6,632 matches
-
de cuc"?! Sigur știe ceva!" *** E aproape opt scoate capul din bucătărie Paula, preocupată să pregătească o gustare. Așezat în fotoliu, cu telefonul alături, pe măsuță, Radu așteaptă, gîndind aiurea, obosit de băutura consumată aseară, din sticlele care stau acum răsturnate lîngă pat, la picioarele lui. Tot mai des, ca de fiecare dată cînd e obosit, mai ales după o beție cu spirtoase, îi revine în minte o întrebare, obsedîndu-l. Dacă i s-a întîmplat ceva?" îl frămîntă de data asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
întreg botul mic. Am? se aude o întrebare subțire, nedumerită, venită de la celălalt copil, care s-a trezit brusc la auzul glasului frățiorului, ridicîndu-se în picioare pe unul din scaune, prins la timp de maică-sa, înainte de-a se răsturna. Ham, mamă, ham spune femeia încet, luîndu-l în brațe. Taci; ham vrea să facă nani. Am murmură copilul, ca o completare, apoi, ducîndu-și mîna între picioare, apăsîndu-și-o, se uită fix în ochii mamei, spunînd: Ala! cu un ton de reproș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
pare că-i prea mult. Nu vinde acum îi spune soția -, lasă pe la prînz, că-i crește prețul. Ce,-s prost!? Dacă sosesc plugurile? Pe vremea asta? rîde Mihaela. Uite ce-i afară. Că bine zici! încuviințează Pavel, începînd să răstoarne brînza înapoi în borcan. Vinde-o acum îi spune Ovidiu. Altfel, mai tîrziu, se prinde lumea. Și mai e și ăla cu blană, cred că-i adjunct la direcție. Mi l-am amintit: a fost în septembrie cu directorul general
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
prind zdravăn între buze cauciucul tetinei, dar, numai după prima înghițitură, scuipă, opintindu-se să verse, însă alerta studentei și a tatălui, care le distrage atenția, îi face să uite de greață. Dacă nu-i zahăr... murmură țăranca. Actorul își răstoarnă servieta în speranța că va găsi pe acolo ceva dulce, să dea copiilor. În zadar. Lîngă el, Nina stă neputincioasă, aruncînd uneori priviri triste telefonului de pe capătul barului, simțind un fior de emoție, dar mai ales de plăcere cînd mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
un pas, să-și recapete echilibrul, dar genunchii ei se lovesc de-ai lui Mihai. Să nu-mi agăți ciorapii se aude brusc vocea Mariei, sonoră, albă, lipsită de orice inflexiune. Paralizate, brațele lui Mihai scapă trupul femeii, care se răstoarnă pe pat, cu capul pe blana ei de nurcă, puțin întors, cu un braț sub el, celălalt pe lîngă cap și bărbia lipită de umărul gol. O clipă, sub pleoapele căzute, paralizate și ele, Mihai are impresia că femeia răsturnată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
răstoarnă pe pat, cu capul pe blana ei de nurcă, puțin întors, cu un braț sub el, celălalt pe lîngă cap și bărbia lipită de umărul gol. O clipă, sub pleoapele căzute, paralizate și ele, Mihai are impresia că femeia răsturnată pe patul său e o schiță după "Nud"-ul lui Modigliani și, portretul înviindu-i clar în minte, deschide ochii plini de setea contemplării: fusta e în dezordine, iar de la fustă în jos, pînă sub genunchi, la cizmulițe, ciorapii stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
buze, dar, înainte de a sorbi, mai aruncă o privire lui Mihai și, în urma privirii, brațul ei zvîcnește, aruncîndu-i vodca în obraz. Stropi mari sar în lături. Ștersul cu batista durează mult, după care, calm, Mihai ia paharul din mîna Mariei, răstoarnă toată vodca din sticlă în el, umplîndu-l pe jumătate, ca mai înainte. După ce i-l aruncă iarăși între ochi, Maria lasă paharul pe masă, pufnind scurt, un fel de surîs ironic, dublat de sentimentul ușurării, semn că jocul s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cărbuni și lemne. Nu știe nimeni, șoferul are și el ciubucuri... Numai să fiți atentă, să băgați repede în magazie... A uitat de necazuri, a uitat de tot. Parfumul discret al țuicii de prune, același ca acum două luni, a răsturnat în ea sufletul cernit, deodată, învăluind-o într-o mare fericire. Ar fi vrut să-l invite înăuntru, dar tînărul i-o luase înainte: Plec. Știu că, de-acum, trebuie să sosească domnișoara de la facultate... L-a văzut cum coboară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
