2,809 matches
-
pe trupul său, ci femeia” (1 Cor. 7, 4). Dacă fiecare din cei doi soți se află într-o relație vie cu Dumnezeu, fiind preocupat de curățirea de propriile patimi și asemănarea cu El, acest mod de a fi se răsfrânge și în relațiile sale cu partenerul de viață. Toate gesturile și actele sale vor purta pecetea prezenței lui Dumnezeu și nu vor mai fi închise în ele însele, mărginite și egoiste, ci vor tinde continuu spre o tot mai mare
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
-
mai atrăgătoare, mai puternică și dincolo de orice probleme, sufletul rămâne stăpânit de neliniște, de goliciune, de contradicții generate de patimile care îl frământă necontenit. Câtă vreme adâncul omului este tulbure și dominat de egoism, manifestările sale - atât cele care se răsfrâng asupra propriei persoane, cât și cele în raport cu ceilalți - sunt duplicitare, fragmentate, neautentice, nedepline, lipsite de statornicie. Cel de-al doilea tip de făptuire se referă la omul religios, pentru care însă credința se limitează la viața morală. Aici se înscriu
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
-
ființă și absorbind-o în puterea ei”; ea produce „înflăcărare, lacrimi, bucurie și strălucirea feței contemplativului, toată ființa lui devenind aeriană și transparentă” . „Strălucirea aceasta exterioară nu trebuie însă înțeleasă ca reflexul unei lumini ce vine din afară și se răsfrânge pe față, ca razele soarelui izbite de corpurile fizice, ci este numai efectul exterior și vizibil, iradiația în afară a unei explozii de lumină lăuntrică, nefizică sau supranaturală”, pe care „isihaștii o identifică cu strălucirea feței transfigurate a Mântuitorului Iisus
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
ei, Euharistia fiind prin aceasta un sacrament al împăcării , al iubirii și a unității profunde a oamenilor în Iisus Hristos, a mântuirii în El și prin El, așa după cum am mai spus în acest studiu. Unitatea creștină trebuie să se răsfrângă asupra lumii întregi, pentru ca să se pregătească în acest chip unitatea eshatologică pe care Sfânta Împărtășanie o prefigurează, Împărăția lui Dumnezeu cea veșnică pe care o pregustăm încă din viața această terestră și care nu este o comuniune umană, ci o
DESPRE SFANTA EUHARISTIE IN TRADITIA ORTODOXA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364738_a_366067]
-
de bagaje de deasupra capetelor, apoi ieși din nou pe hol, răsuflând greoi din cauza efortului. Era un tânăr brunet, cu un corp atletic, cu ochii albaștri, înalt, cu părul ondulat într-o bluză de un roșu carmin, cu gulerul larg răsfrânt peste umerii săi atletici. Mâinile lungi, suple și puternice stăteau sprijinite de fereastra larg deschisă. Își ținea capul cu pletele sale ondulate în curentul făcut de viteza trenului, pentru a se răcori. Fără să vrea, Săndica îi admira brațele, trupul
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IX CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364831_a_366160]
-
chiar când tema lirică e, aparent, de extracție nostalgică:” Norocul /vine noaptea/ ca un hoț/ de vise/ Se dăruie( ... ) “.( Bună dimineața). E multă imaginație în lirica Ionelei Flood , înțeleasă ca un joc jovial, și această înscenare delicată și grațioasă se răsfrânge chiar asupra tehnicii poetice: ritm ludic, miniaturism, atunci când închipuirea poetei nu explodează în viziuni vernale, îndulcite de efuziuni sentimentale:” Picură dragoste/ din gândul tău “.( Mutual). Ionela Flood este o poetă sensibilă, melancolia pare a fi punctual cel mai de sus
IONELA FLOOD-TRANZIŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364908_a_366237]
-
