1,302 matches
-
forța și viclenia pentru a reuni celelalte societăți în jurul ideologiilor lor preferate. Există aici o paralelă cu acei realiști clasici care se opuneau spiritului de cruciadă în relațiile internaționale (vezi capitolul 2 din acest volum). Wight a subliniat întotdeauna că "raționalismul" s-a suprapus cu realismul și revoluționarismul. Noi am văzut un punct de convergență între realism și Școala Engleză. Un punct de suprapunere dintre Școala Engleză și revoluționarism poate fi găsit în prelegerile lui Wight, în care el îl descria
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de dezbatere au fost înlocuite de alte două: dezbaterea dintre raționaliști și constructiviști, și cea dintre constructiviști și teoreticienii critici. Catalizatorul acestei schimbări a fost afirmarea unei noi abordări constructiviste în teoria internațională, o abordare ce a pus la încercare raționalismul și pozitivismul neorealismului și neoliberalismului, dar în același timp i-a îndepărtat pe adepții teoriei critice de critica metateoretică, împingându-i către o analiză empirică a politicii mondiale. Acest capitol explică natura și afirmarea constructivismului în teoria internațională, situându-l
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cu teoria raționalistă și cu teoria critică. Constructivismul este caracterizat de o subliniere a importanței structurilor normative și materiale, a rolului identității în modelarea acțiunii politice și a relației de constituire reciprocă dintre agenți și structuri. Când folosesc termenii de raționalism sau teorie raționalistă, mă refer nu la școala "groțiană" sau "Engleză" din teoria internațională, discutată de Andrew Linklater în Capitolul 4 al acestui volum, ci la teoriile care sunt influențate în mod explicit de asumpțiile teoriei alegerii raționale, în principal
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
printre teoreticienii critici despre relația dintre teorie și practică. Această asumpție era evidentă în refrenul lor comun potrivit căruia realismul constituia un "discurs hegemonic", prin care înțelegeau două lucruri. În primul rând, că asumpțiile realiste, prezentate mai ales sub veșmântul raționalismului și neopozitivismului, așa cum a fost neorealismul, defineau ceea ce a fost considerat a fi cunoașterea legitimă în domeniul Relațiilor Internaționale. Și, în al doilea rând, că influența acestor asumpții s-a extins cu mult dincolo de zona academică pentru a structura elaborarea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
comportament este oarecum în consonanță cu principiile proclamate. Limbajul însuși al justificării asigură astfel constrângeri asupra acțiunii, deși eficiența unor astfel de constrângeri va varia în funcție de actor și de context (Reus-Smit 1999 : 35-6). Dată fiind discuția precedentă, constructivismul contrastează cu raționalismul în trei aspecte importante. Mai întâi, în timp ce raționaliștii spun că actorii sunt egoiști atomiști, constructiviștii îi tratează ca fiind profund sociali : nu în sensul că ar fi "predispuși la existența în grup", ci în sensul că identitățile lor sunt constituite
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fost înlocuită odată ce raționaliștii și-au unit subit forțele pentru a înfrunta un dușman constructivist comun. Afirmarea constructivismului a înlocuit, de asemenea, dezbaterea dintre raționaliști și teoreticienii critici internaționali. Vehemența provocărilor epistemologice, metodologice și normative ridicate de teoreticienii critici împotriva raționalismului nu a scăzut, însă afirmarea constructivismului s-a concentrat pe probleme ontologice și empirice, împingând dezbaterea metateoretică din anii '80 către marginile scenei. Miezul dezbaterii ce animă acest domeniu se învârte în jurul naturii acțiunii sociale, importanței relative a forțelor normative
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
scenei. Miezul dezbaterii ce animă acest domeniu se învârte în jurul naturii acțiunii sociale, importanței relative a forțelor normative versus materiale, echilibrului dintre continuitate și transformare în politica mondială și unei palete de alte întrebări teoretic-empirice. Aceasta nu înseamnă, totuși, că raționalismul și constructivismul constituie poziții teoretice unificate, neproblematice sau că aceste poziții sunt pe deplin coerente și stau în opoziție una față de cealaltă. Deja am văzut diferențele esențiale din cadrul raționalismului, astfel că următoarea parte a acestui capitol va trece în revistă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
unei palete de alte întrebări teoretic-empirice. Aceasta nu înseamnă, totuși, că raționalismul și constructivismul constituie poziții teoretice unificate, neproblematice sau că aceste poziții sunt pe deplin coerente și stau în opoziție una față de cealaltă. Deja am văzut diferențele esențiale din cadrul raționalismului, astfel că următoarea parte a acestui capitol va trece în revistă nemulțumirile ce caracterizează constructivismul contemporan. Patru dintre acestea merită o atenție specială: neînțelegerile dintre constructiviști asupra naturii teoriei, relația cu raționalismul, metodologia cea mai indicată și contribuția constructivismului la
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
