2,974 matches
-
tavanele, am să demolez toți pereții, am să sap sub toate dușumelele...trebuie să iese la suprafață banii lui Fane Cizmaru! - Doamne!...hai, pentru că nu vreau să o iau razna, am plecat! Resita 15.10.2016 Eugen LUPU Referință Bibliografică: RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI Ep.7 / Eugen Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2115, Anul VI, 15 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Eugen Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.7 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377026_a_378355]
-
nu mai era, demult, nici serviciul 112, se prăbuși fără suflare... Păcat! Ar mai fi avut atâtea de făcut... În uriașa sală de consiliu cele trei sute de mari comandanți stăteau smirnă și priveau în gol. Era ceva obișnuit pentru ei, războinici de generații, cărora mintea le mergea numai atunci când venea vorba de făcut vreun măcel. Ușile monumentale rulară silențios și în maiestuoasa încăpere intră solemn Amiralul. Toți săriră în picioare strigară: Smârc, Smârc, adică un fel de „hail” și rămaseră așa
DULUŢONUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376486_a_377815]
-
sa și acolo este primejduită de blestemul Durerii, atunci să mergem și noi să ne luptăm cu nemernica Iarnă, un bun prilej să ne extindem împărăția. Abia aștept să ne pregătim de luptă. - Destul, creier turbat, îi reteză elanul năbădăiosului războinic. M-am străduit să evit lupte neghioabe cu tot soiul de netrebnici ca să mențin prosperitatea împărăției. Vreți ca supușii noștri să nu mai ducă un trai îmbelșugat? - Nuuu! strigară toți demnitarii. - Vreți să ne împărțim bogățiile cu săracii și nenorociții
MĂRŢIŞOR-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375970_a_377299]
-
voștri nu vor mai avea cu cine să se lupte. - Nu-i de nasul unui amărât de căpitan, sări furios Uragan de Foc, să aibă onoarea luptei cu străinul. - Nu-ți mai ajung decorațiile, stimate erou? îi replică tăios căpitanul. Războinicii se luară la ceartă care să fie primul ca să-l omoare pe Mărțișor, pentru a culege laurii victoriei. Bietul Mărțișor... dacă ar fi fost de față... Dar împăratul îi potoli stabilind să înceapă lupta căpitanul Foc-Nestins. Dacă nu-l învinge
MĂRŢIŞOR-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375970_a_377299]
-
această cursă către utopie, Statele Unite au asupra Uniunii Sovietice avantajul irecuperabil că ideologia lor este intrată în reflexele fiecărui cetățean, în timp ce sub ucazurile Kremlinului, Rusia eternă și slăbită omenește continuă să macine comunismul, așa cum a măcinat ocupația tătară și pe războinicii lui Hitler. America, în schimb, coincide cu ideologia ei, ceea ce face ca poporul să fie mai eficace, mai unit în muncă, dar face și ca țara și cetățenii să fie mai fragili, mai puțin înrădăcinați în substratul neschimbabil al omenirii
MODELUL DEFORMAT. AMERICA DE LA TOCQUEVILLE LA CARTER, DE THOMAS MOLNAR de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376597_a_377926]
-
Bineînțeles! Dar contele s-a retras din istorie și mi-a predat mie sceptrul domniei acestor meleaguri. Cu toate acestea, el a rămas stăpânul tuturor vampirilor din lume! - Iar eu cine sunt? - o iscodi bărbatul. - Tu te tragi dintr-un războinic care a iubit o frumoasă fată înainte să plece la război. Din nefericire nu s-a mai întors ... Acea fată te-a născut în ascuns într-o pădure, dar o haită de lupi au devorat-o. Ai fost norocos căci
III. UN VAMPIR UNELTITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376638_a_377967]
-
Nu cumva avea pretenția că nu se întâmplase nimic, nu? Chiar credea că putea șterge cu buretele trădarea, indiferența, și toate acele fapte pentru care ea fusese la un pas de disperare! Ochii lui o fixau atât de intens, că războinicul din ea ridică scutul a protecție. Probabil că așa se simțea un arici când își ridica țepii. - Aș vrea... Voia. El voia ceva de la ea? El? Ar fi putut să-i spună că ea voia un singur lucru de la el
(III) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376652_a_377981]
-
nu spui nimic! Cam cum m-ai înnebunit tu când m-ai înșelat sau când m-ai părăsit întorcând spatele copilului tău?” Reuși să o cuprindă cu brațele și să își lipească buzele de tâmpla ei. Femeia din ea tresări. Războinicul din ea se lovi cu pumnul în piept peste platoșă și scoase un răcnet. Demonul îi șopti, râzând nebunește “Orice ai spune, e un bărbat frumos, care se potrivește de minune cu decorul din viața ta!” Ei, până la urmă, cortina
(III) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376652_a_377981]
-
