42,366 matches
-
platformă de istorie și recuperare vizuală Basarabia-Bucovina.Info sunt onorate să le omagieze întreaga activitate și fermitate intru scrierea și rostirea adevărului, indiferent de circumstanțe și consecințe, prin Premiul “Mile Cărpenișan” pentru Curaj și Excelentă în Jurnalism. Ziariștii pur-sânge ai Radio România, Simona Lazăr și Valentin Țigău, sunt autentice modele și repere ale jurnalisticii românești, pentru orice cititor de presă și ascultător de radio, pentru orice român însetat de frumos și adevăr. Le mulțumim! Decernarea Premiului va avea loc într-un
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
de circumstanțe și consecințe, prin Premiul “Mile Cărpenișan” pentru Curaj și Excelentă în Jurnalism. Ziariștii pur-sânge ai Radio România, Simona Lazăr și Valentin Țigău, sunt autentice modele și repere ale jurnalisticii românești, pentru orice cititor de presă și ascultător de radio, pentru orice român însetat de frumos și adevăr. Le mulțumim! Decernarea Premiului va avea loc într-un cadru festiv. Începând din 2010, Civic Media a premiat de 3 Mai - Ziua Libertății Presei - jurnalismul de front, prin Dan Nițescu, fostul operator
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
o direcție sau alta. Psihologul Dan Ivănescu, președintele Asociației Sănătate Mintală pentru Calitatea Vieții, afirmă că “voci ale cetățeanului” existau și după 1990 însă, din cauza canalelor de comunicare tradiționale, care ofereau un mecanism de propagare unidirecțională (televiziunile clasice, posturile de radio, ziarele), aceștia nu aveau mijloace reale de transmitere a feedback-ului sau nu aveau unelte prin care să se organizeze mai ușor și mai repede. Odată cu dezvoltarea social media, în care comunicarea este bidirecțională, iar interacțiunea este element-cheie, am ajuns
De ce le place românilor să vorbească despre politică? [Corola-blog/BlogPost/93981_a_95273]
-
cum ar fi Yasak Meyve sau Ç.N, ceilalți 4 urmând să fie publicați în curând. De asemenea, aș mai vrea să menționez aici numele lui Erem Melike Roman, care ani de zile a lucrat la București la postul de radio național, realizând programe de literatură, dedicându-se promovării și reprezentării literaturilor turcă și română din cele două țări. Ea a scris și o carte despre România din timpul lui Nazım Hikmet, fiind o reprezentantă de seamă a femeii moderne din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
povestea Voicu. El zicea că aflase de schimbările de regim, despre Corneliu Mănescu și Dumitru Mazilu: „Știam că ei ar urma să vină”. Întrebat de unde aflase atâtea lucruri într-o vreme în care nimeni nu știa nimic, Voicu răspundea: „De la radio. Dar mă și învârteam în altă lume: între halate albe, între robe, între ofițeri”. La Revoluție, Mihai Voicu (dreapta) l-a amenințat pe fostul director TVR, Petre Constantin (stânga)
Mihai Voicu s-a ales cu DOSAR PENAL [Corola-blog/BlogPost/93991_a_95283]
-
film care a reușit să transforme un moment foarte scurt în cinci minute folosind un mix între animație și muzică”. Juriul secțiunilor de scurtmetraj internațional și scurtmetraj românesc a fost alcătuit din Alexandra Safriuc, co-fondator ShortsUp, binecunoscutul DJ și realizator radio George Andreescu aka Gojira și Silviu Gherman, scriitor, muzician și actor. Surpriza acestei ediții a fost scurtmetrajul filmat cu telefonul mobil, intitulat Nesimțito, realizat de Cătălin Moise și Flavia Negoescu, care a câștigat prima ediție a secțiunii Dracula Digital, destinată
Dracula Film Festival și-a desemnat câștigătorii [Corola-blog/BlogPost/93998_a_95290]
-
