926 matches
-
a voturilor le-a înlesnit criminalilor organizați accesul la putere și influență. Autoritatea palestiniană își trage o parte din finanțări din extorcarea paramilitară a propriilor cetățeni. În Columbia, când Pablo Escobar și-a format propria miliție (Muerte e Secuestradores Moarte Răpitorilor) în 1981, el a creat ,,ironia copioasă și specific columbiană a unei mișcări împotriva răpitorilor criminali finanțată și condusă de un răpitor criminal cu experiență" (Bowden 2001: 44). În Turcia, pe lângă faptul că este implicat activ în distribuția de heroină
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
trage o parte din finanțări din extorcarea paramilitară a propriilor cetățeni. În Columbia, când Pablo Escobar și-a format propria miliție (Muerte e Secuestradores Moarte Răpitorilor) în 1981, el a creat ,,ironia copioasă și specific columbiană a unei mișcări împotriva răpitorilor criminali finanțată și condusă de un răpitor criminal cu experiență" (Bowden 2001: 44). În Turcia, pe lângă faptul că este implicat activ în distribuția de heroină în întreaga Europă, Partidul Muncitoresc din Kurdistan (PKK), de factură teroristă, percepe taxe traficanților de
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
paramilitară a propriilor cetățeni. În Columbia, când Pablo Escobar și-a format propria miliție (Muerte e Secuestradores Moarte Răpitorilor) în 1981, el a creat ,,ironia copioasă și specific columbiană a unei mișcări împotriva răpitorilor criminali finanțată și condusă de un răpitor criminal cu experiență" (Bowden 2001: 44). În Turcia, pe lângă faptul că este implicat activ în distribuția de heroină în întreaga Europă, Partidul Muncitoresc din Kurdistan (PKK), de factură teroristă, percepe taxe traficanților de droguri care trec pe pământurile asupra cărora
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
puțin morală decât sclavia și criminalitatea prin care strămoșii acestora își asiguraseră averea); celor de stânga o prezenta ca un mijloc de a realiza o redistribuție economică globală (Bowden 2001: 42-43). Cu îndrăzneală, deși el însuși era cel mai notoriu răpitor al Columbiei, a format o miliție privată, ,,Moarte Răpitorilor" (Muerte e Secuestradores), pentru a combate gherilele care o răpiseră pe sora partenerilor săi și a introdus un sistem paralel de justiție civilă rezultând într-o dublare a ratei asasinatelor. Prin
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
acestora își asiguraseră averea); celor de stânga o prezenta ca un mijloc de a realiza o redistribuție economică globală (Bowden 2001: 42-43). Cu îndrăzneală, deși el însuși era cel mai notoriu răpitor al Columbiei, a format o miliție privată, ,,Moarte Răpitorilor" (Muerte e Secuestradores), pentru a combate gherilele care o răpiseră pe sora partenerilor săi și a introdus un sistem paralel de justiție civilă rezultând într-o dublare a ratei asasinatelor. Prin astfel de mijloace, Escobar a devenit în același timp
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
după „adevăr“ (veritas)... De-ai ști tu ce planuri complicate se urzesc în Bucu rești (și criminale pe deasupra) pentru dobândirea unei sticle de vin prost! Dar Gina, ce e cu Gina? Probabil că s-a lăsat cu totul amețită de răpitorul M.P. și te-a părăsit, sărmanul meu prieten! (Te iubesc foarte mult!) De, acestea sunt, dragul meu, consecințele unei prea mari sincerități față de femei. (Niște ființe interesate.) Nu știu cine e impostorul care a spus că fericirea este urâtă (o fi pârlitul
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mălaie! O, ce sântă și bună tocmeală! Mânci cât vrei și bei făr-osteneală." (Ion Budai-Deleanu) Ce mai! Raiul în toată splendoarea lui! Iar alături, în boschete cu iarbă grasă și suculentă, sub lumina unui soare lasciv, femei de o frumusețe răpitoare, cu nuri tulburători și magnetizanți, te îmbiau la o iubire incandescentă și perpetuă ca în visele adolescentine dominate integral de vraja copleșitoare a sexului opus. O, Doamne! Paradisul fericirii veșnice! Amin! Însă, după cum ne asigură filosoful din Cilice Simplicius, "Panta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Rhinolophus ferrum-equinum Schreb.) În privința păsărilor arătăm că pădurea noastră încântă prin existența a numeroase familii de păsăret mic, dar acest sector faunistic iese în evidență prin existența în areal a acvilei de munte, varietatea acvilei de stâncă (Aquila chrisoatos), pasăre răpitoare de zi, mare, cu deschiderea aripilor de peste doi metri, cu cioc puternic încovoiat la vârf, care se hrănește cu păsări mai mici, gaițe, coțofene, sturzi, sticleți, vrăbii și cu animale mici șoareci, șobolani, iepuri, ba uneori atacă chiar turme de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
