703 matches
-
1956 a fost aleasă Miss World la Londra, după ce în competiția pentru Miss Germany ocupase doar locul trei. Și-a reluat studiile întrerupte atunci, însă nu și-a terminat teza de doctorat. În anii '60 și-a început cariera la radioteleviziunea publică a Bavariei ("Bayerischer Rundfunk", prescurtat "BR") din München pe post de crainică. Concomitent a lucrat scurt timp pentru cotidianul conservator "Münchner Merkur". Ulterior a avut dese apariții - și ca moderatoare, cu emisiuni proprii - pe canalele 1 și 2 ale
Petra Schürmann () [Corola-website/Science/318119_a_319448]
-
23 august 1989, Nicolae Ceaușescu să poată privi ceea ce a fost ultima paradă de Ziua Națională, când au defilat în fața lui armata, pionierii și sportivi celebri din vremea respectivă. Prin Hotărârea nr. 571/1992 privind transmiterea unui imobil în administrarea Radioteleviziunii române, imobilul situat în str. Știrbei Vodă, sector 6 București, având denumirea „Muzeul Național”, s-a transmis, împreună cu terenul aferent, din administrarea Ministerului Culturii în administrarea Radioteleviziunii române, în scopul asigurării unui nou sediu pentru Radiodifuziunea română, așa-numita „Casă
Dâmbovița Center () [Corola-website/Science/319134_a_320463]
-
vremea respectivă. Prin Hotărârea nr. 571/1992 privind transmiterea unui imobil în administrarea Radioteleviziunii române, imobilul situat în str. Știrbei Vodă, sector 6 București, având denumirea „Muzeul Național”, s-a transmis, împreună cu terenul aferent, din administrarea Ministerului Culturii în administrarea Radioteleviziunii române, în scopul asigurării unui nou sediu pentru Radiodifuziunea română, așa-numita „Casă Radio”. În prezent, este unul dintre cele mai mari proiecte imobiliare propuse spre dezvoltare în București. Urmează să cuprindă o suprafață de 600.000 mp de spații
Dâmbovița Center () [Corola-website/Science/319134_a_320463]
-
9 octombrie 1978, ora 4:10 dimineața, la spitalul Avicenne din Bobigny. Trupul său neînsuflețit a fost readus în insulele Marchize și înmormântat în cimitirul din Atuona, pe insula Hiva Oa, alături de Paul Gauguin. Într-un sondaj din 2005 al Radioteleviziunii belgiene de limbă franceză (RTBF) a fost proclamat cel mai mare belgian din toate timpurile, înaintea regelui Baudouin. Lista de mai jos enumeră doar albumele originale ale lui Brel, așa cum au fost ele colectate și publicate în 2003 în ediția
Jacques Brel () [Corola-website/Science/316507_a_317836]
-
lumina reflectoarelor", transmis de TVR alături de Anda Călugăreanu, Luminița Dobrescu, Mihaela Mihai, Aură Urziceanu, Aurelian Andreescu, Angela Similea.Concertul a fost prezentat de Dana Comnea, în regia lui Al. Bocanet. Interpreții au fost acompaniați de Orchestră de Muzică Ușoară a Radioteleviziunii, dirijor Sile Dinicu. "1969" - a ajuns în etapa finală a Festivalul Internațional Cerbul de Aur dar a cântat în afara concursului în Gală Laureaților "1970" - componentă a Formației de Estrada și Varietăți București a Ansamblului de cântece și dansuri al Armatei
Aquilina Severin () [Corola-website/Science/316577_a_317906]
-
jocul actorilor și ritmul montajului. Cu toate acestea, compunerea muzicii acestui film a fost mai dificilă decât la alte filme, din cauza faptului că a trebuit să se apropie de realitatea țărănească descrisă. Muzica a fost interpretată de Orchestra simfonică a Radioteleviziunii Române dirijată de Ludovic Bács (creditat pe generic ca Ludovic Baci), interpretul la taragot fiind Dumitru Fărcaș (creditat Dumitru Fărcașu). Rolul lui Ilie Moromete i-a fost oferit inițial de regizor lui Gheorghe Dinică, un actor care interpretase roluri negative
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
