2,941 matches
-
impus distincția dintre „teoriile-cadru” și „teoriile inginerești” formulată de Macdonald în timpul conferinței. Curriculum framework theories sunt abordări filosofice, interpretative și fenomenologice; în schimb, curriculum engineering theories sunt tehnologii de dezvoltare și optimizare curriculară. Teoreticienii „cadrului”, interpretează curriculumul nu în termenii raționalității științifice, ci în termenii „raționalității estetice” (aesthetic rationality). Cea din urmă este o expresie împrumutată de Macdonald de la Herbert Marcuse (1966)32. Ambii susțineau că raționalitatea estetică este capacitatea umană de „a intui rațional” lumea; individul uman nu se raportează
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
teoriile inginerești” formulată de Macdonald în timpul conferinței. Curriculum framework theories sunt abordări filosofice, interpretative și fenomenologice; în schimb, curriculum engineering theories sunt tehnologii de dezvoltare și optimizare curriculară. Teoreticienii „cadrului”, interpretează curriculumul nu în termenii raționalității științifice, ci în termenii „raționalității estetice” (aesthetic rationality). Cea din urmă este o expresie împrumutată de Macdonald de la Herbert Marcuse (1966)32. Ambii susțineau că raționalitatea estetică este capacitatea umană de „a intui rațional” lumea; individul uman nu se raportează la lume „logico-matematic”, ci trăind
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sunt tehnologii de dezvoltare și optimizare curriculară. Teoreticienii „cadrului”, interpretează curriculumul nu în termenii raționalității științifice, ci în termenii „raționalității estetice” (aesthetic rationality). Cea din urmă este o expresie împrumutată de Macdonald de la Herbert Marcuse (1966)32. Ambii susțineau că raționalitatea estetică este capacitatea umană de „a intui rațional” lumea; individul uman nu se raportează la lume „logico-matematic”, ci trăind-o prin experiențe succesive și revelatoare. Or, teoriile nonestetice ale curriculumului, teoriile inginerești sunt întotdeauna lipsite de această dimensiune intuitivă, profund
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cuprins, desigur, și teoria curriculumului educațional. Iată câteva exemple care au marcat nu doar conștiințele individuale, ci mentalitatea întregii omeniri de la sfârșitul celui de-al doilea mileniu creștin. Este vorba despre descoperiri stranii care au pus sub semnul îndoielii însăși raționalitatea omului și a lumii. Tradițiile raționaliste ale epocii moderne au părut că se prăbușesc brusc. Efectele au fost resimțite mai întâi de savanți. Dar apoi s-au extins la nivelul culturii de masă, care și-a simțit zguduite temeliile, credințele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
incompletitudine a lui Gödel devine aici inevitabilă 16. * Dar aceasta înseamnă că nu trăim decât într-o realitate îndoielnică, aproximativă, lunecoasă ca apa, volatilă ca zborul fluturilor nocturni, inconsistentă ca parfumul florilor de mai... * Putem spera însă că o nouă raționalitate, pe care, iată, o botezăm hiperraționalitate, va reuși să confere o nouă terra ferma pentru întemeieri trainice în cultura euroatlantică. În orice caz, curriculumul ultramodern nu poate avea decât o fundamentare hiperrațională. 15.1.3. Creierul liber și buimactc " 15
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
scopuri educaționale nelegitime; contabilizabil/necontabilizabil; continuitate/discontinuitate; integrare/neintegrare; secvențial/nesecvențial. După Cherryholmes, „Raționalul lui Tyler” nu „spune” doar „ceea ce spune”; el conține și un mesaj subliminal. „Principiile fundamentale” ale lui Tyler s-au impus pentru că ele „promit ordinea, organizarea, raționalitatea, corectarea erorii, neutralitatea politică, expertiza și progresul”. Extensia curriculară a lui Schwab, așa-numitul „The Practical Four” din 1983, poartă, de asemenea, amprenta gândirii structuraliste. Schwab (1983) și-a caracterizat ghidul ca fiind „o lucrare practică despre practică” (a practical