negativ valorizate și de „fizionomiști”. Aceste trăsături ale chipului au fost considerate defecte fizionomice, fiind corespunzătoare unor deficiențe morale. Pentru Bartolomeo della Rocca și Alessandro Achelini, de exemplu (Chyromantie ac physionomie, Bologna, 1503), individul cu nas acvilin este crud și răpitor ca vulturul <endnote id="(413, p. 17)"/>. Jean d’Indagine - care și-a publicat cartea de physiognomonie și chiromancie la Strasbourg, În 1531 - susținea că oamenii cu nas curbat ca un cioc sunt colerici, obraznici și tiranici <endnote id="(386
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dovedesc că sunt bune „mame”: coboară din cuibare fără rost, timp în care ouăle se răcesc, puținii pui care răzbesc să iasă din cochiliile de ou nu sunt purtați și îngrijiți cum trebuie de cloșcă, nu-i apără de păsările răpitoare, într-un cuvânt, nu sunt mame vrednice. Maria era o femeie în toată puterea cuvântului, cu o bogată experiență de viață căpătată în cei paisprezece ani de căsnicie în care a avut parte și de bucurii și de necazuri. A
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pot elimina treptat, prin înmulțire excesivă, specii sau varietăți locale, crescute sub directa acțiune umană. Este cazul crapului comun, care în multe cazuri, în America este considerat o specie nedorită, care trebuie eliminată, preferințele alimentare ale locuitorilor fiind pentru peștii răpitori, cu carne albă. In cazul în care, unele organisme supuse ameliorării cresc și se reproduc în condiții pur naturale, fără intervenție umană, într-un nou habitat, ele vor tinde să se asemene din ce în ce mai mult cu varietățile sălbatice din care au
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
a adultului în momentul reproducerii. Este de la sine înțeles că o parte din ovulele depuse de femelă în mediul ambiant nu vor putea fi fecundate, altele, deja fecundate nu vor avea condiții optime pentru organogeneză, iar altele vor cădea pradă răpitorilor, în diferite stadii embrionare. Prin urmare este nevoie de un număr foarte mare de ovule pentru asigurarea unui număr echitabil de urmași, care să asigure perpetuarea speciei. In cazul gameților masculi, „risipa” de spermatozoizi se practică la majoritatea organismelor, dar
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
cât mai mult apa din bazinul în care erau ținuți peștii, dar fără rezultate bune. Atunci și-a pus dorința: „Sunt în apă, printre pești, și pot să-i mișc tot timpul”. Această dorință a condus la ideea unui pește răpitor adus în bazin. Este adevărat că și în habitatul lor natural, din cauza peștilor răpitori ceilalți pești se mișcă în permanență. Pusă în aplicare această idee, au existat și câțiva pești care nu au reușit să se salveze, dar câștigul a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
bune. Atunci și-a pus dorința: „Sunt în apă, printre pești, și pot să-i mișc tot timpul”. Această dorință a condus la ideea unui pește răpitor adus în bazin. Este adevărat că și în habitatul lor natural, din cauza peștilor răpitori ceilalți pești se mișcă în permanență. Pusă în aplicare această idee, au existat și câțiva pești care nu au reușit să se salveze, dar câștigul a fost în calitatea produselor oferite. IV. Folosirea cuvintelor de legătură Atunci când asociați două lucruri
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
un negustor arap. Eroina, frumoasa crâșmăriță Chira, este la început ademenită de bogatul negustor, cu daruri scumpe. Respins de fată, arapul o răpește prin înșelăciune. Prinzând de veste, frații Chiralinei aleargă în urmărirea lor, îi ajung și îl ucid pe răpitor. Întoarsă acasă, Chira se căsătorește cu un tânăr „nalt și sprâncenat”. Alte variante prezintă un final tragic. Tânăra fată, bănuită de către Din și Constandin - câteodată apare și un al treilea frate, Marin - de fugă premeditată cu străinul, este, în ciuda justificărilor
CHIRA CHIRALINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
o manieră excesiv moralizatoare, în care ar avea două naturi: prima care pornește de la avertismentul lui Iisus Hristos din Matei 7, 15: "Feriți-vă de profeții mincinoși, care vin la voi în haine de oi, iar pe dinlăuntru sunt lupi răpitori"10, deci aceea a unui animal "viclean și rău"; a doua sa natură, nici ea pozitivă, e următoarea: "când un lup întâlnește un om, se preface că șchioapătă, deși nu are nici o rană la picior; inima sa este șireată și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fi transformat într-un simbol al Rațiunii. 4. Brehnacea în căutarea adevărului Primul lucru pe care trebuie să-l facem înainte de a încadra acest personaj în bestiarul Istoriei ieroglifice este să-l identificăm. Ce este brehnacea, așadar? Sigur, o pasăre răpitoare, așa cum îi fixează locul însuși autorul în ierarhia zburătoarelor. Dar ce fel de pasăre de pradă? Căci rolul său nu este unul negativ, ca al celorlalte răpitoare. Termenul apare rar, e folosit în doar câteva manuscrise vechi și, explică Vasile
