1,580 matches
-
fi acasă pentru a purta discuții, iar dacă el ar fi acasă, atunci vecinul său cu siguranță nu ar fi. Acestea erau rețelele prin intermediul cărora informațiile se transmiteau din gură în gură; și acele timpuri au apus. Progresul le-a răpus. Declinul știrilor care se răspândesc din om în om este evident într-o industrie dominată de acestea: managementul averilor. Ani de zile, membrii clubului de golf al orchestrei simfonice sau al Ligii Juniorilor își alegeau consultanții bazându-se pe recomandările
[Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
alternanță între tămâie și ruguri, de-a lungul răfuielilor creștine cu "scandaloasa". Iubirea-ură față de femeie (vrăjitoare și servitoare, credulă și credincioasă, diabolică și divină) se reflectă asupra idolului. Iar cine vrea s-o strivească vrea să-și înăbușe pulsiunile. Să răpună animalul din el, demonul. Iconoclastul este, ca regulă generală, un ascet învestit cu o misiune purificatoare, adică opusul unui om al păcii. Violența are un loc important în teologia imaginii, iar adversarii scot iute sabia. De unde latura de "reglare de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
a făcut unele concesii, a fost taxat ca „opozant”, a fost marginalizat, izolat, ostracizat. Până la dezghețul poststalinist, numele său a fost pus Între paranteze. Dar el n-a mai prins această perioadă, s-a stins la numai 38 de ani, răpus de tuberculoză. Care e esența acestui model? Criticând teoria reflexologică a lui Pavlov și Behterev, spunând că reflexele nu explică satisfăcător conștiința, el afirmă că acest produs psihic superior are geneză socială. Elementul individual, specificul conștiinței, se naște prin construirea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Într-o noapte, cineva ne-a furat cele trei oițe, singura noastă avere. Zvonuri, bănuieli, dar nimic nu s-a aflat. Mama, În disperarea ei, l-a blestemat pe făptuitor. În toamnă, spre iarnă, s-a aflat că a murit, răpus de o boală rapidă și necunoscută, un om din sat care era bănuit de multe tâlhării, inclusiv de furtul celor trei cârlani ai noștri. Oamenii Îi ziceau Coroi, deși avea alt nume. Mama a făcut atunci o cădere psihică. S-
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
a biruinței binelui asupra răului și a vieții asupra morții, în deplină consonanță cu întregul sistem de învățături ale religiei creștine. Exprimând o tensiune teribilă, icoana îl înfățișează pe sfânt călare, ținând cu fermitate în mâna dreaptă sulița cu care răpune înfricoșătoarea fiară, într-o reprezentare artistică a cărei mistică plasticitate își lasă descoperite înțelesurile doar în bogata visterie de mituri și credințe ale creștinismului. Cunoscând o continuă evoluție, miturile se modifică, se îmbogățesc sau își pierd uneori din conținutul originar
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
aici era vorba numai de piedici ridicate de oameni, de greutăți politice, și faptele omului, mai ușor se pot învinge sau cel puțin încunjura. Creațiile naturii însă stau înaintea noastră ca o putere mult mai mare și mai greu de răpus. De câtă încordare va avea nevoie simțământul național la români, pentru ca luându-și zborul peste culmile carpatine, să prindă într-un singur lanț viața lor ca popor! Tot așezarea Carpaților hotărî legăturile în care românii intrară cu popoarele ce avură
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
în Moesia peste Dunărea înghețată, încât una din grijile de căpitenie ale Romanilor pe acel timp era: «Ce se mai aude de Daci ? August trimite pe Lentulus care îl gonește pe celaltă râpă. Romanii atunci se fericesc a-i fi răpus armata lui Cotiso și a i-a ucis trei capi de-ai Dacilor, între care poate era și Cotiso. Fiind însă că Romanii tot pe timpul lui August prefac și Panonia în provincie romană (15 in. de Hr.- 6 d. Hr
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
greutăți, Romanii ajunseră înaintea Sarmizagetuzei din partea răsăriteană, precum cu trei ani mai înainte se apropiase de ea prin cea apuseană. Scopul lui Traian nu mai era acum de a scăpa pe poporul roman de un tratat înjositor, ci de a răpune statul și poporul Dacilor. De aceea când Decebal speriat de defecțiunea tot mai deasă a triburilor dace, oferă pacea lui Traian, acesta îi răspunde că să se predea el și armata sa în deplina lui voie. Supunere necondiționată sau moarte
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
aibă nici o afinitate cu acesta. E ca și cum ai jura pe realismul socialist neavând nici o tangență cu proletcultismul. Altminteri, asemenea situații n-au lipsit în "obsedantul deceniu". Constantin Virgil Negoiță reprezintă cazul singular al unui "postmodernist" care se luptă strălucitor și răpune tocmai postmodernismul. Performanța aceasta merită cu asupra de măsură să fie remarcată, fiindcă ea deja a trecut neobservată, după mai bine de un an de la apariția cărții. Cu o asemenea experiență, eu, unul, nu m-am mai întâlnit. Și încerc
