1,509 matches
-
distribuie în mod predominant la nivelul stomacului, splinei, pancreasului și căilor hepatobiliare, vagul drept trimite numeroase ramuri mezenterico-coeliace solare, intermezenterice, intestinale etc. Toate aceste ramuri intră în constituția diferitelor plexuri viscerale abdominale. De aici denumirea dată pneumogastricului de „vag” (nervul rătăcitor). Majoritatea lor sunt de tip preganglionar, deoarece degenerează după secționare. Ajunse la nivelul ganglionilor previscerali sau intramurali, ele se articulează cu fibrele postganglionare scurte ale celui de al doilea neuron parasimpatic. În cazul tractusului gastrointestinal, acestea din urmă intră în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
interesează ca prototipuri regăsibile în toate literaturile sud-est europene, în cea română inclusiv, și cărora examenul critic și comparativ le poate oferi o valoare de indice reprezentativ pentru ansamblul culturilor din acest areaL Nu întâmplător am analizat Tipul tragic, înțeleptul rătăcitor, Haiducul și Parvenitul, la care se pot adăuga, firește, și alte modele umane, deduse din asocierea operelor pe grile comune ori numai asemănătoare. Am arătat, în altă ordine, modul cum examenul comparativ confirmă raportul, multiplu dimensionat, dintre constantă (eroul de
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
se intensifică trăirile provocate de sentimentul trecerii, resimțită ca o îngropare sub umbra „aripei uitării”, pe când în suflet „se zbate tristă” „candela vieții” „ca-ntr-un cavou pustiu”, iar plânsul seacă inima și o face „rece bulgăr de țărână”. „Drumeț rătăcitor”, cu „visuri fără rost”, cu viața risipită, cu „un gol în piept, nemărginit”, poeta are viziunea coșmarescă a invaziei tristeții, ca niște duhuri rele care năvălesc de pretutindeni și dau senzația copleșitoare a unei lente implozii: „pustiul meu e fără de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288829_a_290158]
-
de bine făcut, Pr. Dr. MARIN V. DUMITRU" - 07.07.2008 29. Mircea Ciubotaru - Grupul Școlar Industrial <<Nicolae Iorga>> Negrești - Vaslui - "Prietenului vechi (dar nu bătrân !) D. Marin, cu cele mai bune amintiri." - 06.12.2008 30. Gheorghe Brătescu - Jidovul rătăcitor - "Cu multă afecț iune profesională, dlui prof. Dumitru Marin, din partea autorului." 2008 354 31. Val Andreescu - Fabule - "Domnului prof. dr. Dumitru V. Marin, toată prețuirea și recunoștința modestului autor, Val Andreescu" - 17.03.2009 32. Val Andreescu - Fiorii zborului tandru
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
3.3. Exemplu de problematică: natură și forme de excludere 3.3.1. Incalificabila decădere Analiza excluderii nu se poate rezuma doar la consecințele recesiunii economice. Paria, exilați, refugiați, persecutați, prizonieri, apatrizi sau marginalizați cu toții formează, de secole, o minoritate rătăcitoare pe la porțile cetăților sau ale marilor imperii, descrisă de Bronislaw Geremek (1987, La Potence ou la pitié. L'Europe et les pauvres, du Moyen Age à nos jours, Paris, Gallimard; 1976, Les Marginaux parisiens aux XIVe et XVe siècles, Paris
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de izbitura puternică a valurilor, de înțepătura tăioasă a vânturilor, o corabie care a izbutit, totuși, să vină spre noi. Dar în cea de a doua, care marchează și debutul dumneavoastră scenic? Piesa se numea, de fapt, „Încotro, dragul meu rătăcitor?“. Am încercat să vă propun un peregrin prin lumea lui lăuntrică, dar și prin lumile colindate. Să invoc spiritul lui 60 necontenit însetat de armonii, rătăcirea lui nu în neant, ci datorată neastâmpărului de a investiga lumile din sine și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
tot oameni, biete ființe afective. De ce să judecăm diferit plăcerea Ziței pentru "misteruri" și obsesia lui Rebreanu pentru construcția sferică a universului epic? Pasiunea pe care autorul lui Ion o pune pentru a demonstra (împotriva romanului și a spiritului său rătăcitor) că în ficțiune trebuie să intrăm și să ieșim pe același drum este, ca și gustul romanului senzațional, tot o expresie a emoției trăite în preajma literaturii. De ce să vedem într-una o slăbiciune și în cealaltă o virtute? Primul merit
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
deprins cu carnea crudă, Ar muri de foame În iesle; de stirpe blândă, Calul cel generos la ierburi și la grăunțe Își limitează dorința sa - deși miturile grecești răsună de Armăsarii traci Încrâncenați În sfârtecarea oamenilor. Îndemnată de puterea nicicând rătăcitoare a instinctului, Fiecare făptură Își știe hrana potrivită; Dar omul, locuitorul oricărei clime, Cu toate viețuitoarele de rând ale Naturii se hrănește! Îndrumați, stăpâniți de această putere lăuntrică a lor, Dorințele lor sunt bine intenționate: voluptuosul om E Înșelat prin
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