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
45, adică în traducerea Bibliei datorată lui Nicolae Milescu. Versetul al paisprezecelea din Levitic este redat de Milescu astfel: "Și brehnacea, și caia și câte-s asemene ei", în vreme ce în Biblia de la 1688 apare termenul "șorlița", care desemnează o altă răpitoare 2. În tălmăcirea modernă a Septuagintei, traducătorul, Eugen Munteanu, preferă termenul "șoim", explicând și varietatea terminologică în diferitele traduceri anterioare și identificând pasărea cu Milvus milvus, din familia falconidelor, "un răpitor diurn, de talie relativ mare, cu coada lungă și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de la 1688 apare termenul "șorlița", care desemnează o altă răpitoare 2. În tălmăcirea modernă a Septuagintei, traducătorul, Eugen Munteanu, preferă termenul "șoim", explicând și varietatea terminologică în diferitele traduceri anterioare și identificând pasărea cu Milvus milvus, din familia falconidelor, "un răpitor diurn, de talie relativ mare, cu coada lungă și înfurcată, numit la noi "gaiță" sau "șorliță""3. Controversele lexicale nu au însă autoritate în domeniul ornitologiei. Neavând suficiente cunoștințe pentru a porni o cercetare pe cont propriu, voi merge pe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și peste toți câmpii". Aceste indicații ca și calitatea de iepurar a brehnacei ne îndeamnă să recunoaștem unele trăsături specifice acvilei-de-munte (Aquila chrysäetos)."4 După cum se observă, Al. Filipașcu insistă, deloc întâmplător, pe o diferență esențială între cele două păsări răpitoare: vulturul se hrănește cu stârvuri, în timp ce acvila nu. De aici, după cum vom vedea, și direcții simbolice diferite. Problema este că în limba română cele două specii distincte și, mai important încă, cele două simboluri care adesea intră în antiteză, suferă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
heraldice, din prima jumătate a secolului al XII-lea (când fixează Michel Pastoureau 10 apariția sistematică a stemelor în Occident), ci se petrece încă din primele secole ale creștinismului, când pasărea rea, devoratoare de hoituri capătă un concurent în nobila răpitoare, o ființă solară, simbol al lui Hristos. Heraldica, ce e drept, a impus folosirea preponderentă a termenului aquila pentru ipostaza pozitivă a păsării. O distincție la fel de clară, deși discretă, face și Cantemir în alegoria sa. Vulturul se hrănește cu stârvuri
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Brehnacei poate lămuri cu totul problema. Nu e vorba de un personaj care să întruchipeze corectitudinea absolută sau puritatea morală; autorul nu uită că el deține locul din proximitatea Corbului, pe care îl depășește net în calități. Este o pasăre răpitoare, dar una care nu se conduce doar după satisfacerea viciului; în afară de setea de sânge ea mai are și avantajul înțelepciunii, unind în firea ei două trăsături aparent conflictuale: "Între pasiri, dară, era Brehnacea, carea, măcar că și ea, nu mai puțin
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
20. În mod similar, în Istoria ieroglifică, Șoimul devine aliatul principal al Inorogul și dreptatea care, în cele din urmă, i se face acestuia depinde în mare măsură de atitudinea sa ireproșabilă. Dar exista, în diferitele reprezentări medievale ale acestei răpitoare, una care îl făcea chiar un simbol al schimbării, al renunțării la viciu și al adoptării unei conduite legitimate de discursul bisericesc. Există șoimi sălbatici, care mănâncă păsările pe care le prind imediat și șoimi domestici, care aduc prada stăpânilor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care scriitorul vrea să o traducă e aceea a varietății. Bolintineanu se confruntă cu diversitatea de forme și de teme pe care o prezintă colecția Alecsandri și caută de-a lungul întregului text soluții de metaforizare: "o infinitate de frumuseți răpitoare, cum are soarele razele sale; cugetarea, simțământul, forma au fiecare frumusețile lor dintr-o altă lume"105. Scriitorul își închipuie varietatea ansamblului sub forma unui dispozitiv ce ține de tehnica imaginii, caleidoscopul, un fel de substitut mai modern al mozaicului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
tentativă de a traduce experiența estetică a antologiei lui Alecsandri e dublarea codului metaforic. Pe lângă reprezentările geologice ale varietății, Bolintineanu introduce și o serie de reprezentări vegetale. Printr-un soi de bifurcare a imaginilor, mozaicul e "concurat" de buchet: "buchet răpitor, cu miriade de colori și parfume"107. Această dublare a metaforei centrale e justificată de integrarea factorului temporal. Bolintineanu se străduiește să reprezinte nu numai materia și posibilitățile combinatorice, ci și efectul timpului asupra ei. Într-un loc o spune
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]