14,968 matches
-
de o descriere amănunțită a verbului românesc (de ce 10 sau 11 conjugări?) venea și din faptul că mulți nu încearcă să-și imagineze dificultățile pe care le întîmpină un non-român care învață româna. Desigur, discuțiile au adus și multe opinii raționale, argumentate, datorită cărora întreaga agitație mediatică a căpătat oarece sens: a atras atenția asupra unor probleme și le-a formulat, scoțîndu-le din tăcerea și nepăsarea care le înconjoară de obicei. La fel de pozitivă (și de uimitoare) mi se pare tăcerea care
Limbi străine by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9357_a_10682]
-
prin sensul originar al cuvîntului latinesc concretum care desemna "agregare exactă a mai multor elemente", înainte de a semnifica "obiect real, palpabil," așa cum îl înțelegem noi astăzi. Arta concretă este, așadar, o alcătuire severă, o structurare în care prevalentă este ordinea rațională și nu tentația afectivă sau orice altă formă de exteriorizare emoțională. La o analiză mai atentă, lipsită de orice prejudecată născută din experiențe directe sau livrești, lucrurile se limpezesc, însă, chiar în absența acestor utile argumente de ordin filologic. Pentru că
Despre Arta concretă (o rememorare) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9366_a_10691]
-
întreaga răspundere pentru producerea, recoltarea, contractarea și livrarea întregii cantități de produse horticole, la termenele și în condițiile stabilite de lege. Consiliile populare răspund de întreaga activitate de productie agricolă, de bună gospodărire și desfășurare a lucrărilor agricole, de folosirea rațională și eficiența a fondului funciar, de realizarea planurilor de cultură și de productie ale unităților socialiste, precum și de îndeplinirea, de către acestea și celelalte categorii de producători, a obligațiilor de predare a produselor agricole, potrivit planului și contractelor încheiate. Consiliile populare
DECRET nr. 370 din 7 decembrie 1988 privind îmbunătăţirea organizării activităţii de contractare şi achizitionare a legumelor şi fructelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106737_a_108066]
-
decret, beneficiază de drepturile prevăzute la art. 21 din Decretul Consiliului de Stat nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice. Articolul 12 Prevederile Decretului Consiliului de Stat nr. 367/1980 privind unele măsuri pentru utilizarea rațională a personalului din unitățile socialiste, a căror aplicabilitate a fost prelungită prin Decretul Consiliului de Stat nr. 329/1987, nu se aplică posturilor din unitățile la care și de la care se transferă personalul ca urmare a prevederilor prezentului decret. Articolul
DECRET nr. 370 din 7 decembrie 1988 privind îmbunătăţirea organizării activităţii de contractare şi achizitionare a legumelor şi fructelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106737_a_108066]
-
nu reprezintă o scriere revelată și că islamul este o religie barbară și înapoiată. Musulmanii, la rîndul lor, privesc creștinismul ca pe un corpus de falsuri și inexactități a căror vulnerabilitate argumentativă poate fi depistată la cea mai mică analiză rațională. În fine, un ultim amănunt este că, spre deosebire de creștini, musulmanii nu simt îndemnul de a se informa asupra creștinismului. Cu alte cuvinte, doar creștinii sunt curioși să cunoască doctrina islamului, iar cauza nu e de căutat într-un interes exegetic
Lumi paralele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9381_a_10706]
-
Voinea vor fi lăsați să răsfoiască anemic foile tot mai îngălbenite de vreme ale dosarelor și oricâte piedici se pun în calea documentelor de arhivă. Simțind, totuși, lațul apropiindu-se dramatic de fragilul său gât, Ion Iliescu depășește limita atacurilor raționale. Adoptând un limbaj care-l caracterizează mai bine decât orice faptă (Vladimir Tismăneanu, om de-o desvârșită eleganță comportamentală, savant recunoscut pe plan internațional, devine pentru Iliescu, pur și simplu "o jigodie"! - ca să dau un singur exemplu recent), Iliescu demonstrează
Lugubrul pedigree by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9392_a_10717]
-
nu este o chestiune de opțiune teoretică, ci una de preluare a modelului predecesorilor. În cazul de față, a fi musulman înseamnă a-l imita pe Ali, îndrăgitul discipol al lui Mohamed. Dacă confesiunea religioasă nu e rezultatul unei alegeri raționale, atunci ea trebuie să fie urmarea unui șir genealogic. Nimeni nu se apucă mai întîi să studieze cele mai importante religii pentru ca apoi, în urma unei profunde deliberări, să hotărască că, dintre toate, cea mai adevărată sau cea mai potrivită sieși
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
s-a surpat și din care se mai păstrează doar clopotul dăruit de ctitor. Zidul înconjurător se termină cu un turn clopotniță impunător, iar din fosta casă domnească mai există doar parterul și pivnița. Biserica „...reprezintă tranziția ̀ ntre arhitectura rațională a lui Ștefan cel Mare și arhitectura ornamentală... a sec. al XVII-lea și al XVIII-lea" (G.M. Cantacuzino). Castelul din Galata, Str. Văleni Hrisoavele din 1779, 1786 și 1810 ale domnitorilor Alexandru C. Mavrocordat și Constantin D. Moruzi pomenesc
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