specifice (inclusiv experți) ale celor două organizații. În plus, fiecare bursier va primi un sprjin financiar în valoare de 2500 EURO pentru elaborarea proiectului selectat. Bursele sunt accesibile tuturor jurnaliștilor, indiferent de tipul de media pentru care lucreaza (presa scrisă, radio, TV, online), inclusiv jurnaliștilor free-lance. Proiectele pot include investigații, reportaje, analize prezentate sub forma unor pachete multi-media, care să combine textul scris cu imaginea (foto sau video) și/sau cu materialul audio. Candidații, care trebuie să depună o singură aplicație
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93994_a_95286]
-
B-dul Marasesti 80-82. Bilete online: www.kompostor.ro Preț bilet întreg: 25 de lei/ redus: 15 lei Rezervările se fac la adresa rezervari@cndb.ro sau la telefon 0721 151 338. Detalii pe www.cndb.ro Parteneri media: AGERPRES, RFI România, Radio România Cultural, Liternet, Observatorul Cultural, Scena.ro, Dilema Veche, Revista Arta, Revista Arte și Meserii, Revista CARIERE, Veioza Arte, Feeder.ro, Șapte Seri, Orașulm.eu, Onlinegallery, Pipa Păcii, Zelist, Art Out, Graphic Front
Săptămâna CNDB dedicată Cristinei Lilienfeld [Corola-blog/BlogPost/94016_a_95308]
-
instanță, consacrarea unei idei, a unui adevăr, a unui concept, a unei descoperiri, a unei acțiuni civice etc., folosind instrumentele specifice ale profesiei de jurnalist. Nu trebuie confundată acțiunea singulară cu proiectul. Un text jurnalistic, de exemplu, sau o emisiune radio, sau o emisiune Tv nu reprezintă un proiect. Acestea sunt doar elemente ale proiectului, forme de acțiune ale acestuia. Un ziar sau o revistă, da, sunt proiecte jurnalistice. În perspectiva demersului nostru, acestea (ziarul, revista) prezintă interes în măsura în care sunt dedicate
UZPR instituţionalizează conceptul de „proiect jurnalistic” [Corola-blog/BlogPost/94015_a_95307]
-
În scopul realizării celor de mai sus, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a hotărât să acorde premii proiectelor jurnalistice inițiate și susținute de jurnaliști români, membri sau nemembri ai UZPR. Vor fi selectate, pentru nominalizare, proiecte jurnalistice din presa scrisă, radio, televiziune și social-media („blogosfera”). Se vor lua în considerare și proiectele mixte, realizate cu mijloace de comunicare combinate. Se vor premia proiectele, nu autorii, ceea ce înseamnă că un jurnalist poate candida cu mai multe proiecte. Vă vom informa în curând
UZPR instituţionalizează conceptul de „proiect jurnalistic” [Corola-blog/BlogPost/94015_a_95307]
-
INTERVIU ILEANA OCOLIȘAN BABA Talente avem, tineri muzicieni români instruiți, cu academii, avem, dar ceva ne lipsește Una dintre îndrăgitele interprete de muzică populară românească, Ileana Ocolișan Baba, redactoarea mai multor emisiuni radiofonice la Postul de Radio Novi Sad, la finele anului trecut a debutat și în apele literare, publicând o carte deosebit de valoroasă pentru folclorul românesc din spațiile noastre - Lexiconul soliștilor vocali și instrumentiști ai Postului de Radio Novi Sad, la ora actuală una din cărțile
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
redactoarea mai multor emisiuni radiofonice la Postul de Radio Novi Sad, la finele anului trecut a debutat și în apele literare, publicând o carte deosebit de valoroasă pentru folclorul românesc din spațiile noastre - Lexiconul soliștilor vocali și instrumentiști ai Postului de Radio Novi Sad, la ora actuală una din cărțile foarte căutate ale Editurii „Libertatea”. În interviul de față am discutat despre acest lexicon, pe care l-a elaborat ani întregi, un accent aparte fiiind pus pe activitatea muzicală, care îi exprimă
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