lacrimă fierbinte se 'neacă Pământul! Tristețea o simte, adânc în gândul meu. Luându-mi lacrima 'și-nmoaie veșmântul, Inundând câmpiile de pe pe obrazul său. Când cerul plânge, se întristează noaptea. Stele sclipitoare sunt ascunse-n nori. Iubire de Luceafăr se răsfrânge-n șoapta Nopții întristate ce dispare-n zori! Cu lacrima durerii se spală tot Răul Ce s-a'ntins ca fierea peste Univers! Ruga Ingereascä îl alungă-n Hăul De unde venise, făr' al nostru Crez! Când cerul plânge, eu îi
CÂND CERUL PLÂNGE de DOINA THEISS în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364950_a_366279]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > ÎNTÂLNIRILE DESTINULUI... Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 436 din 11 martie 2012 Toate Articolele Autorului Întâlnirile destinului... Adeseori în viață întâlnești oameni cu suflete minunate, a căror lumină se răsfrânge cu grație în destinul tău. Nu realizezi, inițial, că printre măștile persoanelor de care te ciocnești, se ascund inimi mari, dispuse să-ți întindă o mână de ajutor ca să așeze o cărămidă la temelia existenței tale. Fie că îți vor
ÎNTÂLNIRILE DESTINULUI... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366332_a_367661]
-
Toate Articolele Autorului Concert Serafic în armonie mă frâng! Ma supune sublimul o clipă Atinse, corzile se tânguie, râd In desăvârșire mă pierd cu risipă. Lebedele eterice ale sufletului plutesc Pe lacul de argint, cristal împodobit Cu raze fascinante, nepământesc Răsfrânte-n gând, copleșitor învăluit. Sacră, radiantă lumină nevăzută Se furișează, topește frigul ființei Anotimpuri ale astrelor, nălucă Vin spre mine din era elocinței. Tulburător, mă -nalță dincolo de stele Transfigurându-mă o clipă într-un refren Slavă și Iubire în dans
CONCERT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366418_a_367747]
-
îmi intră în piept, odată cu așchiile de lemn, cu minciunile, cu tine. să tac. nu vreau. refuzul meu intră în sacul plin de aerul murdar al serii. mușc luna. o las să curgă în visurile rupte de simțuri. nopților le răsfrâng buzele spre jos. nu le suport fericirea din piatră. și piatra lunii e falsă. atât de falsă încât cerul o aruncă în genunchii mei. uit mișcarea. nu mă bucur. râd. am gâtul plin de aerul murdar al serii. tu, minciunile
(STARE3) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366590_a_367919]
-
peste tot, albastrul dezleagă, bate un vânt fericirea spre nori, ascultă hăul în tine un nume, nemurire, iubire, abisul și eu. Suspinul mă leagă, o lacrimă pică pe mine de sus. Nimicul formează în jurul nostru un cerc închis ce strânge - răsfrânge și mai mult dorința ființării.. când întâmplarea te află, naști nefericire. Fetița își privește mama și plânge ușor. E tristă și tace. Adună jucării într-o sacoșă. Le luăm pe toate. - Te rog să mă ajuți. Am nevoie de mașină
26 IUNIE 2010 de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366709_a_368038]
-
spune în comentariul său asupra acestor cuvinte: "nimeni nu are de la sine însuși sfințenia, deoarece aceasta este rezultat al virtuții omenești, ci toți o avem de la și prin Iisus Hristos. Atunci când pui sub soare mai multe oglinzi, toate strălucesc și răsfrâng raze de ai crede că se văd mai mulți sori, dar în realitate unul este soarele care se răsfrânge în toate ..." Acesta este importantul "paradox"al vieții sacramentale. Ar fi o greșeală, totuși, să o limităm numai la Sfintele Taine
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