era frig afară, ori la fereastră, în timpul călduros de primăvară și vară. De regulă, purtam nume noi. Ale personajelor favorite din romanele citite. Apoi, când trecea la studii istorice, aveam nume de doamne și domnitori, de domnițe și prinți, de războinici viteji și slujnicuțe devotate etc. După numele în cauză, știam deja ce carte citește și încercam să ghicesc cum va face dragoste în seara ori noaptea ce urma. Trebuia să ne adaptăm și obișnuințelor acelor personaje, potrivit presupunerilor noastre despre
ÎN ÎMPĂRĂŢIA CĂRŢILOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376735_a_378064]
-
carte, „Un război ciudat” apărută în anul 2016, atât prin originalitatea ideilor, cât și prin trăirea sentimentelor și emoțiilor prezentate. Prin aceasta, aviatorul Victor Strîmbeanu dezvoltă și actualizează celebrul înțeles al filosofiei războiului din perspectiva umanului, și mai puțin al războinicului, reamintindu-ne că adevărata filosofie a războiului este aceea de a-l convinge pe adversar să vină la negocieri. Volumul de față este un breviar al interogărilor celui care voiește ca, deopotrivă, să propăvăduiască pacea și umanismul în lume, dar
RĂZBOIUL ŞI FILOSOFIA – ÎNTUNERIC ŞI LUMINĂ, ÎNTR-O NOUĂ CARTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379207_a_380536]
-
devine conștient, mai cu seamă în religie și în știință, Dumnezeu, divinul fiind în mod necesar universal. Prima castă este cea a brahmanilor, cu ajutorul cărora divinul se produce și este făcut să reacționeze. A doua castă o reprezintă cea a războinicilor (ksatriya). A treia este casta vayśia. A patra este casta śudra. A cincea castă este cea mai de jos, a disprețuiților: paria. În diverse locuri sînt mari diferențe, în număr de 27-36. În India este semnificativ faptul că individul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
într-un număr mai mare acolo unde exista mai multă civilizație și mai mic acela unde viața era mai puțin civilizată. Cea mai nobilă dintre aceste caste hibride este aceea care-și are originea în legătura unui brahman cu clasa războinicilor; cea mai de jos este casta chandăla, a celor care transportă cadavrele, execută pe criminali și care în general trebuie să se îngrijească de toate activitățile respingătoare. Această castă este boicotată și urgisită, trebuie să locuiască izolat și departe de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
fiecăreia: lucru care, cu timpul a rămas fix, trecînd în atribuțiile castelor. În cosmogoniile indiene se spune că originea castelor ar fi în diferitele părți ale lui Brahmă: din gura lui s-a născut casta brahmanilor, din brațele sale casta războinicilor, din coapsa sa casta meseriașilor și, în sfîrșit, din piciorul său casta slujitorilor. Unii istorici au emis ipoteza că brahmanii ar fi format un popor propriu-zis de preoți. Un popor compus exclusiv din preoți este, desigur, cea mai mare absurditate
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
că brahmanii ar fi format un popor propriu-zis de preoți. Un popor compus exclusiv din preoți este, desigur, cea mai mare absurditate, pentru că în fiecare popor trebuie să existe felurite ocupații, iar un popor de preoți nu poate exista fără războinici, fără agricultori și fără meșteșugari. Ceea ce rămîne nerezolvat, însă fix și determinat totodată este faptul că în India nu se atribuie o muncă, o îndatorire, o funcție unei caste, ci individul însuși, din datorie pentru castă, este legat pentru totdeauna
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în sistemul feudal al Evului Mediu indivizii erau legați de o stare socială determinată, dar pentru toți era deschisă calea spre ceva superior și toți aveau posibilitatea să treacă din starea de țăran în tagma clericală, a învățaților sau a războinicilor; în India, în schimb, acest lucru nu este posibil iar valorile religioase diferă complet. Datoriile și drepturile nu aparțin omului ca atare, ci unei anumite caste. Totul este împietrit sub formă de diferențieri, iar deasupra acestei împietriri domnește bunul plac
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mahomedani și indieni. Și în unele și în celelalte domnea aceeași stare de lucruri; principii indieni se numeau Rajahi, cei mahomedani Nababi. Existau și familii conducătoare, unele mai vechi, altele mai recente; cele mai vechi descindeau în majoritatea din casta războinicilor, dar uneori și din cea a brahmanilor, precum Piswa din imperiul Mahrattilor. Dar deloc la voia întîmplării era succesiunea la tron, dată fiind importanța acestui lucru pentru asiatici. Succesiunea la tron este stabilită nu de o lege, ci de o
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mai mult sau mai puțin bune; lipsește însă orice determinare prin lege iar tradiția este cît se poate de ambiguă*. Organizarea acestor state era apropiată celei feudale, ele fiind împărțite în districte, cîrmuite de mahomedani sau de membri ai castei războinicilor. Sarcina acestor șefi consta în a strînge dări și în a purta războiul, ei formînd astfel un fel de aristocrație, un consiliu [229] al prințului. Prinții dețineau însă puterea numai în măsura în care erau temuți sau inspirau groaza, și nimic nu le