Albu”, astăzi „Luceafărul”, în cadrul căreia am evoluat ca solistă vocală, membră a orchestrei, la vioară și membră a formației de dansatori, mi-am dat seama că muzica este viața mea. Mai mult de trei decenii ați fost angajata Postului de Radio Novi Sad, la care mai mulți ani ați fost redactoarea programului muzical. Cum vedeți astăzi tezaurul românesc? De ce dispunem? - A fi redactor muzical este foarte interesant și plăcut. Trebuie să ai idei, să fi inventiv și să oferi ascultătorilor muzică
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
excelenți. Acestea sunt fapte de lăudat. Cât de mult îi poate influența muzica pe cei care o ascultă? Dar pe cei care o trăiesc și o cântă? - Opinia mea este că sarcina principală a tuturor instituțiilor noastre: publicații, posturi de radio și televiziune, școli, ar fi să promoveze, în exclusivitate, numai muzica adevărată, valoroasă, deoarece muzica este arta care înnobilează inima și îmblânzește spiritele... Dacă vorbim de adevărații artiști aceștia trebuie să trăiască și să simtă, din plin, textul și melodia
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
estetice care leagă interpretul de ascultător. Televiziunea și Internetul au schimbat mult gustul pentru valorile artistice clasice. A devenit spectacolul de muzică populară un gen desuet? - Sunt convinsă că în ce privește muzica, gustul se poate forma. În perioada profesării mele la Radio Novi Sad, în toate programele și în toate limbile în care transmitea programe muzicale acest post de radio se oferea ascultătorilor muzică selectă, aparținând tuturor genurilor. Dacă gustul este deja format nu va dăuna nici muzica transmisă de unele posturi
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
devenit spectacolul de muzică populară un gen desuet? - Sunt convinsă că în ce privește muzica, gustul se poate forma. În perioada profesării mele la Radio Novi Sad, în toate programele și în toate limbile în care transmitea programe muzicale acest post de radio se oferea ascultătorilor muzică selectă, aparținând tuturor genurilor. Dacă gustul este deja format nu va dăuna nici muzica transmisă de unele posturi de televiziune sau prin Internet. E un tribut pe care îl plătim dezvoltării tehnico-tehnologice, deși sunt sigură că
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
regretul nostru, în aproape toate orchestrele circulă aceiași instrumentiști ambulanți, orchestrelor respective rămându-le doar numele, iar juriului, drept consecință, ingrata sarcină de a improviza, respectiv de a dejuca regulamentele, cu prilejul acordării premiilor. Anul acesta, cu ocazia jubileului Postului de Radio Novi Sad ați publicat Lexiconul soliștilor vocali și instrumentiști ai Postului de Radio Novi Sad, pe care l-ați elaborat zece ani. Cu ce obstacole v-ați confruntat și de ce nu a apărut mai devreme? - Această publicație trebuia să fie
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
doar numele, iar juriului, drept consecință, ingrata sarcină de a improviza, respectiv de a dejuca regulamentele, cu prilejul acordării premiilor. Anul acesta, cu ocazia jubileului Postului de Radio Novi Sad ați publicat Lexiconul soliștilor vocali și instrumentiști ai Postului de Radio Novi Sad, pe care l-ați elaborat zece ani. Cu ce obstacole v-ați confruntat și de ce nu a apărut mai devreme? - Această publicație trebuia să fie tipărită în anul în care Radio Novi Sad a sărbătorit 60 de ani
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
soliștilor vocali și instrumentiști ai Postului de Radio Novi Sad, pe care l-ați elaborat zece ani. Cu ce obstacole v-ați confruntat și de ce nu a apărut mai devreme? - Această publicație trebuia să fie tipărită în anul în care Radio Novi Sad a sărbătorit 60 de ani de existență, adică în urmă cu 5 ani, însă, din lipsă de fonduri și din alte motive, ea a apărut la 65 de ani ai Postului de Radio Novi Sad. Cu toate că la elaborarea