față de cealaltă. Deja am văzut diferențele esențiale din cadrul raționalismului, astfel că următoarea parte a acestui capitol va trece în revistă nemulțumirile ce caracterizează constructivismul contemporan. Patru dintre acestea merită o atenție specială: neînțelegerile dintre constructiviști asupra naturii teoriei, relația cu raționalismul, metodologia cea mai indicată și contribuția constructivismului la o teorie critică a relațiilor internaționale. De multă vreme, raționaliștii, mai ales neorealiștii, au ambiția să formuleze o teorie generală a relațiilor internaționale ale cărei asumpții de bază să fie atât de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
constructivismului. Cu toate acestea, viziunea teoriei pe care o prezintă a fost puternic contestată de alți constructiviști, formându-se astfel una dintre principalele axe de tensiune în cadrul constructivismului, în următorii ani. Al doilea dezacord din cadrul constructivismului îl constituie relația cu raționalismul. Unii constructiviști consideră că este posibil un angajament productiv între cele două abordări, angajament bazat pe o diviziune academică a muncii. Am văzut cum constructiviștii subliniază modul în care normele formează identitățile și interesele actorilor, și cum raționaliștii, tratând interesele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
abordări, unii constructiviști văd în această diferență o posibilă diviziune a muncii, constructiviștii explicând modul cum actorii își dobândesc preferințele, iar raționaliștii explorând modul în care pun în practică acele preferințe. Astfel, constructivismul nu este deloc o perspectivă teoretică rivală raționalismului, ci mai degrabă una complementară. "Rezultatul", argumentează Audie Klotz "este o agendă de cercetare reformulată, complementară, care lămurește rolul independent al normelor în determinarea identităților și intereselor actorilor. În combinație cu teorii ale instituțiilor și ale comportamentului bazat pe interes
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
va pierde autenticitatea etică, iar teoria critică internațională unul dintre potențialii săi piloni. Este tentant să explicăm aceste nemulțumiri în termeni de divergențe între constructiviștii moderni și cei postmoderni, divergențe subliniate mai devreme. Totuși, dezacordurile cu privire la natura teoriei, relația cu raționalismul, metoda cea mai indicată și contribuția la teoria critică internațională nu se pliază clar pe diviziunea dintre fundaționismul minimal și anti-fundaționism. Constructiviștii postmoderni nu ar pleda niciodată pentru dezvoltarea unei teorii generale a relațiilor internaționale, pentru împărțirea sarcinilor cu raționaliștii
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Așa cum am văzut, atât neorealiștii, cât și neoliberalii și-au imaginat ființele umane și, prin extensie, statele ca actori atomiști, egoiști, strategici, afirmând astfel o formă standard de raționalitate instrumentală la toți actorii politici. Când au fost combinate, materialismul și raționalismul teoriilor prevalente au lăsat prea puțin loc pentru dimensiunile sociale ale vieții internaționale, bineînțeles, cu excepția situației în care socialul este redus la competiția strategică motivată de putere. Materialismul a negat semnificația cauzală a ideilor, normelor și valorilor împărtășite, iar raționalismul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
raționalismul teoriilor prevalente au lăsat prea puțin loc pentru dimensiunile sociale ale vieții internaționale, bineînțeles, cu excepția situației în care socialul este redus la competiția strategică motivată de putere. Materialismul a negat semnificația cauzală a ideilor, normelor și valorilor împărtășite, iar raționalismul a redus socialul la strategic și a ignorat particularitățile comunității, identității și intereselor. Re-imaginând socialul ca pe un domeniu constitutiv al valorilor și practicilor, și situând identitățile și interesele individuale într-un astfel de câmp, constructiviștii au plasat din nou
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
traiectoria lor generală a rămas în mare parte aceeași. Așa cum am menționat mai sus, patru dezacorduri au caracterizat evoluția constructivismului: diferențele privind întrebarea dacă ar trebui constructiviștii să aspire la o teorie generală a relațiilor internaționale, cele privind legătura cu raționalismul, cele privind chestiuni de metodă și legătura dintre constructivism și teoria critică. Începând cu anul 2000, primul dintre aceste dezacorduri a dispărut. Neorealiștii și raționaliștii încă mai cer codificarea constructivismului ca o paradigmă teoretică, capabilă să genereze ipoteze testabile și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
problematică, iar pe de altă parte, spre ramura critică a constructivismului, prezentă încă de la început. Totuși, aceasta nu a produs vreun consens puternic între constructiviști. Cum centrul de greutate s-a îndepărtat de teoretizarea generală, celelalte dezacorduri privind legătura cu raționalismul, probleme de metodă și natura critică a constructivismului au devenit și mai pregnante. Au persistat tendințele constructiviștilor din curentul american principal de a pleda pentru o diviziune analitică a muncii cu raționaliștii și de a nega că atenția acordată de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și normalizarea, și aceasta a dus la uitarea angajamentelor teoretice care erau puncte centrale ale constructivismului în primii ani. Dispar însă, în disciplina americană, ideile întemeietoare potrivit cărora constructivismul se bazează pe o ontologie socială radical diferită de cea a raționalismului, că studiul normelor, ca fapte sociale, necesită o metodologie interpretativă, și că din importante puncte de vedere constructivismul era legat de proiectul emancipator al teoriei critice. Faptul că aceste angajamente continuă să fie importante pentru constructivismul non-american sugerează că o