presa își desfășoară activitatea sub conducerea PCR, forța politică conducătoare a întregii societăți din RSR ” (apud Păsăilă, 2004, p. 258). În anul 1977 au fost publicate Decretele nr. 473 și 474, ce priveau instituțiile de presă. Primul decret prevedea ca Radioteleviziunea Română să contribuie prin întreaga sa activitate la înfăptuirea politicii interne și externe a partidului și statului român. Radioteleviziunea Română trebuia să acționeze pentru aducerea la cunoștința oamenilor muncii a hotărârilor partidului și legilor țării, pentru educarea socialistă a maselor
Comunismul și presa românească () [Corola-website/Science/318864_a_320193]
-
258). În anul 1977 au fost publicate Decretele nr. 473 și 474, ce priveau instituțiile de presă. Primul decret prevedea ca Radioteleviziunea Română să contribuie prin întreaga sa activitate la înfăptuirea politicii interne și externe a partidului și statului român. Radioteleviziunea Română trebuia să acționeze pentru aducerea la cunoștința oamenilor muncii a hotărârilor partidului și legilor țării, pentru educarea socialistă a maselor, pentru formarea omului nou, pentru lărgirea orizontului politico-ideologic și cultural „al celor ce muncesc” . Datorită controlului sever al mass-mediei
Comunismul și presa românească () [Corola-website/Science/318864_a_320193]
-
sever al mass-mediei, rolul acesteia în România, în căderea regimului comunist, a fost unul nesemnificativ, indirect, în sensul că mass-media a contribuit „pe dos” la formarea omului nou devotat socialismului și comunismului. Presa audiovizuală era condusă de Consiliul Național al Radioteleviziunii Române, al cărui președinte era numit prin decret al Consiliului de Stat. În perioada „ deceniului satanic ” , Radioteleviziunea Română a fost condusă de Petre Constantin (1981-1990). După datele oficiale, în luna decembrie 1989, în România se tipăreau 495 de publicații, fie
Comunismul și presa românească () [Corola-website/Science/318864_a_320193]
-
sensul că mass-media a contribuit „pe dos” la formarea omului nou devotat socialismului și comunismului. Presa audiovizuală era condusă de Consiliul Național al Radioteleviziunii Române, al cărui președinte era numit prin decret al Consiliului de Stat. În perioada „ deceniului satanic ” , Radioteleviziunea Română a fost condusă de Petre Constantin (1981-1990). După datele oficiale, în luna decembrie 1989, în România se tipăreau 495 de publicații, fie că era vorba de ziare naționale Scânteia, România liberă, Libertatea, fie de reviste de profil Flacăra, Femeia
Comunismul și presa românească () [Corola-website/Science/318864_a_320193]
-
Liszt” din Weimar (alături de profesorii Dieter Zechlin și František Rauch), iar apoi a fost elevul pianistului Nikita Magaloff la Geneva. Dumitrescu a debutat în calitate de pianist în timpul liceului, participând la concertele de tineret susținute de Ateneul Român. Au urmat recitaluri la Radioteleviziune și participarea la Festivalul Național al Tinerilor Muzicieni. De-a lungul carierei sale, susține în țară recitaluri individuale, alături de orchestre simfonice (București, Cluj-Napoca, Satu Mare, Craiova, Timișoara, Iași, Sibiu, Galați) sau în diferite ansambluri camerale. Este prezent în emisiuni radiofonice și
Tudor Dumitrescu () [Corola-website/Science/316297_a_317626]
-
secretar particular al acestuia, având prilejul să cunoască mai bine lumea literară a Iașului: George Lesnea, Otilia Cazimir, Mihail Sadoveanu, Nicolae Tatomir etc. A abandonat repartiția pentru un post de reporter la Radio București. Din 1963 până în anul 2000 slujește Radioteleviziunea Română. Și-a început ucenicia la redacția de actualități a Radioului - director Vasile Poalelungi, realizând emisiuni sociale cu sfaturile populare, un carnet de reporter săptămânal, mai multe cicluri de emisiuni pentru marinari. În Radioteleviziunea Română se simțea nevoia unei redacții
Petru Codrea () [Corola-website/Science/321686_a_323015]
-