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mod fatal, și o semnificație politică. De aceea, asumarea neutralității politice de către Tyler, Schwab și Bloom este nu numai iluzorie, ci și ipocrită. Viziunea lui Derrida are în centru ideea de construire a textului - ceea ce înseamnă că orice structură, coerență, raționalitate sau semnificații sunt „construcții” mai mult sau mai puțin retorice care evocă întotdeauna ficțiuni. Or, creațiile curriculare ale lui Tyler, Schwab și Bloom se bazează pe distincții categoriale, includ un anumit conținut ideologic (pe care îl repudiază declarativ), avansează structuri
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se va dezvolta în continuare și paradigma postmodernă (postmodern paradigm). Dar între modernist paradigm și postmodern paradigm există cel puțin o deosebire fundamentală. Discursul paradigmei moderniste este dominat de metaforele „mașinii” și „productivității” și de credința nestrămutată în „religia” adevărului, raționalității și eficienței. Discursul paradigmei postmoderne provoacă „limbajul mașinii și al productivității” cu un limbaj nou, dominat de concepte și concepții ale dezvoltării, dialogului, căutării și transformării. William E. Doll jr. este totuși un autor curios. El înscrie lucrările lui John
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
le-a impus complexitatea fenomenelor educaționale și a practicilor curriculare, ci acea arie a dezvoltării curriculumului botezată de teoreticienii anglo-saxoni curriculum policy (tradusă nefericit la noi cu sintagma derutantă politici educaționale). Sensul negativ al acestor concepte emergente din raționalism și raționalitatea modernă a fost conferit de Arthur Wise în 1979. În lucrarea Legislated Learning (1979), Wise a analizat atent fenomenul de creștere și intensificare a reglementărilor în învățământul american. După el, acesta ar avea o influență negativă asupra școlilor și educatorilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
are cusururile sale. Ele rezultă mai ales din ruperea de realitatea școlară și din legiferarea/normarea utopică și generalizatoare. Cauza nu o constituie însă raționalizarea excesivă însăși, ci complexitatea fenomenelor și proceselor educaționale. Alternativa la studiul complexității nu este abandonarea raționalității, nu este iraționalitatea, ci tot raționalitatea complexă, dusă până la cele mai mici detalii, pe care o putem numi hiperraționalitate pozitivă 198. Hiperraționalitatea pozitivă nu constă în normare excesivă, ci în studiul realității educaționale, punct cu punct, detaliu cu detaliu, amănunt
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ales din ruperea de realitatea școlară și din legiferarea/normarea utopică și generalizatoare. Cauza nu o constituie însă raționalizarea excesivă însăși, ci complexitatea fenomenelor și proceselor educaționale. Alternativa la studiul complexității nu este abandonarea raționalității, nu este iraționalitatea, ci tot raționalitatea complexă, dusă până la cele mai mici detalii, pe care o putem numi hiperraționalitate pozitivă 198. Hiperraționalitatea pozitivă nu constă în normare excesivă, ci în studiul realității educaționale, punct cu punct, detaliu cu detaliu, amănunt cu amănunt. Virtuțile hiperraționalității pozitive au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Tatăl își satanizează fiul atribuindu-i porniri de „drac împelițat” care îl împing spre anarhie, iraționalitate și „îl ucid cu zile”. Dar nu se întâmplă nici o crimă în această frumoasă și eternă poveste. Este vorba numai despre suspendarea temporară a raționalității. Pentru o perioadă limitată triumfă iraționalismul. Într-un târziu însă, tatăl și fiul se înțelepțesc, rațiunea își recapătă tronul și lucrurile intră pe făgașul lor. Cei doi combatanți își recunosc reciproc greșelile și meritele și se împacă. Fiul recunoaște că
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