și formelor de activitate socio-profesională cele mai potrivite, în concordanță cu înclinațiile sale aptitudini, deprinderi și cunoștințe. Acest process încorporează de regulă influențe multiple, din partea familiei, școlii, a grupului de prieteni, fiind realizat în manieră mai mult sau mai puțin rațională și bazată pe o acumulare sistematică de informații despre sine și despre universul alegerilor posibile. Alegerea educației - realizarea de către elev a opțiunii de continuare a studiilor (a liceului sau a facultății) prin specificarea tipului de specializare pe care urmează să
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
că acest proces se va realiza în mai multe etape care vor conduce, în cazul localității Vama Veche, la o creștere a suprafeței de câteva ori. Toată această dezvoltare a celor două localități s-a făcut însă fără o planificare rațională, lucru ce a afectat aspectul tradițional consacrat și a generat o serie de disfuncționalități. Responsabilitatea pentru situația creată aparține în primul rând autorităților, deoarece acestea au jucat un rol central în tot acest proces de dezvoltare. Autoritățile locale sunt cele
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
dificultăți. În multe cazuri, traducerea conceptelor nu este deloc ușoară: abordarea lui Stahl este vag marxistă, uneori lipsită de componenta comparativă , în timp de cadrul de analiză ostromian este, așa cum am menționat deja, încadrabil în abordarea instituționalistă de tip alegere rațională . Alteori, întrucât obiectivele urmărite sunt diferite, între datele oferite de Stahl nu aflăm informații esențiale (de pildă, cele privitoare la mecanismele de deci zie - vom reveni ulterior asupra acestei chestiuni - în cadrul obștilor ori la nivelul de trai al membrilor acestora
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
capitalul necesar pentru a realiza îmbunătățiri. Iar restul, cultivat chiar de marii proprietari, nicidecum nu este un candidat serios pentru o agricultură neprădalnică: fiindcă marele proprietar de obicei nu posedă nici măcar minimul inventar agricol pe care îl are țăranul. Fiind raționali, actorii implicați - țărani, cămătari, mari proprietari - produceau fiecare în parte tragedia; nu un „vânt de nebunie” duce la acest comportament aberant, conchide Gherea, ci un „regim economico-social” - adică ceea ce am numi azi un anumit sistem instituțional în vigoare. Gherea notează
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
danezi și îi aducem aici, „pus în condițiile economico politico-sociale și cultural-morale ale țăranului român, danezul va trăi viața caracteristică a neoiobagului nostru sub regimul în vigoare”. Lenea sau îndărătnicia în a lucra pe moșia boierului reprezintă așadar răspunsuri individuale raționale la un cadru instituțional care nu stimula munca și nu încuraja formarea unui simț al proprietății. Gherea argumentează pe larg că, pentru a se asigura totuși cultivarea pământului, soluțiile oferite au făcut apel la coerciția statului. Țăranul era obligat să
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
deprinderi motrice aplicative; - deprinderi specifice ramurilor sportive. Deprinderile motrice de bază au ca prim - obiectiv formarea și consolidarea mecanismului de bază al mersului, alergării, săriturii, aruncării și prinderii. MERSUL Se învață în mod organizat, pentru a evita abaterile de la tehnica rațională. Aceste abateri sunt frecvente, cauzate de anumite deficiențe fizice sau generatoare de deficiențe fizice. Se insistă în special la clasele mici dar acțiunea de influențare continuă și la vârsta școlară mare. Dozarea efortului se realizează pe baza variației duratei, vitezei
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
loc specific, rezolvând multiple sarcini didactice). 2. Conținutul programei școlare poate fi realizat aproape în întregime prin joc, ceea ce impune includerea acestuia în fiecare lecție, aceasta căpătând un pronunțat caracter atractiv și are o eficiență crescută. 3. Realizarea unui echilibru rațional între efortul intelectual, pretins de activitatea școlară și nevoia de mișcare și recreere constituie un deziderat important la această vârstă. Sănătatea, rezistența și robustețea organismului, precizia și acuitatea simțurilor, activitatea normală a întregului organism, indicii sporiți de îndemânare, rezistență, viteză
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
pot fi: apartamentul, automobilul, alimentele, contul bancar etc. Toate celelalte trei tipuri de bunuri sunt bunuri colective (Miroiu, 2007, p. 130) și în consecință toate ridică probleme de acțiune colectivă, cu alte cuvinte se întâlnesc în situații în care deciziile raționale ale membrilor unui grup cu privire la participarea în procesul de creare a unui bun sau în procesul de exploatare a acestuia pot genera rezultate colectiv iraționale la nivelul grupului. Bunurile vămuite sunt exclusive și nerivale în consum. Exemple de bunuri vămuite
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