purtat cu câteva secrete perpetue și nostalgii inconsumabile, atunci trebuie să amintim Îndată și consecințele narative ale acestei puternice afinități. Dintre cei care s-au perindat prin biblioteca din strada S. căutând să scrie monografia istorico-medicală despre Honigberger, naratorul, un Rătăcitor, Își găsește până la urmă Ghidul, conform unei paradigme a inițierii care nu se mai fixează prin raportul direct dintre maestru și discipol, nici măcar pe contemporaneitatea lor, așa cum nici Zerlendi nu se sprijină decât pe anumite relatări stranii referitoare la Honigberger
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
sunt la Început. De câteva ori, cu o asiduitate ce trebuie recântărită prin precaritatea medicală a epocii, el urmărește expansiunea holerei În versiunile morbului asiatic cu o atare insistență, Încât pare că-i schițează harta. The long-dreaded guest, holera, e rătăcitorul doar cu puțin mai extins În Asia decât sunt În 1869, la Brașov, traseele medicului Honigberger. Traseul lui Honigberger În anii 1834-1836 coincide cu traseul celei de-a doua pandemii de holeră, dar și cu cel al călătorilor germani dependenți
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
o aținti asupra cărții deschise înaintea lui Dan.” (M. Eminescu), • de intensitate: „O, de n-ai fi mai înrudit cu moartea decât cu viața” (L. Blaga) Opoziția afirmativ-negativ o realizează cu mijloace specifice adjectivului: prefixul ne-: „Părea un fulger nentrerupt / Rătăcitor prin ele.” (M. Eminescu) Poate primi articol adjectival: „Atunci lumea cea gândită pentru noi avea ființă.” (M. Eminescu) Prin articol adjectival (demonstrativ) sau prin articol definit, participiul se poate transforma în substantiv: „Umbra celor nefăcute nu-ncepuse-a se desface
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de mic / Te cunoșteam pe tine Și guraliv și de nimic, / Te-ai potrivi cu mine.. Dar un luceafăr răsărit / Din liniștea uitării, Dă orizont nemărginit / Singurătății mării.” (M. Eminescu, I, 175) b. propoziții nondependente: „Numai omu-i schimbător Pe pământ rătăcitor, Iar noi locului ne ținem Cum am fost așa rămânem.” (M. Eminescu, I, 124), „Nimeni nu se poate salva de tristețea de a muri singur dar e normal să nu ne împăcăm cu ceea ce ne impune să trăim singuri.” (O.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vulturului și pelicanului, păsări care simbolizează cele două fețe ideatice cristice. Ca din senin o altă lume se deschise În calea ucenicului profet. Porți după porți din astrele prezise Permisu-i-au să intre ca un proscris aed. Nu-i niciodată scopul rătăcitor de vise Nu-i niciodată locul timpului perfect. Ca din senin o altă lume se deschise În calea ucenicului profet. Atingerea e însă în semnele înscrise Un început și clipa de efect A ruperii de falii, sipet de manuscrise Pentru că
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
stăpânește grijile,/ Când regină privind spre cer,/ Când azvârlită în nenorocire, plângând,/ Acum plânge, acum se bucură,/ Acum plânge și e judecată,/ Acum e judecată și moare,/ Acum e neputincioasă de a ieși din rău, nefericita,/ Și intră în labirint, rătăcitoare"34. Oricum, înțelegerea tradiției este esențială pentru înțelegerea artei și culturii lumii. Fără a accepta limbajul simbolic folosit cine ar mai pricepe opera lui Leonardo da Vinci, Durer, Michelangelo, Spencer, Paracelsus, Fulcanelli, Boehme, Robert Fludd sau Johann Kepler. Gândirea lor
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
centru al cunoașterii, dar și un centru al forțelor, fiind la rându-i fântâna izvorând, un principiu de inspirație și de mișcare, o centralizare parcă secretă. Prin lumea infinită, conștiința umană e determinată să hălăduiască mereu precum și Bacovia e un rătăcitor în pofida aparentei sale claustrări. "Captif en ce moment sur la Terre, je m-entretiens avec le coeur des astres, qui prend part à mes joies et à mes douleurs", scrie Nerval, ca o unitate sufletească a multora născuți nu contează unde
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
la propriul său neant. E iluminarea geniului. Licuriciul își stinge lumina îndată ce se teme, așa și omul în inițierea sa [...] sau cum spune Novalis: Arborele nu poate fi decât o flacără înflorită, omul o flacără vorbitoare, iar animalul o flacără rătăcitoare. Lumina flăcării este un foc lacom și nesățios aflat în vârful lumânârii. Consumând lumânarea, lumina se consumă pe sine însăși 446. Gândindu-mă din nou la Rosa lui Paracelsus a lui Borges, amintesc versurile lui Goethe: La flacăra agilă a
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
mistere și simboluri părând o adevărată lume a halucinațiilor uneori prin experiențe mescalinice, dar ea este o îmbinare de mit, incantație și reverie descoperite în somnul poetului: Am văzut arhipeleaguri siderale și insule de vis/ Cu ceruri delirante deschise pribeagului rătăcitor./ Și-n aste nopți fără sfârșit când dormi exilul din abis/ Ce infinit de aripi ți-or da credința-n viitor?678. S-ar putea spune că visul reprezintă modalitatea noastră de limbaj în timpul somnului. Dialogul îl întreprindem cu noi
