost/368302_a_369631]
-
cui motivezi în ce scop acționezi pentru ce te ambiționezi de ce îi antrenezi pe alții motivul ... în ce scop? motivare ... de ce? motivul motivului ... care? orice motiv poate deveni o motivație fără motiv nu există motivație motivare, plan, acțiune ... reacție motivul ... rădăcina motivației motivarea ... esența acțiunii punct și de la capăt ... pentru un motiv Camelia Constantin octombrie 2016 Referință Bibliografică: Motivul / Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2108, Anul VI, 08 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Constantin : Toate
MOTIVUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1475928200.html [Corola-blog/BlogPost/366379_a_367708]
-
Dacă pentru Protagoras „omul este măsura tuturor lucrurilor”, în concepția lui Socrate oamenii se nasc și cu adevăruri comune, dar își pot câștiga libertatea numai pe baza cunoașterii de sine. Un reper important al oricărui demers ce își propune identificarea rădăcinilor antice ale conceptului de drept natural - expresie a conflictului dintre lege și drept, cea dintâi relativă, trecătoare și imperfectă, iar ultimul absolut, universal, imuabil -, abandonat odată cu răspândirea doctrinei contractului social, este reprezentat de concepția politico-juridică a lui Aristotel. Cea mai
DESPRE DREPTURILE OMULUI ŞI PROVOCĂRILE GLOBALIZĂRII CONTEMPORANE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 by http://confluente.ro/Despre_drepturile_omului_si_p_stelian_gombos_1363934549.html [Corola-blog/BlogPost/345364_a_346693]
-
de la ideea de bine. O asemenea concepție, scria Paul, rămâne un deziderat filosofic în raport de imperfecțiunile dreptului pozitiv, fără de care, însă, societatea nu poate fi concepută (ubi societas, ibi lex). Pentru Hugo Grotius, a cărui concepție politico-juridică își găsește rădăcinile în filosofia greacă, omul este esențialmente un animal social (zoon politikon), caracterizat de nevoia de a trăi în societate (appetitus societatis), înzestrat cu un instinct social ce are la bază incapacitatea sa de a trăi în afara comunității. Libertatea de voință
DESPRE DREPTURILE OMULUI ŞI PROVOCĂRILE GLOBALIZĂRII CONTEMPORANE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 by http://confluente.ro/Despre_drepturile_omului_si_p_stelian_gombos_1363934549.html [Corola-blog/BlogPost/345364_a_346693]
-
colectivitatea sătească, tata, ca și ceilalți cinci frați ai săi, ar fi putut să meargă pe linia trasată din strămoși, să se așeze în tiparele de viață gata pregătite prin obiceiuri și tradiții. În comuna noastră, școala, cultura, nu prinseseră rădăcini pe vremea aceea. Pământul, hărnicia, voinicia, istețimea erau la mare preț, ele te impuneau în fața sătenilor și tata le avea pe toate moștenite de la tatăl sau, om de vază, Ion Buică, un nume sonor din Țigăneștiul teleormănean. Acel climat de
Elena Buica: DE ZIUA TATĂLUI (17 iunie) by http://revistaderecenzii.ro/elena-buica-de-ziua-tatalui-17-iunie/ [Corola-blog/BlogPost/339363_a_340692]
-
Tot ce ai fi vrut să înveți de la bunici ” Cultura tradițională românească, încă vie, este o valoare ce merită păstrată, promovată și crescută. Culturile tuturor popoarelor au rădăcini comune. Știind de unde venim și ce moștenire purtăm în sânge și spirit, vom vedea mai limpede drumul spre viitor. Acestea sunt premisele de la care a pornit Asociația Interculturală de Tradiții, inițiind un festival la Săpânța. Demersul pornit în urmă cu
Festivalul „Stan Ioan Pătraș” de la Săpânța by http://uzp.org.ro/festivalul-stan-ioan-patras-de-la-sapanta/ [Corola-blog/BlogPost/93028_a_94320]
-
amândouă părțile Siva. Cel puțin așa ne lămuresc prin traducător preoții templului. Nu departe de această pagodă, printr-o mulțime de alți copaci, am cercetat îndelung un arbore de scorțișoară. Arborele nu era prea înalt, de vreo 3-4 arșini, iar rădăcinile lui au un desăvârșit miros de camfor. De aici am plecat mai departe, oprindu-ne la poalele unei măguri, întrucât locul putea fi străbătut doar cu piciorul, fapt pentru care trăsurile noastre au rămas jos. Am urcat pe culmea acelei