Din 1963 până în anul 2000 slujește Radioteleviziunea Română. Și-a început ucenicia la redacția de actualități a Radioului - director Vasile Poalelungi, realizând emisiuni sociale cu sfaturile populare, un carnet de reporter săptămânal, mai multe cicluri de emisiuni pentru marinari. În Radioteleviziunea Română se simțea nevoia unei redacții de tipărituri “scenarii însoțitoare” emisiunilor ce erau trimise la concursuri internaționale, la schimb de informații, astfel că Dinu Săraru va fi numit la conducerea acestui Oficiu, iar subsemnatul secretar general. A fost perioadă noastră
Petru Codrea () [Corola-website/Science/321686_a_323015]
-
Netanyahu și Ariel Sharon. În 2007 a revenit în Knesset ca deputat al partidului Likud, iar în februarie 2009 a fost reales. A devenit în continuare între 2009-2013 ministrul pentru informare și Diaspora, fiind un timp scurt reponsabil și pentru radioteleviziune. La 14 martie 2013 a fost ales președinte al Knessetului în locul lui Reuven Rivlin. În anul 2015 Knessetul l-a reales în unanimitate. Ca legislator a promovat un amendament la legea protecției animalelor, care obligă la plata cheltuielilor de înteținere
Yuli-Yoel Edelstein () [Corola-website/Science/328881_a_330210]
-
pe cel aflat în criză să o depășească și să găsească un punct de sprijin. - Bujor T. Râpeanu (”Filmat în România”, 2005, Ed. Fundației Pro) Muzica a fost compusă de Temistocle Popa și interpretată de Orchestra de Jazz Simfonic a Radioteleviziunii Române dirijată de Sile Dinicu. Piesele cântate la pian sunt interpretate de Dan Mizrahy. Copia standard a fost definitivată la 29 martie 1975. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 2.541.000 lei. Scenaristul Octav Pancu-Iași (1929-1975) a decedat
Tată de duminică () [Corola-website/Science/328999_a_330328]
-
realizate la Aeroclubul „Aurel Vlaicu” din București, operatorul care a realizat imaginile aeriene fiind Dumitru Gaiță. Avionul care a realizat acrobațiile aeriene (lupingurile) a fost un aparat de zbor YR-ZBO. Muzica filmului a fost interpretată de Orchestra de Jazz a Radioteleviziunii Române dirijată de artistul emerit Sile Dinicu. Filmul "" a fost vizionat de 1.435.358 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de
Zbor periculos () [Corola-website/Science/325922_a_327251]
-
prezentare pentru discuri de jazz și world music editate în România, Anglia, Lituania, Rusia, Germania, Franța, Elveția, Rep. Moldova. Colaborator cu emisiuni culturale la Radio Stockholm, BBC/departamentele român și rus, Scottish BBC Edinburgh/Scoția, Radio România, Radio Cluj, TVR, Radioteleviziunea Chișinău, Free Europe, Radio Helvetia / studiourile Berna, Lugano, Lausanne, Sender Freies Berlin, Radiodifusăo Portuguesa, Jugoslovenska Televizija, WDR Köln, Voice of America, Radio Novi Sad, RTP-Antena 1 & 2 Portugal, Radio Nova de Porto, Radio Paris-Lisboa, Radio France Internaționale, Radio Moskva Kultura
Virgil Mihaiu () [Corola-website/Science/325924_a_327253]
-
cele din urmă, conducerea C.C.E.S. a aprobat la 2 iunie 1977 începerea lucrărilor de laborator pentru efectuarea copiei standard. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 2.969.000 lei. Muzica din film a fost interpretată de Orchestra simfonică a Radioteleviziunii Române dirijată de Ludovic Bács (creditat pe generic ca Ludovic Baci). Picturile din film au fost realizate de Rodica Popescu. Pe genericul filmului, numele lui Toma Caragiu apare încadrat de un chenar negru, filmul fiind finalizat la 26 septembrie 1977
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
din spațiul izolator și ocrotitor al camerei Nastei o lume în sine, izolată pe cât posibil de restul casei și cu un cadru-fereastră luminos spre înafară”. Muzica originală a fost compusă de Theodor Grigoriu (36 de minute) și interpretată de Orchestra Radioteleviziunii Române dirijată de Iosif Conta. Acesteia i s-a adăugat un aranjament muzical de 53 de minute realizat de compozitorul Mircea Istrate. Conducerile Casei de Filme și a Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă (C.S.C.A.) au vizionat filmul