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
liant erotic al elementelor lumești: Să plutim cuprinți de farmec sub lumina blândei lune1007. Iată, deci, cum Luna reprezintă devenirea cosmică; în fața ei poetul scuturat de soartă fiind determinat să presimtă un destin nebunesc, cel al umbrelor, urmărit de soarta rătăcitorului, astrul nopții luând deseori pentru el aspectul ființei pierdute: Tristă, după un copac, pe câmp Stă luna palidă, pustie De vânt se clatină copacul Și simt fiori de nebunie 1008. În învățăturile iudaice vechi, Luna reprezenta aspectul feminin al lui
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pomului vieții din Eden. Dacă în revelația lui Ioan răul este o cetate opusă spiritualității vieții, binele este dat de către cei doi fii ai lui Adam și ai Evei, Cain și Abel care sunt constructorul de cetăți, arhitectul și respectiv rătăcitorul, căutătorul de pe acest pământ, primul Mare Călător. "Splendid-a fost./ Ne spunem bună dimineața/ fisuri dacă apar/ prin scări rulante și tunele de metrou,// Însă / talazuri, iarbă, piscuri, umbrele și mănuși/ retrag pe alt sistem solar/ arcuri crăpate, rupte strune
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
lucru, iar camera Sambô reprezenta locul tainic al evaziunii și al visării. Amândouă sunt atât de înrudite, încat, ambivalența creează impresia substituirii ori a transsubstanțierii. Imaginea locurilor natale o purta cu sine pretutindeni, fie ca visiting profesor, fie în calitate de conferențiar rătăcitor prin capitalele Occidentului. Călătorind prin împrejurimile Parisului, era de ajuns să vadă, din fuga autocarului, lanuri întinse cu maci ori să treacă pe sub arcurile umbrite ale unei păduri de fag pentru a se trezi dintr-o dată , visând, în Câmpia Munteniei
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
său s-a aflat într-un turn din mănăstirea Maulbronn. Ceea ce i-a dezamăgit pe istoricii literari a fost latura pestriță, cu inflexiuni tonale de legendă a mărturiilor. Dar ceea ce a contribuit în plus la fabulația din jurul numelui său de rătăcitor nepotolit și de o curiozitate inepuizabilă a fost sfârșitul lui. Dispărut printr-o moarte violentă pe când lucra în laborator, acesta a încurajat credința de a fi târât de către Diavol cu care colabora în mod obișnuit direct în Iad.. Acest prilej
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
al XIX-lea apare tema resturilor sau a gunoiului 54. Când se confruntă cu realitatea materiei folclorice, scriitorii simt nevoia să exprime natura ei reziduală: spre dezamăgirea lor, ceea ce găsesc la informatorii populari nu sunt opere, ci versuri orfane, sintagme rătăcitoare, fragmente care nu par să țină de niciun întreg. Alecsandri își concepea propria colecție de versuri populare ca un "maldăr" și îi mărturisea într-o scrisoare lui Ubicini: La capătul a trei sau patru ani posedam o movilă de versuri
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
parcurgerea din privire a cărților aranjate în bibliotecă. Al. Papiu-Ilarian, care a dat una dintre primele colecții de documente referitoare la trecutul țării sub numele Tesaurului de monumente și care în prefață insistă asupra nevoii de "a aduna aceste monumente rătăcitoare ale istoriei noastre" evocă de mai multe ori "colecțiunea mea" și documentele pe care le "posed"12: pentru el, în mod vizibil, procedura tehnică a editării se suprapune până la indistincție cu gestul colecționării. Angajamentul său științific în restituirea documentelor referitoare
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
său înger exterminator?31. Nu este o întâmplare că într-un alt text, considerat de mulți, datorită ironiei sale caustice și radicale, apogeul nihilismului romantic, Privegherile nocturne ale lui Bonaventura (Nachtwachen des Bonaventura, 1804), autorul anonim reia, în episodul evreului rătăcitor, același motiv nihilist al lui Jean Paul, fără să-l mai atenueze în regatul visului, după cum face acesta din urmă. Întreaga scriere este o înfruntare cu Nimicul, iar profesiunea de nihilism făcută în privegherea a opta nu putea să fie
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
pentru oricine abordează argumentul nihilismului gnostic: Albert Caraco. Născut la Istanbul în 1919, la sfârșitul Revoluției Ruse și a Primului Război Mondial, când vechea capitală era ocupată de forțele învingătoare și invadată de emigranții ruși, tânărul va fi repede atras în viața rătăcitoare a familiei evreiești din care provenea. Tatăl său, José, procurator de bancă, s-a transferat mai întâi la Viena, apoi la Praga, iar câțiva ani mai târziu, la Berlin. "Părinții mei erau nomazi, găseau firesc acest lucru, trăiau periculos, fără
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]