simptome” ale unei sinteze curriculare superioare. Două dintre ele ni se par foarte importante. Mai întâi, este vorba despre o descriere a extinderii înțelegerii curriculumului dincolo de granițele circumscrise de curricula formale moderne; este vorba despre „teorii curriculare noi” pe care raționalitatea modernă nu le-a identificat, pe care nu le-a sondat și care par a ține de o „dimensiune irațională” a curriculumului; aceste curricula noi, nonformale nu sunt, probabil, deloc „iraționale” (Leslie Owen Wilson); dar numai o abordare hiperrațională ar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și care par a ține de o „dimensiune irațională” a curriculumului; aceste curricula noi, nonformale nu sunt, probabil, deloc „iraționale” (Leslie Owen Wilson); dar numai o abordare hiperrațională ar putea să confirme că iraționalitatea lor aparentă se sprijină pe o raționalitate mai profundă. În al doilea rând, ilustrăm câteva dintre frământările care însoțesc noua sinteză curriculară prin încercările, uneori disperate, ale teoriei curriculare moderne de a se conecta, fie și ironic, la gândirea curriculară postmodernă pe temeiurile raționalității clasice (Brent C.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sprijină pe o raționalitate mai profundă. În al doilea rând, ilustrăm câteva dintre frământările care însoțesc noua sinteză curriculară prin încercările, uneori disperate, ale teoriei curriculare moderne de a se conecta, fie și ironic, la gândirea curriculară postmodernă pe temeiurile raționalității clasice (Brent C. Wilson). Falsa „iraționalitate” postmodernă a curriculumului și atotputernicia „raționalității” moderne sunt ilustrate, în continuare, fără părtinire, cu scopul exclusiv de a sugera că lumea a început o nouă odisee pedagogică. În orice caz, cei doi Wilson - Leslie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dintre frământările care însoțesc noua sinteză curriculară prin încercările, uneori disperate, ale teoriei curriculare moderne de a se conecta, fie și ironic, la gândirea curriculară postmodernă pe temeiurile raționalității clasice (Brent C. Wilson). Falsa „iraționalitate” postmodernă a curriculumului și atotputernicia „raționalității” moderne sunt ilustrate, în continuare, fără părtinire, cu scopul exclusiv de a sugera că lumea a început o nouă odisee pedagogică. În orice caz, cei doi Wilson - Leslie și Brent - par a deschide, cu timiditate și fără pretenții paternaliste, calea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
oare să-mi asum scopurile instrucționale care sunt urmărite la un colegiu oarecare, precum cel al comunității din Front Range?239 Dar cum se trece de la teorie la practică? Este invocată ideea, foarte modernă, a lui D. Schön (1987) cu privire la „raționalitatea tehnică” (technical rationality)240. Conform acestuia, raționalitatea tehnică este o conditio sine qua non a eficienței practice. În plus, toate disciplinele au o componentă tehnică, absolut necesară practicii profesionale. Raționalitatea tehnică este teoria abstractă, formală și discursivă care suscită întreaga
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sunt urmărite la un colegiu oarecare, precum cel al comunității din Front Range?239 Dar cum se trece de la teorie la practică? Este invocată ideea, foarte modernă, a lui D. Schön (1987) cu privire la „raționalitatea tehnică” (technical rationality)240. Conform acestuia, raționalitatea tehnică este o conditio sine qua non a eficienței practice. În plus, toate disciplinele au o componentă tehnică, absolut necesară practicii profesionale. Raționalitatea tehnică este teoria abstractă, formală și discursivă care suscită întreaga atenție a cercetătorilor, dar care scapă total
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