iazul comunal, serverele, căldura, atunci când consumul acesteia este evaluat în comun pe scara blocului, dar și bunurile discutate în capitolele următoare. După cum vom vedea în acest volum, gestionarea bunurilor comune este susceptibilă de a produce comportamente blatiste în rândul indivizilor raționali, datorită următorului motiv: beneficiile pe care fiecare individ le obține în urma consumării bunului sunt individuale, în timp ce costurile suprautilizării bunului sunt achitate în mod colectiv, de către toți indivizii ce ridică pretenții asupra folosirii bunului comun. Astfel, indivizii sunt stimulați să consume
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
moment că numărul de păstori este fix. În aceste condiții, cum va stabili fiecare păstor câte animale să includă în turma ce va fi hrănită pe respectiva pășune? Pornind de la o asumpție caracteristică pentru economia neoclasică, anume cea a comportamentului rațional, maximizator de utilitate, Hardin afirmă că raționamentul fiecărui păstor va fi de tipul următor: adăugarea a încă unui animal în turmă (sau menținerea tuturor animalelor în ciuda supraexploatării) îi aduce păstorului un beneficiu integral, în sensul în care acesta nu este
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
optim) nu sunt însă integrale, fiind dispersate la nivelul tuturor păstorilor ce utilizează bunul comun în cauză. Un simplu calcul al utilității, ce reprezintă diferența dintre beneficii și costuri, ne arată așadar că adăugarea încă unui animal pe pășune este rațională pentru fiecare păstor, din moment ce beneficiile (obținute individual) depășesc sistematic costurile (plătite colectiv), caz valabil chiar și în cazul în care pășunea devine supraexploatată. Dar acest raționament este valabil atât pentru fiecare păstor, cât și pentru orice dimensiune a turmei, astfel
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
conduce la un rezultat mai rău pentru ambii indivizi . Dilema prizonierului generează așadar, într-o manieră formală, o concluzie pe care am prezentat-o anterior ca fiind posibilă în cazurile în care discutăm despre bunuri colective, anume că deciziile individual raționale ale indivizilor pot produce rezultate colectiv-iraționale la nivelul grupurilor. Să presupunem acum că înlocuim cei doi infractori cu doi păstori (notați cu 1 și 2), în contextul indicat de Hardin. Să presupunem, de asemenea, că pășunea pe care cei doi
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
generală a dilemei prizonierului, acest rezultat este unul Pareto inferior celui în care ambii jucători cooperează (deci nu este Pareto optim). Întrebarea centrală pentru analiza problemelor bunurilor comune este așadar cum putem obține, în condițiile în care indivizii sunt actori raționali și bunurile sunt non-exclusive și rivale în consum, o gestionare a acestora mai bună decât cea prescrisă de echilibrul Nash? Soluțiile clasice propuse pentru rezolvarea dilemei și discutate în secțiunea 1.2.3 urmând structura lui Ostrom (1990, pp. 8-13
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
un anumit teritoriu. Ostrom, urmân du-l pe Ophuls (1973), denumește această soluție drept soluția leviatanului, în analogie cu contractualismul hobbesian ce solicită concentrarea autorității politice în mâinile unui singur suveran (statul) pentru a evita consecințele dezastruoase produse de indivizii raționali în situația în care nu există nicio reglementare a relațiilor sociale (starea naturală) . Din punct de vedere ideologic, se poate afirma că această soluție ar fi favorizată în principal de socialism, social democrație, versiunea americană a liberalismului, ideologiile moniste (vezi
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
primă instanță tentați să acceptăm că privatizarea este suficientă pentru soluționarea problemei pășunii lui Hardin. Împărțirea pășunii în două și instituirea unor drepturi de proprietate exclusive pentru păstori pe jumătatea lor de pășune îi va face pe aceștia, ca indivizi raționali, să își limiteze numărul de oi la L/2, adică maximul admis de capacitatea de susținere a pășunii. Cu toate acestea, la o examinare mai atentă, putem identifica cel puțin două seturi de probleme: (1) instituirea dreptului de proprietate exclusiv
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
rezultatele” (Ostrom, 1998, p. 9). Ei dispun nu numai de capacitatea de a respecta instituții, dar și de a le crea și de a corela în permanență eficiența lor cu rezultatele obținute. Indivizii obțin astfel rezultate „mai bune decât cele raționale” (Cosmides, Tooby, 1994, p. 327), utilizând normele sociale și reușind să evite echilibre Pareto inferioare. Cu alte cuvinte, indivizii sunt capabili să depășească dilemele de cooperare și să rezolve conflictul între un comportament individual rațional și rezultatele colectiv-iraționale. 1.3
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
de mecanisme care să recompenseze cooperarea și să pedepseacă defectarea. 1.3.5. Concluzii Există câteva aspecte deosebit de importante pe care trebuie să le reținem atunci când discutăm despre CADI. În primul rând, acesta face parte din instituționalismul de tip alegere rațională, în care instituțiile sunt definite prin două dimensiuni diferite: (1) constrâng preferințele individuale și (2) oferă stimulente pentru comportament (Miroiu, 2007, p. 244). Instituția este unul dintre conceptele-cheie ale acestei abordări, în general, și ale CADI, în particular, și este
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]