1,672 matches
-
Teatrul Național"Vasile Alecsandri" "Calul Verde" de Constantin Popa Constantin Popa nu este nici la debutul său literar, nici la prima întîlnire, în calitate de autor, cu scena; a publicat două volume de versuri, e autorul mai multor "poeme dramatice" și scenarii radiofonice, i s-a reprezentat o piesă Alegerea apelor la teatrul din Bîrlad. Pentru cunoscutul actor al Naționalului ieșean, așadar, literatura nu pare a fi doar un "violon d'Ingres", ci o vocație autentică și o pasiune constantă; perseverența i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Iași, în 2013 și al Universității de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, București, în 2014. A urmat stagii de perfecționare în Italia, Rusia, SUA, Franța. A pus în scenă, în România, peste 100 de spectacole. A realizat numeroase montări radiofonice la Cluj și București, precum și scenografia la cincisprezece dintre spectacolele montate. Printre ele: Noaptea Bufonilor, Steaua fără nume, Nocturnele lu' Leonida, Livada de vișini, Astă seară se joacă fără piesă, Pescărușul, Nopțile regilor, Trei surori, D-ale carnavalului, Woyzeck, O
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
poeticile teatrale s-au născut din experiența și meditația celor ce au creat spectacole. Ca regizor, Alexa Visarion are obsesii notorii: Caragiale, Shakespeare și Cehov. Prin clasa a opta a înscenat Conul Leonida (va relua piesa, după decenii, la teatrul radiofonic). Apoi, în facultate, s-a întîlnit cu Năpasta. Întîlnire importantă, căci va monta piesa de mai multe ori, ba chiar o va și ecraniza. Va vizita întreaga Europă cu ea, aducînd teatrului și filmului românesc binemeritate elogii. "Anca, Dragomir și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
românesc. Și nu numai ale teatrului. Eseurile lui, confesiunile sunt de-o frumusețe și-o eleganță desăvârșită te cuceresc prin seriozitate, profunzime și candoare. E un înțelept al teatrului, al artei în general. Autor de filme, de scenarii, de spectacole radiofonice. A montat peste o sută de spectacole. A făcut scenografie. A scris cărți de o valoare inestimabilă. Dar, ceea ce m-a uimit la el îndeosebi, sunt stagiile de perfecționare. E uluitoare această sete de a cunoaște, de a explora, de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și autoritatea lor în viața noastră culturală. Mai trebuie adăugat, dar fără pretenția de a cuprinde toate aspectele creației sale în acest text, subliniind, și faptul că stăpânește cu subtilitate ceea ce se denumește cu expresia "ars combinatoria", de exemplu spectacolul radiofonic Un duel în ziua nunții, inspirat din scrierile lui A.P. Cehov, realizat și difuzat de Radio România Cultural, precum și Disertația doctorală a actorului Sorin Leoveanu, căruia i-a sugerat corespondența de structură caracterologică și de situație între Hamlet și Lopahin
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și operei lui Cioran? Textele de tinerețe în limba română, delirante, ale marelui stilist de mai târziu, despre Hitler (mistica führerului, cultura iraționalului, elogiul revoluției național-socialiste), trimise în țară din poziția de bursier la Berlin și München (1933 - 1935), ferparul radiofonic rostit la 27 noiembrie 1940 (la câteva ore după asasinarea lui Iorga și Virgil Madgearu) celebrându-i nu pe aceștia, vai, ci "Profilul interior al Căpitanului", unele pasaje din "Schimbarea la față a României" (primele două ediții, nu cele cosmetizare
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
interesanți"... Și, nolens volens, am început să rememorez, selectiv, cu voce tare. Pe la 8-9 ani, pe cînd "jucam" la radio, în emisiunile pentru copii, am avut ocazia s-o cunosc pe Silvia Chicoș. Era cea mai bună interpretă de teatru radiofonic dedicat celor mici. Făcea compoziții de voce și, deși pe-atunci cred c-avea peste 45 de ani, interpreta magistral... băieței. Era cocoșată și, din acest motiv, nu mai avea loc pe scenă: șansa teatrului radiofonic, care o solicita, zilnic
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
bună interpretă de teatru radiofonic dedicat celor mici. Făcea compoziții de voce și, deși pe-atunci cred c-avea peste 45 de ani, interpreta magistral... băieței. Era cocoșată și, din acest motiv, nu mai avea loc pe scenă: șansa teatrului radiofonic, care o solicita, zilnic. Apoi, în liceu, i-am cunoscut și pe Emil Botta (la o ședință de cenaclu a liceului: m-a cutremurat, realmente, felul său unic de-a vorbi și recita! Era fascinant! Imposibil de imitat!), Sașa Pană
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
ea fixează atitudini, stări de spirit, motivații în măsură a defini gesturile de protest politic, mult mai numeroase și mai diverse decât s-a crezut. Cele mai însemnate mărturii de acest fel s-au difuzat doar în exil, unele numai radiofonic, și ele constituie desigur un punct de sprijin. Nu e locul să le amintim. Trebuie spus numai că evocând întreaga perioadă postbelică, ele oferă o imagine destul de nuanțată asupra epocii în ansamblu și mai cu seamă asupra universului concentraționar. Rezultă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