pantaloni, intră cu pași mărunți, ajunge în mijlocul sălii, și-și lasă sacul de pe umăr: Am venit! zice el victorios, cu glasul tremurat de frig. V-am zis doar c-o să cinăm... Și, vrînd să-și coloreze și mai mult gluma, răstoarnă sacul, din care cad patru găini și o rață. Găinile încep să fugă speriate, făcînd scandal; rața însă, cu gîtul rupt, zace însîngerată. Asta făcea pe nebuna o arată Mircea Emil. Așteaptă ca și cei din jur să rîdă. Toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
miezul fierbinte al vulcanului?!..." Noaptea pare cutremurată de rana albă a pomului frînt. Vîntul suflă cu putere dinspre munte și-l împinge pe Mihai înainte, către stația autobuzelor din centrul orașului. *** Ce-i? Cine-i! sare Aura în sus, speriată, răsturnînd pe spate, spre perete, fotoliul în care a dormit. Vîntul zgîlțîie din nou, cu aceeași putere fereastra. Doamne... murmură Aura, buimăcită încă de somn, cu capul greu de la durerea din ceafă, din cauza coniacului băut. "E trecut de zece noaptea gîndește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
să-l poată aduce pe poziție, la rampa de descărcare. Ninsoarea a stat, dar vîntul suflă cu așa putere că mulți din brazii plantați dincolo de gardul uzinei, pe marginea șoselei de centură, s-au frînt de la jumătate, ori s-au răsturnat cu totul, aruncînd spre cer cîteva cioturi de rădăcină. Înăuntru, în încăperile instalației, la primele faze, într-o căldură ce nu scade niciodată sub treizeci de grade, muncitorii au mereu de lucru pe lîngă reactoare, transpirați, unii din ei cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
redusă a imperiului Qin. Primul împărat dorea ca și după moarte să poată conduce imperiul pe care l-a creat, însă sigur nu și-ar fi putut imagina că la doar trei ani de la moartea sa, dinastia Qin va fi răsturnată de o revoltă țărănească. Acest ansamblu funerar, de cea mai mare amploare și cu cele mai multe comori dintre mormintele imperiale din China, este martorul istoriei țării de acum două mii de ani. Datorită valorii istorice deosebite, în 1987, mausoleul Qin Shi Huang
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
legate de construirea palatului. Palatul Imperial de Iarnă din Beijing a fost construit între anii 1406-1420, la ordinul împăratului Zhu Di, al doilea împărat al dinastiei Ming. Până în anul 1911, când dinastia Qing, ultima dinastie feudală din China a fost răsturnată, au locuit aici 24 de împărați din dinastiile Ming și Qing. Cu o suprafață de peste 720.000 m2, Palatul de Iarnă din Beijing are o lungime, de la sud la nord, de aproximativ 1000 m și o lățime, de la est la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
statul Wei de Nord, care s-a dezmembrat în Wei de Est și Wei de Vest. Apoi, Wei de Est a fost urmat de Qi de Nord și Wei de Vest a fost înlocuit de Zhou de Nord, care a răsturnat statul Qi de Nord. Dinastia de Sud avea patru state succesive: Song, Qi, Liang și Chen. În timpul acelei epoci, ca urmare a războaielor frecvente care antrenau numeroase deplasări de populație, a fost favorizată întrepătrunderea culturilor din nordul și sudul Chinei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ajuns, cu timpul, la peste 12 milioane km2. Pe scurt, în anul 1616, Nurhaci a creat dinastia Houjin. În 1636, împăratul Huang Taiji a schimbat numele țării în Qing. În anul 1644, trupele țăranilor răsculați conduse de Li Zicheng au răsturnat dinastia Ming, iar împăratul Chongzhen s-a sinucis. Profitând de această ocazie, armatele Qing au trecut peste Marele Zid, au învins trupele răsculaților și au stabilit capitala la Beijing. Conducerea statului Qing a înăbușit răscoalele țăranilor și mișcarea de rezistență
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
mici. În 581 e.n, generalul Yang Jian (541-604 e.n) a întemeiat dinastia Sui (581-618 e.n) și a unificat China. În 618 e.n, un alt general, Li Yuan (566-635 e.n), s-a alăturat unei răscoale populare, răsturnând puterea existentă și înființând dinastia Tang care va dăinui până în 907 e.n. Această perioadă este definită ca epoca de aur a Chinei, una care a cunoscut stabilitatea, în care agricultura și meșteșugurile s-au dezvoltat rapid și populația a crescut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
reședința celor mai multe domnii. În secolul al XV-lea a fost construit un imens palat imperial, numit de populație, care nu avea acces aici, ,,Orașul Interzis''. În zorii secolului al XVII-lea, au ajuns la putere împărații manciurieni, care, după ce au răsturnat dinastia Ming, au adoptat modul de viață și tradițiile chinezești și au fondat dinastia Qing. La fel de buni soldați ca și mongolii, manciurienii au extins dominația imperiului Qing. Timp de mai bine de 200 de ani, dinastia Qing a condus liberă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