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
întâmpinarea ei. Ciopli mai întâi o statuie de marmură translucidă generalului Taurus, căruia știa că regina îi rezerva favorurile intime. Cum acesta era pizmuit la Cnossos pentru câștigarea tuturor probelor la jocurile funerare în onoarea lui Androgeus - odrasla lui Minos răpusă de taurul lui Poseidon - reușita lucrare nimeri într-o firidă obscură a palatului, afară din calea lui Minos și, poate nu întâmplător, nu departe de iatacul reginei. Puținii care văzuseră statuia spuneau că nu semăna cu Taurus decât privită dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
convenție cu statele din nordul SUA privind prohibirea comerțului cu sclavi. // Cucerirea Lagosului marchează începutul ocupării Nigeriei. // Moare de cancer ducesa de Kent, mama Victoriei, la reședința ei, Frogmore House din insula Wight. Regina este foarte afectată. // Moare prințul-consort Albert, răpus de febră tifoidă sau poate de cancer. Devastată, regina nu are puterea să asiste la înmormîntarea prințului-consort§§§. // La 17 martie are loc unificarea Italiei sub Victor Emmanuel II. Noul stat încorporează Parma, Piemontul, Lombardia, Modena, Romagna, Lucca, Toscana și fostul
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
detecta pe urmele interpretărilor durandiene două registre diurn și nocturn registre care delimitează scena actanțială. După cercetătorul francez În cadrul imaginarului, În cadrul regimului diurn al fanteziei un spirit solar, un rege ,un monarh, un prinț investit cu semnele regalității trebuie să răpună un monstru, sau să elibereze din Întuneric o domniță, o fată, o ființă supusă unei constrîngeri. Operînd cu acești termeni simbolici și În interiorul poemei Luceafărul vom Întîlni elemente care vin În sprijinul afirmațiilor noastre. Suntem de acord să recunoaștem că
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
simbolistă „Insula”. Timid, retras, a colaborat cu versuri, scurte proze, traduceri și la „Noua revistă română” (1912-1913), „Noi pagini literare” (1913), incidental la „Arta” (1912), „Biruința” (1912), „Ilustrațiunea națională” (1913), „Ramuri” (1913). Nu împlinise douăzeci de ani, când se stinge răpus de ftizie. „Literatorul” îl comemorează în 1918, „Facla” în 1922, dar abia în 1930 i se tipărește, cu prefața lui Perpessicius, un volum de poezii, Quasi. Titlul, împrumutat din Paul Verlaine, este cel pe care I. îl dăduse unui caiet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287477_a_288806]
-
haită lupii au un comportament necruțător; sunt belicoși și sângeroși În luptele cu alte haite datorită unui sistem nervos puternic de fiară sălbatică; sunt rezistenți În lupte și suportă cu tărie durerile provocate de răni, devorând cu nesaț cadavrele adversarilor răpuși În luptă, atunci când sunt Înfometați. Desigur că perechea conducătoare apreciază raportul de forțe dintre două haite aflate În poziție iminentă de luptă și dacă simte existența unei disproporții numerice vădite, aceea care are efective mai reduse se retrage, În liniște
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
chiar în dreptul botului. O femelă de crocodil poate da dovadă de multă delicatețe. Deși poate aplica o presiune de câteva tone cu dinții, este capabilă să își poarte în gură puiul din cuib până la apă, pentru ca prădătorii să nu-l răpună. Din acest punct de vedere, crocodilul este la fel de inteligent ca pasărea... Lumea elefantului "Să vezi cum stau elefanții lângă un tovarăș muribund, cum îl sprijină: este uimitor. Dacă se prăbușește, ceilalți îl susțin cu trompa, îl ajută să se ridice
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
aprinse de încordarea așteptării. Aici sunt bântuit nu de fantomele trecutului, ci de cele ale viitorului. Așadar, întru conștientizarea întâlnirii mele numai cu morțile ce vor veni asupra celor dragi, îmi asum înțelegând suferința prietenului ce-și privește ființa prețuită răpusă de moarte și aruncată cascadelor decompoziției trupești, topirii de țesuturi și secătuirii de fluențe ale vieții ce-i schimbă organicul în trup al teluricului revărsându-l neîndurător în prafuri și roci neștiute. De fapt, aici am și presentimentul coborârii viitoare
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
fondul acestui sentiment aud chemarea morții proprii și sunt determinat să o trăiesc în avanpremieră, premonitoriu, să fiu o prezență dedublată în cel care asistă la survenirea ei și cel care moare efectiv. Mă simt martorul decesului ce mă va răpune, iar labirintul îl asum drept mormântul neterminat, cavoul ce este încă retușat în așteptarea mea. În pofida acestei brize macabre ce îmi suflă pânzele corabiei de fragilitate existențială, înaintez spre mereu alte culoare ale situației nefericite ce m-a învăluit. Labirintul
