25,611 matches
-
ademenitoare, ispititoare și înșelătoare, care apoi își pot imprima formele lor asupra minții, silindu-o să se cufunde în ele și să caute să le dezvolte și să le împlinească. Imaginile au puterea de a crea anumite dispoziții - bune sau rele -, iar atunci când nu sunt controlate, pot evolua până la stadiul de patimi sau pasiuni<footnote Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 94. footnote>. Dumnezeu ne interzice curiozitatea ochilor, spre a ne întoarce de la rău, așa cum un tată interzice copilului său, chiar
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
a fi o ispită, o sminteală, o cauză a căderii altora, după cum, în același timp, luptă cu putere împotriva unor astfel de conduite ale celorlalți. Un bun creștin trebuie să înlăture din ținuta sa și din gândirea sa ce este rău și neputincios, iar cuvintele sale să fie ziditoare și mântuitoare. Cel ce luptă să-și controleze și să-și ordoneze moral gândurile și cuvintele, trebuie să-și supravegheze și ținuta trupească, îmbrăcămintea, pentru a nu fi pricină de sminteală, celor
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
mâinilor care opresc și recheamă mintea din cutreierul ei nestatornic, adevărata smerenie fără de care nu va putea birui nimeni curvia nici celelalte patimi, păzirea inimii cu toată străjuința de gândurile murdare (Prov. 4, 23), căci din inimă ies toate gândurile rele, ucideri, adultere, desfrânări, mărturii mincinoase, după cum spune Mântuitorul (Mat. 15, 19), meditația duhovnicească, fără de care nu se poate urca la curăția adevărată<footnote Sf. Ioan Casian, Așezăminte mănăstireștiă, pp. 187-188. footnote>. La rândul său, și Cuviosul Nichita Stithatul recomandă citirea
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Dumnezeu și cerând ajutor. Și El îl va scoate de al tine<footnote Sfinții Varsanufie și Ioan, op. cit., p. 203. footnote>. Tot dintre accesoriile înfrânării sufletești, Sfântul Ioan Casian ne recomandă: curăția inimii, căci potrivit Mântuitorului, din inimă pornesc gândurile rele, uciderile, adulterele, desfrânările, hoțiile, mărturii mincinoase, hule (Matei 15, 19); căința inimii, curățirea cu grijă a celor ascunse ale ei; stăpânirea voinței și a conștiinței noastre<footnote Preot Ioan C. Teșu, Patima desfrânăriiă, p. 99. footnote>. Pentru curvie, postește, priveghează
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Sf. Ioan Damaschin, Cuvânt minunat și de suflet folositor, în Filocaliaă, vol. IV, p.188. footnote>. Sfântul Vasile cel Mare ne îndeamnă să luăm aminte la noi înșine pentru a nu cădea în desfrânare. În acest sens, spune: Năvălesc pofte rele și ca un tăun îți ațâță sufletul spre porniri nestăpânite și desfrânate? Dacă vei lua aminte la tine însuți (Deut. 15, 9), îți vei aminti că plăcerea de acum va avea sfârșit amar, că gândirea de acum din trupul tău
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
ci, dimpotrivă, ne va ajuta. Oricum, deoarece avem mândrie, El îngăduie acest război încât să ne smerim. Nu te întrista mai mult decât trebuie, ci cu mare smerenie aruncă-te înaintea Domnului și învinuiește-te. De îndată alungă orice gând rău care îți vine și nădăjduiesc că harul lui Dumnezeu te va ușura. Nu te teme; nu vei pătimi nici un rău. Alungă lașitatea; fii curajos. Totul va trece, iar acest război îți va lăsa în urma lui mult bine, iar Dumnezeu îți
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cel căruia îi place mâncarea și băutura multă, nu va putea să se ferească de curvie. 2. Este bine să fugi de lene, pentru că cine fuge de lene, în curând va stinge și curvia. 3. Să te ferești de femeile rele, să nu ai nici un amestec cu ele și nici convorbiri îndelungi pentru că mai ușor poți să înviezi morții decât să nu cazi în vreun păcat cu vreuna. 4. Să te ferești de omul desfrânat, pentru că se gândește să te ducă
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
de arginți; dar iubirea de arginți devine rădăcina tuturor relelor [...] Așa e cu toate păcatele [...] Nu e nici absolut rău, deoarece se învăluie în floarea binelui, nici pur bine, deoarece sub el se ascunde răul [...] De aceea, arătând șarpele fructul rău al păcatului, nu a arătat vederii răul în natura ce o avea; căci nu s-ar fi lăsat omul ispitit de răul vădit. Ci înfrumusețându-l la arătare cu o vedere atrăgătoare și vrăjind gustul cu o plăcere pentru simțire
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
că poate să vorbească) să scoată din minți pe cea care asculta și s-o atragă la sine, și să o facă roabă ușor de manevrat de uneltirile sale. Dezarmând-o astfel îndată, a făcut-o să se supună celor rele și să slujească acelora peste care primise cu dreptate puterea să împărățească, cu ceea ce singură fusese cinstită de mâna și de cuvântul lui Dumnezeu dintre toate cele ce viețuiesc în lumea supusă simțurilor și fusese făcută după chipul Ziditorului. Iar