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Anatolie_tihai_un_misionar_basarabean_in_japonia_1_.html [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
cum s-a împrimăvărat, Vrejuri astăzi, fără floare, pe un prun s-au cățărat. -Ia privește-mă, vecină, vezi până unde-am ajuns? Tomata, invidioasă, nu i-a dat niciun răspuns. Între noi, dragă vecină, nu există-asemănare Poate doar la rădăcină, tu ești mică, eu sunt mare, Poți să te documentezi, fiindcă asta n-o spun eu Chiar dacă tu, nu mă crezi, sunt un curcubitaceu. Te lauzi ca un zevzec, bănuind că-s supărată- Îi răspunse vrejul sec-dar mie-mi place
ROȘIA ȘI CASTRAVETELE de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1486300371.html [Corola-blog/BlogPost/385134_a_386463]
-
ale timpului. Una, polonă, spune că ar fi făcut comerț cu vite, o alta, spaniolă, cu giuvaericale. Știa turca și greaca. Avea un scris frumos, energic, iscalitura sa se recunoștea fără greutate. Mama voievodului a fost Teodora Cantacuzino , care avea rădăcini grecești. Radu Popescu susținea: muma-sa au fost de la Oraș dela Floci, care fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep, om mare și bogat den Poarta Împărătească și care în casa ei zăbovindu-se câtăva vreme... La vârsta de
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_uitat_eroii_acestei_glii.html [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
care a strâns în lutul trupului său toată răzvrătirea neamului acesta, arătând lumii că tulpina românească este puternică și se poate înălța spre cer asemenea unui crin cu trei petale ce cu greu poate fi smuls, fiindcă el își are rădăcina în însăși răbdarea noastră de a ființa în spațiul carpato-danubiano-pontic. În fața amintirii sale nu poți să nu te gândești că pentru a putea trăi o viață, ce ți-a fost dăruită, ești dator s-o meriți, ca om și ca
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_uitat_eroii_acestei_glii.html [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
mai departe în interiorul zilei Cum orele sunt plimbate de indicatoarele ceasului Pe cadranul numerotat de cineva Ce n-a știut să numere Decât până la al doisprezecelea ceas. O8.o6.2008 Geoagiu-Băi Intr-un târziu Pe albele file din fața mea cresc Rădăcini poemului ce sfredelește Fruntea,la auzul lor,însă pălesc, Iar metafora intrată-n vers se rotunjește. Un gând stăpân domnește poemul încă, Aud penița încolțind ideea Iar strofa se rupe dintr-o stâncă Cum se deschide-n ceață iar femeia
APARENŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Aparenta.html [Corola-blog/BlogPost/356199_a_357528]
-
Sfântul Vasile ca la o autoritate pentru modul studiilor clasice. Dar prin lucrările Părinților din secolul al IV - lea s-au transmis în Apus și alte multe elemente caracteristice, în special antropologia. Concret, Erasmus de Rotterdam - „părintele culturii moderne”, are rădăcinile sale în antropologia Părinților secolului al IV - lea și în special în principiile pedagogiei Sfântului Vasile. Erasmus l-a recomandat, în lucrarea sa „Metoda educării”, pe Sfântul Vasile ca scriitor clasic, precum și învățăturile lucrărilor lui în școli. Însuși, după cum Sfântul
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
risipită. Să cat sub patul putred de frunzișuri Cum germinează viața-n ascunzișuri. - Hei ! m-a strigat deodat` un ghiocel. Ajută-mă de vrei, căci măricel Nu-s de ajuns, să ies sus la lumină ! Putere n-am destulă-n rădăcină ! Suflând în pojghiți, drumul i-am croit Și puiul de lumină-a răsărit Îțind scufia-i albă înspre ceruri. Dar, zgribulit, s-a-ntors pișcat de geruri. - Vai mie! Vai de mine! Ce mă fac? Întreabă ghiocelul un gândac Ce somnolent mișcase