răsturnarea dinastiei Yuan. Tânărul Luo Guanzhong, animat de năzuința de a găsi un câmp de afirmare pentru talentul său într-o perioadă zbuciumată, devine consilier al unui grup de răsculați. Ulterior, forțele unei alte răscoale țărănești, conduse de Zhu Yuanzhang, răstoarnă dinastia Yuan și întemeiază, în 1368, dinastia Ming. Văzând cum năzuințele sale politice se spulberă, Luo Guanzhong se retrage pe meleagurile natale, unde duce o viață de pustnic și se dedică creației literare. Acțiunea romanului Cronica celor trei regate se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și a ordonat construirea unui palat imperial. După ce a urcat pe tron, fiul său, Huangtaiji, a schimbat denumirea statului din "Jin Târzie" în "Qing" și a finalizat lucrările de construcție a palatului. Iar după ce cucerește partea centrală a Chinei și răstoarnă dinastia Ming, întemeiază un nou stat unitar și mută capitala la Beijing. De atunci, împărații dinastiei Qing au început să locuiască în Orașul Interzis din Beijing. Shenyang a rămas a doua capitală a dinastiei, iar palatul imperial de aici a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
renumită zonă turistică din lume. La capătul Defileului Qutang se află "Orașul Împăratului Alb" (Baidicheng). Numele acestuia provine de la o întâmplare istorică reală. În anul 25 e.n., China se afla într-o perioadă de cumpănă. Dinastia Han de Vest fusese răsturnată în urma unei răscoale țărănești și o alta nouă nu era încă întemeiată. Comandantul militar local, Gongsun Shu, instaurează prin forță o guvernare în sud-vestul Chinei, după ce într-o noapte are un vis ciudat, în care o voce îi spune că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
său mai mare, Cao Pi. În anul 220 î.e.n., Cao Pi a urcat pe tron, devenind rege sub numele de Wendi. Fiind un om mediocru, Cao Pi tare se temea că frățiorul lui, Cao Zhi, ar putea complota ca să-l răstoarne. Așa că, a căutat tot timpul un pretext ca să-l omoare, însă nu a găsit niciunul. Într-o zi, regele Cao Pi l-a chemat pe Cao Zhi la el și i-a spus cu ipocrizie: "Toată lumea spune că știi să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de Taizong (627650 e.n.), a fost un împărat luminat din istoria Chinei. El a lăsat posterității o vorbă celebră, pe care obișnuia să o spună "Suveranul este corabia, iar poporul este apa. Apa poate ține corabia, dar o poate și răsturna." La cârmuirea împărăției, Li Shimin a fost ajutat foarte mult de prim-ministrul lui, Wei Zheng. Odată, Taizong l-a întrebat pe Wei: "Cum crezi că trebuie să procedez, în calitate de suveran, pentru a deosebi adevărul de neadevăr, pentru a nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
trei luptători cunoscuți, Tian Kaiqiang, Gu Yezi, Gongsun Jie, numiți "cei trei bravi războinici". Alintați de rege, ei deveniseră orgolioși, despotici și nesupuși. Chen Wuyu, dându-și seama de acest lucru, plănui să-i corupă pe cei trei luptători, ca să răstoarne regatul și să pună mâna pe putere. Yan Ying, întâiul dregător din Qi, printr-o iscoadă, află ce se punea la cale și, neliniștit pentru viitorul statului său, decise să-i elimine pe cei trei războinici. Într-o bună zi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
subvenționăm la infinit locuri de muncă ce nu mai sunt adevărate” - această frază a premierului Năstase are în spate realitatea dură a unui sistem în care intrăm tot mai adânc, de la o zi la alta. În societatea capitalistă mai ușor răstorni un regim decât să obligi pe cineva să-ți cumpere produsul tău scump și prost. România pur și simplu nu poate să meargă la Bruxelles cu Roman, Tractorul și Rulmentul așa cum arată acum. Toată lumea țipă că guvernul e de vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
din regimul Saddam: o glastră cu flori de plastic, un fileu de tenis, un fotoliu, o canapea, televizoare, frigidere, anvelope, covoare, ba chiar și câte o ușă smulsă din țâțâni și cărată în spinare. Statuile și portretele lui Saddam sunt răsturnate și sparte, nu și diversele bunuri din palatele puterii. Irakianul vrea să mă convingă jucând cu picioarele pe fața lui Saddam, cu ochii spre camera de luat vederi, că se desparte în acest fel de dictatură. Pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]