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
dacă acesta și-ar fi recunoscut păcatul și ar fi cerut iertarea de la Dumnezeu atunci ar fi rămas în rai și ar fi fost scutit atunci printr-un singur cuvânt de tot cercul acela de zeci de mii de lucruri rele cărora li s-a supus fiind surghiunit și zăcând în iad atâtea veacuri<footnote Ibidem, p. 80 footnote>. Lipsa pocăinței sincere, împreunată cu neascultarea poruncii, au dus la izgonirea lui Adam din rai. Și după ce refuză să se pocăiască sincer
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Dumnezeu, văzând nerușinarea omului, socotindu-l nevrednic de Sine, l-a lipsit de cele pe care le-a disprețuit, l-a scos pe acesta afară din rai, pentru că e nebun, nu știe să se bucure. De nu va cunoaște zile rele, va pieri cu desăvârșire. Căci de nu va învăța ce este necazul, nu va afla ce este odihna. Atunci i-a dat lui cele vrednice de el și l-a scos din rai. A fost predat deci iubirii de sine
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
ființa noastră e o luptă înverșunată între trup și suflet, între înclinările și aspirațiunile josnice și cele înalte, curate, ideale, între bine și între rău. Cu toții dorim binele, ne entuziasmăm de el, dar săvârșim răul. Contractăm cu multă ușurință deprinderi rele și ne dezvățăm cu multă greutate de ele, pe când deprinderile bune ni le însușim anevoie și le pierdem lesne. Toate aceste neajunsuri sunt urmări ale păcatului original și dovada tristă, dar sigură, a realității lui<footnote Ibidem, pp. 135-136. footnote
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
primilor oameni în păcat, Ava Dorotei spune: Căci de unde am venit la toate necazurile acestea? De ce am căzut în toată starea aceasta vrednică de plâns? Nu din pricina mândriei noastre? Nu pentru neînțelepciunea noastră? Nu pentru că ținem la voia noastră cea rea? Nu pentru că stăpânește în noi amărăciunea voii noastre? Dar de unde? Nu a fost zidit omul în toată desfătarea, întru toată bucuria, întru toată odihna, întru toată slava? Nu era în rai? I s-a poruncit: să nu faci aceasta! Și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
rai? I s-a poruncit: să nu faci aceasta! Și a făcut. Vezi mândria? Vezi tăria cerbicei? Vezi nesupunerea? De aceea, Dumnezeu văzând această nerușinare, zice: Acesta e nebun, acesta nu știe să se bucure. De nu va cunoaște zile rele, va pieri cu desăvârșire. Căci de nu va învăța ce este necazul, nu va afla ce este odihna. Atunci i-a dat lui cele vrednice de el și l-a scos din rai. A fost predat deci iubirii de sine
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
II-lea, Clement Alexandrinul amintește și condamnă această practică a timpului său, zicând: Se cuvine să fim cu grijă pentru că întreaga noastră viață se va scurge în chip firesc, dacă ne stăpânim de la început poftele și nu ucidem cu mijloacele rele fătul omenesc, făcut să se nască prin dumnezeiasca purtare de grijă. Femeile care folosesc pentru acoperirea desfrânării droguri pentru avort, scot afară o materie complet moartă, dar avortează odată cu fătul și iubirea de oameni.<footnote Clement Alexandrinul, Pedagogul, II, 10
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
ceva ce nu mai poate nicicând fi trezit la viață. Oamenii care procedează la avortul copiilor se aseamănă lui Irod care a ucis 14000 de prunci, ca să nu fie deranjat în viața sa. Ar putea fi socotiți, desigur, și mai răi decât Irod, deoarece cei 14.000 de prunci, cel puțin nu erau sămânța și copiii lui Irod<footnote Mitr. Meletios Kalamaras, op. cit., p. 29. footnote>. Două femei au alergat la Solomon, cu doi copii: unul viu, altul mort. Amândouă îl
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
După Sfântul Grigorie, mântuirea sufletului urmează purificării de păcat. Dar starea negativă, metafizică sau spirituală de întunecare presupune faptul că frumusețea sufletului reclamă iluminarea sau strălucirea. Concepând mântuirea ca procesul de „transformare în lumină”, el transformă întunecarea într-o calitate rea, atât pe plan spiritual, cât și fizic. Însă, așa cum am văzut, el subliniază o corelație între întuneric și păcat la nivel spiritual. După explicarea versului al cincilea, Părintele Capadocian continuă prin a expune versul al șaselea, strâns asociat cu cel
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