invocată ideea, foarte modernă, a lui D. Schön (1987) cu privire la „raționalitatea tehnică” (technical rationality)240. Conform acestuia, raționalitatea tehnică este o conditio sine qua non a eficienței practice. În plus, toate disciplinele au o componentă tehnică, absolut necesară practicii profesionale. Raționalitatea tehnică este teoria abstractă, formală și discursivă care suscită întreaga atenție a cercetătorilor, dar care scapă total culturii practicienilor. Este necesar un „pas intermediar” între teorie și practică: modelul de acțiune. Când un teoretician precum David Miller a încercat să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și referințe bibliografice" 1. Găsim la I. Prigogine și I. Stengers (La Nouvelle alliance. Métamorphose de la science, Gallimard, Paris, 1979; trad. rom.: Noua alianță. Metamorfoza științei, Editura Politică, București, 1984) acest text relevant: „Ceasornicul este un mecanism construit, supus unei raționalități exterioare lui, unui plan realizat orbește de mecanismele lui. Lumea-ceasornic constituie o metaforă care ne amintește de Dumnezeu-Ceasornicarul, creatorul rațional al unei naturi automate” (p. 73). Textul rezumă „mitul despre originile științei”. Aceiași autori rezumau, în anii ’70, și „mitul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
avansate și alte interpretări (Brzezinski, 1998, p. 358): • nazismul era în mod deschis antiintelectualist: „Postulatele sale nu erau decât mituri absurde, exprimate într-un limbaj complet primitiv”; comunismul, în ceea ce-l privește, chiar când propovăduia ura, pretindea că există o raționalitate „științifică”, susceptibilă să antreneze adeziunea (Kende și Smolar, 1994); • ateismul declarat al bolșevicilor exersa o seducție deosebită asupra anumitor spirite: „Atacul său frontal împotriva creștinismului i-a entuziasmat pe cei care îl repudiaseră sau se credeau victimele lui”; • Al Treilea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
oficial literatura (vezi discuțiile asupra „schematismului în literatură”). În economie, consecințele sunt mult mai directe și mai grave - scăderea producției, penuria etc. -, drept pentru care se iau mult mai rapid măsuri de restabilire parțială a specificității câmpului, de revenire la raționalitatea economică a deciziilor. Recâștigării parțiale a autonomiei artei și literaturii în urma sesizării efectelor secundare ale subordonării politice (prin impunerea „schemei de creație” în special) îi corespunde, în economie, în primul rând o modificare a politicilor investiționale, în sensul creșterii procentelor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
efectelor secundare ale subordonării politice (prin impunerea „schemei de creație” în special) îi corespunde, în economie, în primul rând o modificare a politicilor investiționale, în sensul creșterii procentelor destinate industriei ușoare și agriculturii. Alternarea perioadelor în care decizia politică subordonează raționalitatea proprie câmpurilor cu cele în care, în urma crizelor survenite, are loc o restaurare limitată a autonomiei lor este percepută la nivelul simțului comun ca intercalare a momentelor de „îngheț”/„strângere a șurubului” cu cele de „dezgheț”/„destindere”. Aceste momente nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de flori, produse la care nici nu visai. Bere, de exemplu. La mercerie găseai ulei. La tutungerie găseai cărți și Cico. La electrice găseai alte alea. Dislocarea din „locurile tradiționale” îmbrăca aspecte absurde, grotești, care sfidau, programatic și „inventiv”, orice raționalitate. Trebuia numai să fii informat, să-ți faci prieteni, cunoștințe, relații în lumea vânzătorilor. Totul pe sub tejghea, „pe sub mână”. Existau cozi-gigant și la cărți - la anumite cărți, cele cu „șopârle”. Maică-mea avea o prietenă librăreasă, care ne mai punea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
explicației sociologice, decât ca abordări în sine. În schimb, așa cum am încercat pe larg să argumentez în „Incertitudinea. O abordare psihosociologică”, trăsăturile proceselor cognitive reprezintă unul dintre factorii determinativi ai socialului. În consecință, am inclus din această carte modelele de raționalitate ale proceselor decizionale. Culegerea de față cuprinde, în principal, Structurile gândirii sociologice (1987), o carte apărută într-un tiraj destul de redus la acea vreme și din cauza opoziției violente la publicarea ei a unor persoane cu responsabilitate în regimul comunist. Am
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]