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
este nedefinit politic. Poate avea multe variante, de la anarhie la autoritarism, cu versiunea lui Eckersley undeva la mijlocul acestui continuum. Interpretarea alternativă dominantă în cadrul reflecției ecologiste sugerează că problema, din punct de vedere ecocentric, ține de apariția modurilor de gândire moderne. Raționalismul inerent în știința occidentală modernă este unul instrumental, în care dominația asupra naturii (și a bărbaților asupra femeilor) și folosirea acesteia în scopuri instrumentale umane a făcut parte integrantă, cel puțin din punct de vedere istoric, din proiectul științific pe
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
149, 166, 267 proprietate comună, 149 prostituție, 238, 240 protecționism, 87, 89, 92 psihologie, 33 purificare etnică, 119 putere putere limitată, 78 putere suverană, 191 relații de putere, 208 quaker, 51 raison d'état, 188 rasa umană, 72, 130, 137 raționalism, 102, 112, 121, 122, 207, 218, 221, 222, 224, 227, 231 raționalitate strategică, 222 rațiune, 48, 133, 151, 180, 190 război, 21, 22, 24, 33, 34, 46, 48, 74, 75, 76, 134, 135, 184, 243 războaie mondiale, 152 războaiele napoleonice
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
com http: //www.euroinst.ro 1 Ole Waever, The Future of International Relations: Masters in the Making, London and New York, Routledge, 1997, pp. 1-37. Cele patru mari dezbateri despre care vorbește Waever sunt idealism realism, tradiționalism behaviorism, realism marxism și raționalism reflectivism. 2 Menționăm aici Jacqui True, Gender, Globalization and Postsocialism: The Czech Republic After Communism, New York, 2003. 3 Ole Waever, "The Rise and Fall of the Inter-Paradigm Debate", în Steve Smith, Ken Booth, Marysia Zalewski (ed.), International Theory: Positivism and
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ne-a adus totodată prima cartografie viabilă. Există un moment în istorie care vine ca o bucurie pentru ochi, când omul, creat după imaginea lui Dumnezeu, se apucă să recreeze natura după imaginea omului. Atunci se cristalizează acest amestec de raționalism și voluntarism care a secularizat privirea occidentală mai mult decât orice altceva. Căci nu ne place ceea ce vedem, ci vedem ceea ce ne place. Iar când o societate îl iubește ceva mai puțin pe Dumnezeu, privește mai atent lucrurile și oamenii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
fundamentează pe premisa naturalistă că acestea nu pot fi cu adevărat "științifice" decât în măsura în care adoptă metodologia și cadrele de investigare proprii științelor naturale, îi este contrapus, tot din interiorul concepției obiectiviste, un alt mit, cel "al contextului". Situat pe pozițiile raționalismului critic, care își regăsește fundamentul, de asemenea, în teoria adevărului-corespondență, Karl Popper atacă atât pretențiile de "pozitivare" a teoriei sociale, cât și ambiția acesteia de a dezvolta o abordare din care să rezulte că orice cunoaștere este determinată social, depinzând
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
asumpțiile psihologice califică obiectivitatea științifică drept "inter-subiecti+vitate a metodei științifice"146 și alocă teoriei sociale și politice "metoda obiectiv-comprehensivă sau logica situațională"147. Rezumând, dacă "metodele teoretice sunt funciarmente aceleași în toate științele", de ce apare această diferențiere, în cadrul filosofiei raționalismului critic, între obiectivitatea specifică științelor naturii și cea proprie științelor sociale (în condițiile în care aceasta se află în legătură cu metoda științifică, și nu cu subiectul cunoscător)? Un posibil răspuns l-am putea găsi în considerația lui Popper potrivit căreia scena
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și nu vreunei autorități care transcende mediul social în care aceste metode sunt aplicate (și în care critica este formulată)148. Posibila inconsistență semnalată nu anulează, desigur, teoria popperiană în fundamentele sale: discuția critică este necesară, iar metodele indicate de raționalismul popperian sunt, în acest sens, de un real sprijin, inclusiv în cercetarea socială. Rămâne problematică însă, din punctul meu de vedere, încercarea de salvare a obiectivității științifice prin trimitere la aceste metode și problema plasării adevărului într-un loc ce
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și eficient, faptul că Richard Rorty nu menționează, decât în treacăt, conceptul de ideologie. Pare că avem de-a face cu o "condamnare" a acestuia, prin punerea sa la zid alături de alți termeni a căror "intensitate" a fost exacerbată de raționalismul iluminist de care filosoful american încearcă să se rupă. Inutilitatea de care vorbește Rorty atunci când se referă la noțiuni proprii raționalismului iluminist și pe care le raportează la aspectele societății contemporane așa cum sunt cele de "adevăr", "obiectivitate" sau "raționalitate" pare
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]