GHIOCELUL ŞI VÂNTUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1457170152.html [Corola-blog/BlogPost/384216_a_385545]
-
Dar o mare supriză, de fapt dezamăgire, mă aștepta în pădurea cu mușuroi! Am găsit peștii întregi, exact în pozitia pe care i-am așezat. Erau mai uscati și miroseau îngrozitor. Neatinși însă de furnici! M-am așezat necăjit la rădăcina unui copac din apropiere și am cugetat pe îndelete. Până la urmă am găsit explicația. Furnicile mele bihorene nu cunoșteau carnea de pește și de aceea nu s-au atins de ea! Nu le-o fi plăcut nici mirosul emanat de către
BANCA AMINTIRILOR (2) – FANTOMELE de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1412003754.html [Corola-blog/BlogPost/353093_a_354422]
-
face trei cruci, după care se apropie de ureachea mea și îmi șoptește: „Tulai Doamne domnu' mneu, p-aice umblă necuratu'! Nu este nicio baltă prin apropiere, nicio vale, nicio apă curgătoare, dar am văzut pești prin copaci și la rădăcina lor! Cum o putut s-ajungă în aceste locuri? Asta-i făcătură sau vrăjitorie! Nime' nu mai vre' să vină la pădure. Tăți țăranii din Lăzăreni îs spăriați!” M-a umflat râsul și am încercat să-l liniștesc pe bietul
BANCA AMINTIRILOR (2) – FANTOMELE de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1412003754.html [Corola-blog/BlogPost/353093_a_354422]
-
de smarald, trei îngeri înfloreau în orhidee și pace, ca o cerneală incoloră pe jurnalul altei vieți. Un albastru neprețuit se înfășura în liane. “Plângi acum!” am strigat biruinței, dar nu m-a auzit, avea ecou de fier ruginit. Două rădăcini s-au îmbrățișat într-o consoană și o vocală în care am pus apostrof. În ziua ce va veni o să stau de pază", mi-am zis. Nuferii mei mă mint. Pe pragul în formă de cerc, un semn de întrebare
LINIŞTE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Liniste_gina_zaharia_1336325379.html [Corola-blog/BlogPost/357899_a_359228]
-
Se pierde însă în busola agățată de brațul meu, strâns. Erau, în ea, șapte care de înțelepciune, șase fecioare de legendă, cinci dinastii ale împăratului X , patru cai sălbatici cu armură de catifea neagră, trei îngeri înfloriți în orhidee, două rădăcini îmbrățișate ... și semnul tocit de întrebări absolute. Timp fără pași. Pereți zidiți în adâncuri. Vegetații de pământ pietruit după desenul șarpelui... - Nuuu! strig ... și vocala se aruncă în valuri, a izbândă. Și e atâta liniște pe țărmul în cascade! Referință
LINIŞTE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Liniste_gina_zaharia_1336325379.html [Corola-blog/BlogPost/357899_a_359228]
-
le-ați mânjit cu sânge, de creștini umili, voi ne obijduiți pământul, ne sunteți doar ostili! Așa cum ieri a fost, poate în veci n-o să mai fie..! Păgânii barbari, inundă a noastră sfântă glie! Ura și frica cresc ca și rădăcinile-n pământ, rostim doar fraze fără verbe, noi am uitat ce-i sfânt! Frica voastră de război, sunt doar flăcărate minciuni, voi războiul îl purtați în suflet, căci sunteți nebuni! Aduceți ploi negre și suspine peste morminte, doriți să ne
VOR SUNA CLOPOTELE... 13. NOIEMBRIE 2015 IN PARIS de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1448609538.html [Corola-blog/BlogPost/383111_a_384440]
-
ascultă cuminte ca un școlar, dar privirea i s-a lipit că o ventuză de aceste buze ispititoare care pronunță fraze adecvate specialității și sistemului. Și mai departe irisul ochilor de peruzea, explorează gâtul bronzat al tinerei și ajunge la rădăcina sânilor care se zăresc prin decolteul bluzei orange. Cuvintele ei alunecă aidoma unor perle bine șlefuite, pe un șirag catifelat, invizibil. Cu adevărat veștile sunt încurajatoare și finalmente lui îi va scădea binișor rata. Lângă această zână sufletul său freamătă