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
filmului au colaborat pe post de consilieri col. Antone Marinescu, ing. Radu Teodorescu și Șerban Andreescu. Regizori secunzi au fost Anastasia Anghel, Mariana Calotescu și Ion P. Ion. Muzica filmului a fost compusă de Temistocle Popa și interpretată de Orchestra Radioteleviziunii Române dirijată de Sile Dinicu. Filmul a avut o premieră excepțională la 21 august 1972, fiind lansat pentru difuzare în cinematografe la 4 septembrie 1972. Filmul "" a fost vizionat de 2.381.241 de spectatori la cinematografele din România, după cum
Sfînta Tereza și diavolii () [Corola-website/Science/327455_a_328784]
-
pe zi, la realizarea schițelor pentru costumele civile, a adunat materialele necesare în următoarele trei luni și apoi a stat încă trei luni în atelierul de croitorie pentru a urmări execuția fiecărui detaliu. Muzica filmului a fost interpretată de Orchestra Radioteleviziunii Române, dirijată de Iosif Conta si de corul de camera, Madrigal dirijat de Marin Constantin. Cascadoriile au fost coordonate de Vasile Popa, iar folosirea armelor de maestrul Sterian Constantin. Filmul a fost realizat inițial ca un serial de televiziune în
Cucerirea Angliei (film) () [Corola-website/Science/326890_a_328219]
-
film din serie, "Drumul oaselor", i-a fost încredințată regizorului Doru Năstase, care regizase cu succes cu un an în urmă filmul "Vlad Țepeș". Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Muzica este interpretată de Orchestra Radioteleviziunii Române dirijată de Sile Dinicu. Inițial, Florin Piersic trebuia să-l interpreteze în film pe boierul Pană Grădișteanu. El a slăbit și și-a lăsat barbă și mustață pentru acest rol, schimbându-și atât de mult înfățișarea astfel încât atunci când scenaristul
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
Hărăbor. Filmările combinate și trucajele sunt creația operatorului Alexandru (Alecu) Popescu, fratele regizorului. Regizori secunzi au fost Constantin Dicu și Ovidiu Georgescu. Muzica a fost compusă de Dumitru Capoianu și interpretată de Orchestra simfonică și Orchestra de muzică ușoară ale Radioteleviziunii și de Fanfara reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale. În coloana sonoră a filmului sunt incluse fragmente din Concertul de pian nr. 1 de Piotr Ilici Ceaikovski. După vizionarea sa la 4 aprilie 1975 de către Dumitru Popescu, s-au solicitat operații
Comedie fantastică (film) () [Corola-website/Science/326255_a_327584]
-
și viitor medic chirurg la Spitalul clinic de urgență Floreasca. Regizori secunzi au fost Lucian Mardare și Nicolae Corjos. Consultant zoo-veterinar a fost dr. Horia Folosea. Muzica a fost compusă de Temistocle Popa și interpretată de Orchestra de Jazz a Radioteleviziunii Române dirijată de Sile Dinicu. Costumele au fost realizate de Dimitrie Ivancenco, dar cum acesta rămăsese în străinătate, afișele publicitare de la premieră și majoritatea surselor ulterioare nu îl menționează. Numele lui a rămas pe generic, scenograful Virgil Moise fiind creditat
Astă seară dansăm în familie () [Corola-website/Science/322530_a_323859]
-
1989 la programul Actualități din TVR. În 1947 Brateș era ajutor de mecanic. În 1948 a fost scos din producție și încadrat ca activist UTC la București. După un an de activitate ca activist a fost transfertat ca redactor la Radioteleviziunea Română, de unde, în 1953, a fost trimis la « Școala de științe sociale „A.A. Jdanov” » (devenită ulterior Academia Ștefan Gheorghiu). În 1955, în timpul studiilor, a devenit membru al PCR. În 1956 a absolvit « Școala de științe sociale „A.A. Jdanov
Teodor Brateș () [Corola-website/Science/322861_a_324190]