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
tipărită în anul în care Radio Novi Sad a sărbătorit 60 de ani de existență, adică în urmă cu 5 ani, însă, din lipsă de fonduri și din alte motive, ea a apărut la 65 de ani ai Postului de Radio Novi Sad. Cu toate că la elaborarea lucrării am muncit cu mare plăcere, totuși am întâmpinat și dificultărți. Atunci când am studiat vechile registre și am ascultat vechile înregistrări, m-am delectat. Problemele au apărut în cazul colectării datelor biografice, cât și a
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
fiind convinsă că fotografia, alături de biografie, completează personalitatea artistică a fiecăruia. Câți interpreți ați cuprins în carte și care este menirea unui asemenea lexicon? - Publicația cuprinde în jur de 200 de nume, personalități care au creat muzica populară românească la Radio Novi Sad timp de 60 de ani. Lexiconul soliștilor vocali și instrumentiști ai Postului de Radio Novi Sad este titlul de lucru al cărții, pentru că la început în aceasta am intenționat să-i includ doar pe soliștii vocali și instrumentiști
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
carte și care este menirea unui asemenea lexicon? - Publicația cuprinde în jur de 200 de nume, personalități care au creat muzica populară românească la Radio Novi Sad timp de 60 de ani. Lexiconul soliștilor vocali și instrumentiști ai Postului de Radio Novi Sad este titlul de lucru al cărții, pentru că la început în aceasta am intenționat să-i includ doar pe soliștii vocali și instrumentiști. Însă, dacă analizăm faptele mai atent, înregistrarea unui cântec implică mai mulți protagoniști: culegătorul, aranjorul, compozitorul
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
înregistrarea unui cântec implică mai mulți protagoniști: culegătorul, aranjorul, compozitorul, dirijorul, etnomuzicologul, folcloristul, producătorul muzical, redactorul muzical, maestrul de sunet etc., astfel că având aceste elemente în vedere, cărții îi corespundea mai mult titlul Lexiconul creatorilor muzicii populare românești la Radio Novi Sad Publicația oferă cititorilor informații prețioase despre creatorii muzicii de pe meleagurile noastre, care au cules, valorificat, completat fonoteca acestei instituții, îmbogățind și păstrând patrimoniul muzical al românilor din Voivodina. Înregistrările realizate în studiourile Postului de Radio Novi Sad reprezintă
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
populare românești la Radio Novi Sad Publicația oferă cititorilor informații prețioase despre creatorii muzicii de pe meleagurile noastre, care au cules, valorificat, completat fonoteca acestei instituții, îmbogățind și păstrând patrimoniul muzical al românilor din Voivodina. Înregistrările realizate în studiourile Postului de Radio Novi Sad reprezintă doar o parte din bogatul tezaur muzical-artistic al românilor din Voivodina. În cariera dumneavoastră, sunteți o solistă vocală apreciată, cu numeroase premii și distincții, înregistrări și concerte. Care dintre realizările de până în prezent v-au marcat? - Pot
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
de până în prezent v-au marcat? - Pot aminti concursul de rang iugoslav „Zvuci Panonije”, („Sunetele Panoniei”) desfășurat la Osijek, ediția 1974, la care am interpretat piesa „Bade bădișor” semnată de T. Jurjovan, acompaniată de Orchestra de tamburași a Postului de Radio Novi Sad, dirijată de Sava Vukosavljev. La acest concurs am obținut locul 3, alături de Ansasmblul Vocal „Kvartet studio” din Zagreb. O trăire aparte a constituit-o prestația mea muzicală în fața președintelui țării Josip Broz Tito, în anul 1978, când acesta
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]