virtuții omenești, ci toți o avem de la și prin Iisus Hristos. Atunci când pui sub soare mai multe oglinzi, toate strălucesc și răsfrâng raze de ai crede că se văd mai mulți sori, dar în realitate unul este soarele care se răsfrânge în toate ..." Acesta este importantul "paradox"al vieții sacramentale. Ar fi o greșeală, totuși, să o limităm numai la Sfintele Taine. Păcatul pângăririi de care vorbește Sfântul Apostol Pavel atunci când menționează faptul de "a mânca și a bea cu nevrednicie
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
o frumusețe grăitoare, vie...Păsările gânguresc pe ramurile pomilor din grădină, salutând primele raze ale soarelui. E vară! Soarele încă somnoros, sărută delicat florile încărcate de diamante strălucitoare. Privesc fascinată bobul de rouă din corola unui crin în care se răsfrânge o rază de soare...Și ...printr-o minune parcă, bobul de rouă a devenit Curcubeu irizat cu sclipiri de diamant. Pășesc desculță pe iarba scăldată de rouă, ce abia se trezește... Aerul vibrează în jur de atâta emoție și frumusețe
GRĂDINA FERMECATĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365762_a_367091]
-
năzuința și cu dragostea de neam. Și tot o definiție inefabilă a iubirii, în „Sonetul inimii”: „Iubirea e un înger care plânge/ Cu lacrime de rouă și de floare,/ Se-nalță în tăcere către soare/ Când bolta de lumină se răsfrânge.// A-nnobilat a zărilor culoare,/ Amurgul care scrie doar cu sânge/ Și glasul care freamătă și strânge/ Acorduri de viori nemuritoare.// Iubirea este marea cea albastră/ Și orizontu-n care tremurăm,/ Arde-va veșnic în privirea noastră// Un dor intens prin care
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
de lumină, de iubire, de taină. În sunete de clavir și de harfă, în arpegii de doruri, Alexandra Mihalache își declină Crezul artistic în „Sonetul unui vis pe clape...”: „Se-aude un pian în înserare/ Și-n plânsetu-i amurgul se răsfrânge,/ Un pianist tăcut, cu-obraji de sânge,/ A înnoptat în stele și-n uitare.// (...)// Un vis a curs pe clapele iubirii/ Când valuri spumegau la răsărit,/ Îngenuncheat la țărmul nemuririi// Un cânt divin sorbea din infinit.// Pianul a străpuns hotarul
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
זָה מִשְתַּרַעַת לָעַד וְעוֹד יוֹם. PĂLĂRIA-CLOPOT Exagerezi mai tot timpul pisica trebuie trasă la răspundere duetul-duel nu se răsfrânge asupra publicului care-i bont și ursuz și nu te înțelege. improvizația pe o coardă flexibilă, tomastică în flageoletul excitant, ciocârlia mea minusculă chiar dacă funicularul trece prin tunelul tău de stalactite și vioara mi s-a dezacordat dar, cum ți-
POEME – ESPRESSO DUBLU LA HAIFA (1) de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366125_a_367454]
-
Buchet înmiresmat, incluzând toate volumele publicate de-a lungul timpului, sugerând astfel obiectul prezentei exegeze: „Zâmbind vieții, am adunat Crâmpeie de viață, prefirate Prin sita vremii; cu Gând purtat de dor, n-am pierdut din vedere Întoarcerea spre obârșii, realități răsfrânte în Oglindiri. Am străbătut Luminișuri și nu m-am putut opri să Îmi plec fruntea, cu smerenie și îngăduință, la toate aceste Consemnări pe curat. Am petrecut cu ea Frumoasele vacanțe, Pe cărările vieții, până când am văzut Liliacul înflorit în
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
sufletul Neamului cu toată bogăția sa sufletească și veșnică. Numai în arta lui irumpe din străfunduri milenare seninătatea sa de geniu. Folclorul este sufletul acestui Neam ales, care-i pulsează în inimă dreapta credință. Împreună, folclorul și credința străbună se răsfrâng integral în toată complexitatea trăirii Dorului și a Ortodoxiei. În fiecare stih, în fiecare psalm, în fiecare strună de vioară, în fiecare suspin de fluier, în fiecare joc, în fiecare chimir, în fiecare Iie, în fiecare ștergar, în fiecare scoarță
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