programată. Tot ce privește existența cronotopică a omului interesează și la recuperarea ei sistematică, anevoioasă, nedeplină, istoriografia participă cu instrumente proprii, alături de alte discipline antropologice. E un teren de reflecție inepuizabil care ar merita să ne rețină luarea-aminte. Text transmis radiofonic la 12 februarie 1990 O STRATEGIE CULTURALĂ Capitol mereu deschis, fiindcă deschisă rămâne dilema pe care o rezumă pilduitor, Maiorescu cere să fie abordat mai ales global, ca acțiune socio-culturală într-o etapă cu multiple întemeieri. Această acțiune, începută oadată
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
studii de mare interes pe această temă (R. Abelio, John Bowlw, Altiero Spinelli, M. Richonnier etc.) noile eseuri strânse laolaltă de G. Duby invită stăruitor la definirea unei identități. N-am făcut decât să atrag luarea-aminte asupra lor. Text transmis radiofonic, februarie 1990 NOSTALGIA SIGURANȚEI Cine se interesează de noile teme ale istoriografiei află în palmaresul lui Jean Delumeau, profesor la Collège de France și membru al Institutului, indicații dintre cele mai semnificative. Modernist ca formație, el a aruncat sonde mai
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
titulari) și o variantă pentru marile ecrane The Bengal Night 8. Considerat "ofensator și pornografic", desi realizat cu ajutorul cunoscutului regizor Satyajit Ray9, filmul a fost proiectat o singură dată în India, la Festivalul de Film Indian din 198910. 1991 teatru radiofonic, dramatizare de Rodica Suciu Stroescu, regia artistică: Leonard Popovici; dată premierei: 27 septembrie, cu reluări în următorii ani 1992, 1994, 1997, 200711. 1997 TVR Eliade și Maitreyi: dragoste sau foc de paie, film TV în trei episoade, realizator: Adelina Patrichi
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Story behind the Publishing of Maitreyi Devi", http://www.press. uchicago.edu/Mișc/Chicago/143651.html. 9) Mihăilescu, Dan C., "Jocul erotic și erudiția senzualității", în M. Eliade, Maitreyi, Editura Cartex, București, 2002. 10) Răboj, Georgeta, Dan Oprina, Teatrul național radiofonic, volumul al II-lea, (1973-1993), Editura Casă Radio, București, 1998. 11) Ricketts, Mac Linscott, "My Correspondence with Maitreyi Devi", în "Internațional Journal on Humanistic Ideology. Studies Into the Nature and Origin of Humanistic Ideas", vol. 4, no. 2, Autumn-Winter 2011
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
his blessings, and whose technicians were employed în the shooting of the film." http://www.press.uchicago.edu/Mișc/Chicago/143651.html. 10 Maitreyi Devi, În arșiță dragostei, idem, op. cît., [p.92]. 11 Georgeta Răboj, Dan Oprina, Teatrul național radiofonic, volumul al II-lea, (1973-1993), Editura Casă Radio, București, 1998, p. 186. 12 Cristina Scarlat, "În India, pe urmele lui Maitreyi și ale lui Mircea Eliade", convorbire cu Adelina Patrichi, în volumul Mircea Eliade. Hermeneutica spectacolului, I, Convorbiri, Editura Timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Colecția Biblioteca Polirom, Iași: Polirom, 2010. Supraviețuirea pinguinului. Un tablou postcomunist Cînd am auzit prima oară de Andrei Kurkov în urmă cu trei-patru ani -, l-am bănuit scriitor rus emigrat în Marea Britanie. Se vorbea superlativ despre el, într-o emisiune radiofonică BBC, anunțîndu-se ca un mare eveniment dramatizarea (pentru radio!) a romanului său de succes, Death and the Penguin/Moartea și pinguinul (într-o tradu cere literală), din 1999. Surpriza era determinată și de faptul că spunea comentatorul entuziasmat Kurkov urma
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
dramatizarea (pentru radio!) a romanului său de succes, Death and the Penguin/Moartea și pinguinul (într-o tradu cere literală), din 1999. Surpriza era determinată și de faptul că spunea comentatorul entuziasmat Kurkov urma să interpreteze el însuși, în piesa radiofonică, un personaj din text (pe Lioșa am reținut exact numele, deși, pe atunci, încă nu citisem cartea). Presupunerea mea nu fusese însă decît parțial adevărată. Scriitorul trăiește doar o parte din an în Anglia (predă, la Cambridge, literatură rusă, timp
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
avem în vedere, în primul rând, faptul că autorul, în calitate de medic, a fost, mai mulți ani, practician în mediul rural și a avut o remarcabilă activitate de popularizare a cunoștințelor medicale și igienico-sanitare prin publicații de profil și prin emisiuni radiofonice. La acestea, poate fi adăugată experiența contactelor cu bolnavi din diferite straturi sociale în timpul campaniei din Bulgaria (1913), în timpul primului război mondial, când a condus un spital militar la Bârlad, dar și ca medic având o îndelungată practică în mediul