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
prăbușindu-se angoasant spre demență sau suicid, desigur, nu poate fi considerat o conștiință ce s-a perfecționat, ce a evoluat prin intrarea într-o situație complicată a vieții sale. Din contră, se poate spune că această situație l-a răpus, că a pierdut lupta cu labirintul, iar procesul de progres individual a fost estompat, oprit în primele sale faze de început. Acest om a deținut un start frivol de perfecționare atunci când și-a început călătoria labirintică, dar pierzându-se pe
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
a energiilor negative labirintice, drept spirit malefic ce profețește fals un sfârșit deplorabil eroului, inducând ispita revoltării față de zei și soartă. Privindu-l față în față, Tezeu își vede propria ființă pierdută în revoltare, dezorientată, angoasată și, într-un final, răpusă în demență sau suicid. Se vede pe sine înfrânt și compatrioții săi sfârtecați de cruzimea unei vieții neîndurătoare. Pentru el se deschide un scenariu cu pretenție de adevăr în care i se arată demonic sfârșitul său ce pare implacabil. Aude
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
privirea divină zărește persistența aceleași ignoranțe ce l-a ancorat pe om în primejdioasa și ispititoarea confuzie dintre libertate și viciu. Cele trei scenarii indicate de ruperea peceților apocaliptice reprezintă flageluri ce vor izbi omenirea necruțător. Desigur aș putea fi răpus, ca insignifiant membru al ei, drept om damnat printre oamenii damnați. Aș putea fi victima unui cataclism sau a unui conflict militar devastator ori a unei pandemii incontrolabile. Voi presupune, totuși, că am supraviețuit tuturor acestor grozăvii de sfârșit al
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
solitudine bipolară, o solitudine în doi. Înainte de resurecționara întâlnire cu prezența chipului iubit eram un pelerin fără cumulări, deci fără riscul de a pierde ceva semnificativ. Dimpotrivă, trăiam sub zodia deja pierdutului, ca și cum trauma unei secătuiri de viață m-a răpus, cândva, eu fiind doar supravițuitorul propriei apocalipse ce m-a redus la nivelul unui pribeag prin tăcerile de ordin cosmic și zgomotele insignifiante ale omului. Odată cu impactul ciocnirii sufletești cu acel chip al seducerii mele, devin arhitectul, dar nu și
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
de suflet ferecat, mă privesc fulgerător în oglinda nefericirilor mele și îmi zăresc chipul înșelat înțelegând că am fost victima unei nădăjduiri ficționale. Clipa privirii unei astfel de imagini-reflexie a poziționării mele întru amăgire, momentul de vedere a sinelui propriu răpus de autoiluzionare, inaugurează un alt parcurs pentru conștiința mea, cel al răsturnării întregii situaționări ce-mi aparținea pe fondul prăbușirii egoului meu din beatitudine în agonie, înțelegerea realității fiind doar liantul, termenul mediant al acestei tranzitări. Astfel, eu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
se ridică pe o suită de nenorociri (îi mor frații, părinții, se însoară și nevasta fuge cu o boaită de călugăr, e persecutat de socru, e dat afară din rândul clericilor, apoi din școală, se luptă cu boala și este răpus în cele din urmă de ea). Iese la iveală, acum, și fațeta caragialescă a lui Creangă (autorul zice „avânt cațavencian”), manifestată prin inițiativele negustorești ale fiului lui Ștefan a Petrei și uneori prin perorațiile lui pe teme civice. Întrebarea este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
la el si nu-l rădici, Si fetele se mira. ...O, nu! Nu-i drept sa te-ndoiești! La geam tu sari deodată, Prin noapte-afara lung privești -Ce vezi? întreab-o fata. -Nimic... Mi s-a părut așa! Si jalea te răpune, Si fiecare vorba-a ta E plâns de-ngropăciune. Într-un târziu, neridicând De jos a ta privire: -Eu simt ca voi muri-n curând, Ca nu-mi mai sunt in fire... Mai știu si eu la ce gândeam? Aveți si
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
nu se poate hotărî pe câmpul de luptă. Ruperea de echilibru pe care o produce inactivitatea de numai trei zile a lui 41 Ahile era gata să le aducă troienilor biruința. Dar Ahile se întoarce, crâncen, în luptă și îl răpune pe Hector. Din acest moment, soarta Ilionului pare hotărâtă. Însă n-a fost scris așa. Mai târziu, în afara poemului, Troia va fi cucerită de Odiseu, printr-o stratagemă. În această lumină sinistră, Iliada apare ca un poem tragic și totodată
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]