trece prin grele ceasuri. L-a înmormântat în Biserica de la Cotroceni. Enescu vine și cântă, la rândul său, răniților din palat, însoțit de comicul Iulian, spre bucuria bolnavilor. Se vorbește de plecarea familiei regale la Iași. Veștile sunt tot mai rele de pe fronturi. Într-o seară, întorcându-mă de la spital spre casă, văz planând deasupra caselor niște aeroplane care păreau niște portumbei de argint. Ca prin minune scap de bombele azvârlite de sus care cad ca ploaia, mai cu seamă asupra
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
în schimb, socotește campaniile de marketing binevenite și o elogiază pe aceea inițiată de Polirom în favoarea tinerilor autori, "un desant care să schimbe direcția și peisajul literar". Irina Petraș vorbește despre evenimente și false evenimente literare, evenimente bune și evenimente rele, exemplificând, pentru prima categorie, cu apariția Almanahului literar de la Cluj și cu Istoria lui Alex Ștefănescu, iar pentru a doua cu nedreapta întâmpinare negativă ("corul de înjurături") de care a avut parte Dicționarul General al Literaturii Române. La un eveniment
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
publicului la care am participat și eu împreună cu colega de proiect Alexandra Zervou de la Universitatea din Rodos, cunoscută ,homeristă", convertită de cîtăva vreme la interpretarea rescrierilor și repovestirilor pentru copii a epopeilor antice. Preferințele mele au mers către ilustrația Simonei Rea din Italia, care ilustrează într-o paleta redusă, chiar minimalistă momentul în care Alice se interoghează asupra propriei identități. Sunt puse, față în față, fetița împodobită cu o ureche de iepure și negativul ei fără ureche, care se pipăie, una
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
superficial, un reper clar a ceea ce înseamnă muzica originală de scenă, nebunia profesiunii, a teatrului, pasiunea care te devorează ca să te creeze altfel. Să te inventeze fără să te ostenească vreodată. Am stat, cîndva, amîndouă pe o bancă. Priveam ma-rea. Era toamnă. Cerul încărcat de nori. Am întrebat-o, ca de atîtea ori, ce culoare au ochii ei. Albaștri, verzi, mov... "Cum e cerul de dincolo de nori", mi-a răspuns. Uneori albastru, poate verde... Și cîntam amîndouă ceva din Ghetou
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
sugera continuitate, postmodernismul muzical se raportează la etapa artistică anterioară prin prisma unei prezumptive detașări de aceasta, însă fără a secționa liniile de continuitate într-un mod definitiv. Această idee este formulată în alte cuvinte și imagini de către compozitorul John Rea atunci când el apelează etimologia numelui unui alt compozitor contemporan: "Alfred Schnittke (precum numele său o sugerează, schnitten semnificând în germană «a tăia») Schnittke, deci, culege, recoltează și pune împreună ansamblul muzicilor pe care le-a cosit"<footnote Alfred Schnittke (comme
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
deci, culege, recoltează și pune împreună ansamblul muzicilor pe care le-a cosit"<footnote Alfred Schnittke (comme son nom le suggère, schnitten signifie en allemand «couper») Schnittke, donc, moissonne, récolte et attache ensemble leș musiques qui'il a fauchées", John Rea, Postmodernité "que me veux-tu", în: Circuit: musiques contemporaines, vol. 8, nr. 1, 1997, p. 57. footnote>. Un posibil portret-robot al muzicii postmoderne îl putem asambla pornind, spre exemplu, de la cunoscută lista a compozitorului și muzicologului american Jonathan D. Kramer, unde
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Messiaen, Benjamin Britten, Karlheinz Stockhausen, Michael Tippett, Pierre Boulez și, bineînțeles, reprezentanții școlii minimaliste americane - Philip Glass, Terry Riley, La Monte Young și Steve Reich; Alfred Schnittke și Arvo Pärt, urmând, în ordinea cronologică a succesiunii temporale, John Adams, John Rea, si orientări că New Complexity (Brian Ferneyhough, Michael Finnissy ș.a.), New Simplicity (în germană - Die neue Einfachheit, Wolfgang Rihm, Mahnfred Trojan sau Hans Jürgen von Bose), dar și un număr considerabil de producții ale genului de operă precum - Einstein on
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
mai clară semnificația particulei post- în accepțiunea ei constatativa (pasivă) mai degrabă decât una declarativa sau determinanta (activă), deoarece calitatea "slabă" sau "slăbită" a lucrărilor muzicale implicit postmoderne (de la Sinfonia lui Berio sau Hymnen de Stockhausen la lucrările lui John Rea, Philip Glass, John Adams sau Wolfgang Rihm în comparație cu lucrările reprezentative ale filonului pan-serial) semnifică, printre alți coeficienți și indicii, și suspendarea definitivă a propensiunii avangardist-experimentaliste că determinanta a progresiei liniare și, în același timp, ca determinanta în asigurarea unui
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]