și luminișuri din sufletul unui neam întreg irump în misterul artei naționale, o colorează, îi suflă duh, o înviețuiesc, imprimându-i totodată, un specific etnic și altul spiritual. Să luăm, de pildă, sufletul oltenesc în arta populară. Veacurile l-au răsfrânt, lumină și vis, în scoarțe și chilimuri, i-au unduit neliniștile în doină, l-au izbucnit în vechea arhitectură, l-au înălțat pe la răspântii, în brațele de rugă ale troițelor. Pecețile lui în arta populară sunt: volbură și visătorie, năvală
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
mii și mii de ani mă-mbie/ Din fundul vremii chipul meu.../ În doina dulce-a mamei Dochii/ Alunec din părinți în prunci/ și deschizând pe lume ochii,/ În cel de azi sunt cel de-atunci...// Ca soarele ce se răsfrânge/ În valul apei înmiit, în milioanele de-un sânge/ Sunt eu pe veci întipărit...// Pământul sfânt până-n hotare/ Prundit e cu strămoșii mei,/ Cucernic ridicând altare/ Pilaștrii bolților sunt ei..../ De mii și mii de ani încoace/ Mă-nvârtoșez în
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
773 din 11 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Citind câte două poeme din galeria autorilor cuprinși în Antologia de poezie vol.II ,, Poeme HAI HUI, am remarcat în paginile ei metafore pline de suavitate ca și cum mai rar întâlnești. Prin poeme răsfrânte în buchete de vise, în dragoste sau dezamăgire, ajungi la spritul fiecărui poet, răsfrânt spre fereastra deschisă a frumosului, prin gânduri limpezi și pline de prospețime. Poeți, cărora le place să-și întârzie gândul în scris; prin sublimul și armonia
HAI HUI, PRINTRE CUVINTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351867_a_353196]
-
autorilor cuprinși în Antologia de poezie vol.II ,, Poeme HAI HUI, am remarcat în paginile ei metafore pline de suavitate ca și cum mai rar întâlnești. Prin poeme răsfrânte în buchete de vise, în dragoste sau dezamăgire, ajungi la spritul fiecărui poet, răsfrânt spre fereastra deschisă a frumosului, prin gânduri limpezi și pline de prospețime. Poeți, cărora le place să-și întârzie gândul în scris; prin sublimul și armonia cuvântului .Fiecare poet din acest volum, prin poezia sa, este un pictor sau poate
HAI HUI, PRINTRE CUVINTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351867_a_353196]
-
Nae Ionescu, iar Nae Ionescu, după cum se știe, a fost mentorul mișcării legionare, un personaj foarte misterios, foarte inteligent, parcă coborît din altă lume, un personaj care a reușit să convingă tineretul intelectual din acea perioadă. Reporter: Acuzațiile acestea se răsfrîng pînă și acum asupra personalității și amintirilor ce țin de Eliade. Stelian Plesoiu: Este foarte adevărat. Aceste simpatii ale filozofului Eliade sigur că au deranjat foarte multe cercuri reacționare. În România mai putin, dar în general în Europa și mai
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351870_a_353199]
-
vechile agape sau mese ale dragostei frățești, din vremea primelor comunități creștine. Se înțelege însă că ecourile acestei conștiințe intime, simțul de comu¬niune, nu s-a limitat la orele de rugăciune din interiorul locașului de cult, ci s-au răsfrânt din¬colo de zidurile bisericii, în relațiile sociale. Luptând greu cu mentalitatea vechii societăți sclavagiste sau medievale, ea a invatat astfel pe credincioși să-și tempereze individualismul și egoismul și să-și subordoneze interesele personale întregului general al societății în
MISIUNEA BISERICII IN LUMEA NOASTRA CONTEMPORANA. DESPRE EXIGENTELE MISIUNII BISERICII IN ACEASTA SOCIETATE SECULARIZATA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352229_a_353558]