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
care creierul le produce din imaginile mentale plecând de la cuvinte. Radioul se află la mijloc: creierul poate produce imagini mentale plecând de la cuvintele auzite, dar nu poate alege ritmul formării acestora, care este dictat de ritmul elocuțiunii și de programarea radiofonică. Acesta este poate și motivul pentru care internetul se dezvoltă astăzi atât de repede. Modelul unor mass-media centralizate, care difuzează informația în timp ce masele o primesc pasiv, s-ar putea să fie depășit. Blogurile, forumurile de discuții, emisiunile pe internet atrag
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în acest fel de a spune pe nume lucrurilor, de a numi, ca în franceză, pisica - pisică, sau, pe românește, a spune verde, de la obraz - sau ce e-n gușă și-n căpușă... Deși îl cunoaște bine pe interlocutorul său radiofonic, Jean-Louis Ezine rămâne, cum tot pe românește se zice, cu gura căscată... Sau se preface numai - pentru a obține precizări și amănunte - în acest caz stratagema e productivă - le obține. Nu se ratează asemenea ocazie, nu în fiecare zi se
Un încăpățânat simpatic by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8464_a_9789]
-
un loc, cel care creează între acesta din urmă și trecător o relație de fami lia ri tate, o recunoaștere „reciprocă“, se petrece în penumbra feli narelor și în indecizia direcțiilor. Ia naștere astfel ceea ce Benjamin numește, într-o conferință radiofonică, Berlinul de monic (das dämonische Berlin), descris de E.T.A. Hoffmann: unul în care suprasensibilul (Übersinnliches) este recognoscibil doar plecând de la urmele pe care le lasă pe suprafețele lucrurilor. Experiența labirintului nu se reduce însă la cea a străzilor întortocheate
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ca fiu unic, visam la un univers al fraților. Politica a pătruns în viața mea în timpul unei recreații din februarie 1934, pe cînd aveam treisprezece ani, și din acel moment avea să invadeze iremediabil existența multora din generația mea. Vociferările radiofonice ale lui Hitler, defilările Frontului Popular, bombele din războiul Spaniei scandau marșul hipnotic al Europei către giganticul abator. Credeam în faptul că războiul trebuia evitat cu orice preț. Însă el a izbucnit, în trei etape, dezvăluindu-și abia în cea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cu acesta. Este Rinul sau Nilul, în această clipă nu știu precis -, bătrânul bărbos peste care mișună toate, făptura întinsă din care se despart diferitele specii: acesta a fost Nietzsche pentru noi toți, fără excepție 136. După război, în conferința radiofonică Nietzsche după cincizeci de ani, care se află la antipodul celei din 1974 a lui Thomas Mann, Benn își reitera fără ezitare aprecierea. Și o făcea fără să se preocupe prea mult de "gradul de risc politic" al lui Nietzsche
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Garrigue Masaryk și este extras din Josef Korbel, Twentieth-Century Czechoslovakia: The Meanings of Its History, Columbia University Press, New York, 1977, pp. 15. 52 Când liderii civili sârbi au ales să colaboreze, au fost înlăturați de către propria armată. Într-o transmisiune radiofonică, patriarhul ortodox sârb a argumentat decizia de a se opune naziștilor: În aceste zile destinul națiunii noastre este pus din nou sub semnul întrebării. În zorii zilei de azi, întrebarea și-a găsit răspunsul. Am ales regatul ceresc regatul adevărului
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
spre receptor. Receptorul trebuie să decodeze mesajul transpus în semnale și să-l interpreteze (x'). În fine, comunicarea poate fi îngreunată de un surplus irelevant de informatie (z) sau de zgomotul de fond (noise). Un exemplu îl oferă distorsionarea mesajelor radiofonice din motive atmosferice. Acest ultim model al comunicării are avantajul de a ne permite să introducem în discuție succesul (în sens restrâns) al actului de comunicare. Reușită în comunicare implică într-o măsură oarecare izomorfismul dintre x și x': receptorul
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
venituri și se prezintă sub forma rețetelor zilnice de sănătate, fericire, dragoste, împliniri materiale și profesionale. Este vorba, în principal, de rubricile de astrologie care populează mai toate aparițiile de presă scrisă, dar și audiovizualul. În viziunea responsabililor de programe radiofonice și de televiziune, ziua trebuie să înceapă cu bună dispoziție și cu un set de previziuni astrologice. Formulările lor sunt lacunare și lapidare. Nimic din dimensiunea magico-religioasă și metafizică a divinației de altădată nu poate fi regăsit aici. Rețetele astrologice
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]