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1456255738.html [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
că rolul acesteia în succesul domniei Brâncoveanu a fost esenția, însă neevidențiat corespunzător, problematica respectivă fiind ocolită, evitată, estompată, de majoritatea istoricilor din trecut și de azi. In ce ne privește am abordat chestiunea boierimii pentru Oltenia sec. XIX , identificând rădăcinile, evoluția și transformările multor familii boierești, începând din a doua jumătate a sec. XVII, precum și din timpul lui Constantin Brâncoveanu. Pentru Oltenia, acest demers (metoda regresivă)ne-a fost facilitat și de redescopăerirea și punerea în circuit științific al unui
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
omenirii s-a gândit să pună însuși ,,omul,, în fruntea acestor fenomene aducând în locul zeilor și al regelui lor ,,Zeus,, un Dumnezeu. Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul, Dumnezeu al Sfântului Duh, Sfânta Treime, cum este cunoscut.Apare astfel religia monoteistă cu rădăcini avraamice care își propune să pună în centrul poveștii, dorințele oamenilor în locul puterii zeilor de tot felul . Este, poate, primul pas concret în logica umană! Omul se gândește la sine , prin sine. Un ,,sine,, deocamdată reprezentat tot de o identitate
INVENȚII ALE OMULUI ȘI EFECTELE LOR. de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1475238015.html [Corola-blog/BlogPost/371427_a_372756]
-
Spre a dăinui prin vremuri, rostul trăirii creștinești. Din curte și din grădină, când colțul ierbii se vede, gunoiul de peste iarnă se adună și se arde. Cu tămâie se afumă casa, curtea și grădina. Vigoarea să fie bună, plantelor cu rădăcină. Apoi casa, stupi și vite, spre belșug și sănătate, cu aghiazmă sunt stropite de gospodarii din sate. Vrând să tragă prima brazdă și să-nnoiască obicei, gospodari ies în ogradă, cu fierul de plug tras de boi. Cu ciubote se
TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1425766807.html [Corola-blog/BlogPost/377263_a_378592]
-
spală, nu se coase, nu se țese, nu se toarce că, șarpe de lângă case, pagubă-n vite-i va face. Când dezghețat e pământul, se-nsămânțează legume: ceapa, varza, usturoiul... că, vor face roade bune. Bătrânii toarnă puțin vin la rădăcină de viță, ca-n noul an să dea rod bun, cu speranțe noi de viață. Femei fertile și bunici mânjesc pomi în semn de cruce, cu zeama de la mucenici. Rod bogat în flori să lege. Iar copiii-n bătătură, bat
TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1425766807.html [Corola-blog/BlogPost/377263_a_378592]
-
Intenția străbate câmpurile, racordându-se apoi, la întoarcere, în vopseaua difuzată pe suportul pictural, concretizând astfel relația ce are dublu sens. Parte a unei teme mai vaste, abia deschise în anul 2014 și aflată în derulare, prezentele lucrări își au rădăcinile în inefabilul clipelor de legare, de comunicare cu misterioasa lume, superioară ființei umane, a cărei amprentă o păstrează în suflet, omul. Aceste experiențe și impresii, ce ies la suprafață ca scurte licăriri ale unor lumini venite de foarte departe, constituie
Ramp;R (o plastică a sufletelor- pereche) by http://uzp.org.ro/rr-o-plastica-a-sufletelor-pereche/ [Corola-blog/BlogPost/92855_a_94147]
-
Acasa > Versuri > Farmec > METAFORA RUGINII Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 269 din 26 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului POEZII DE AL.FLORIN ȚENE Metafora ruginii Floarea ruginii fumurie Coagulează metafora la loc Și rădăcinile-ntoarse-n tăcerea azurie Clocotesc a sevă,fluierînd din soc. Gândește mersul osul de oxigen A măduvei umplută cu apus Spre ele alunecă flori fără polen Aripi urcând cu mine mai sus. Din motani coboară păsări către pădure Cu zborul
METAFORA RUGINII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Metafora_ruginii.html [Corola-blog/BlogPost/361435_a_362764]