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
miniștrilor, generalilor etc. Un prinț care voia să păstreze tronul pentru el și pentru urmașii lui, putea să-și atingă acest scop numai avînd o continuă neîncredere față de rudele sale; iar severitatea nu era suficientă, era nevoie de duritate. Casta războinicilor era stăpîna țării; dar membrii au foloseau, între ei și împotriva regelui, aceleași mijloace pe care le folosea acesta. Ei constituiau, într-adevăr, consiliul prințului, dar nu i se supuneau decît în măsura în care puterea lui îi constrîngea. Atîta timp cît unui
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
vorbește în același timp, el este pedepsit în raport cu averea sa. Numai pentru furt se face excepție, casta superioară ispășind această faptă mai greu. Și în ce privește dobînzile, valoarea lor legală este gradată în funcție de caste. Dacă dobînda se poate ridica pentru un războinic la trei procente, pentru vayśia la patru procente, iar pentru un śudra la cinci procente, ea nu depășește niciodată pentru un brahman nivelul de două procente. Proprietatea brahmanilor este scutită de impozite. 4) Pedepsele sînt în general extrem de dure și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
are voie să mănînce carne, nu are voie să se atingă de un cadavru, nu trebuie să bea dintr-un lac din care au băut vite sau europeni, nu trebuie să mănînce mîncăruri gătite de alții etc. În schimb, un războinic nu poate [238] săpa tranșee, nu poate căra nimic, nu poate să tragă tunurile; astfel, o armată de 20.000 de oameni necesită un cortegiu de 100.000 de indivizi. Fiecare indian nu face decît un anumit lucru, astfel încît
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
acțiune pentru atingerea unicului țel: eliberarea, același pentru toate categoriile castale. II. Viața socială În viața socială, indianul împarte comunitatea în categorii distincte, ca nu corespund întotdeauna castelor existente (dintre care, cum se știe, patru mai însemnate: casta brahmanilor, a războinicilor ksatriya, a agricultorilor și comercianților vayśia, a "contaminaților" śudra), ci țin seama de cele mai multe ori de criteriul sufletesc, moral. 1) Omul rău Omul rău la suflet constituie, fără nici o îndoială, treapta cea mai de jos în evaluarea omului ca
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în față Imperiile rus și turc; o miză a sfîrșitului Imperiilor rus și austro-ungar, în timpul primului război mondial; o miză a raporturilor de forte post-comuniste din Balcani și din Europa Centrală. Cu toate acestea, figura emblematică a națiunii nu este războinicul, ci țăranul. Romanticii au ezitat să facă din războinic eroul națiunii, nu și din țăran. El a devenit figura dominantă a reprezentării naționale în a doua jumătate a secolului al XlX-lea. Fără îndoială că absența războaielor de cucerire interzicea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sfîrșitului Imperiilor rus și austro-ungar, în timpul primului război mondial; o miză a raporturilor de forte post-comuniste din Balcani și din Europa Centrală. Cu toate acestea, figura emblematică a națiunii nu este războinicul, ci țăranul. Romanticii au ezitat să facă din războinic eroul națiunii, nu și din țăran. El a devenit figura dominantă a reprezentării naționale în a doua jumătate a secolului al XlX-lea. Fără îndoială că absența războaielor de cucerire interzicea glorificarea războiului. Este greu să transformi apărarea în valoare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
străinătate. În primul capitol al cărții sale, consacrat "timpului îndepărtat al Daciei", Kogălniceanu îi prezintă pe daci "ca pe poporul cel mai războinic, cel mai curajos și cel mai liber din vremea cînd Roma era sclava lui Augustus". Tema curajului războinic revine în punerea în scenă a războaielor contra turcilor din secolul al XV-lea, un fel de epopee crudă: "Valahii nu își pierduseră încă dorința de a lupta. Pe vreme de pace, ei se antrenau la vînătoare, gîndindu-se la război
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Franțe." Violența exprimată la adresa lui Michelet, considerat ca solidar cu responsabilitățile războiului civil din iunie 1848, poate să se manifeste cu o forță care amintește de invectivele rusului Herzen împotriva unei Franțe devenită caporal: "Ce-ați făcut, scrie Brătianu, cu acești războinici care îi dezarmau pe tirani, care au determinat colosul Nordului să respecte timp de trei luni întregi revoluția română? I-ați distras cu propriile voastre mîini patricide". Greșit informați în privința dezbaterilor interne ale culturii naționale franceze, militanții români văd în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]